Gazeta Transilvaniei, septembrie 1889 (Anul 52, nr. 196-219)
1889-09-19 / nr. 209
Austro-Uralia şi politica ei internă. Evenimentele din partea de dincolo a împărăţiei, arăşi au datu prilegiu foilor străine a scrie despre situaţia Austro-Ungariei. Unu felu o judecă foile germane şi altfelu foile francese. Voma da loch unei voci germane şi unei voci francese, spre a vedea cum cugetă şi unii şi alţii despre mersul lucrurilor în monarhia nostră. „Allgemeine Zeitung“ publică cu privire la acesta una articula datată din Praga din care reproducem următorele: „Popoarele monarchiei austroungare se despart în ce priveste posibilitatea disolvării ei în done grupe: de o parte suntu acele, cari ar! putea se câștige ceva șî, de altă parte acele, cari ar! putea numai perde din acea disolvare. De grupa celor dintâiu se țin! acele popoare cari afară de Imonarchiă mai au frați de aceeași limbă, cari formeaza un! stat! propriu, la care s’ar pute alătura; de a doua grupă se ţin! acelea, cari n’au asemeni înrudiri, cari îşi găsesc! numai în Austria un! sprijin!; a le ieri pe aceste de peirea, cu care le ameninţă preponderanţa covârşitoare a vecinilor! lor!, este una din problemele Austriei în istoriă“. „în acea primă grupă sunt a se numera înainte de toate Germanii, cari sunt! cam 11 milioane cu totul! în monarchia habsburgică şi în privinţa geografică şi limbistică stau în cea mai strînsă legătură cu locuitorii împărăţiei germane; mai departe se ţin! de acea grupă Romanii, cei o jumătate de milion! Italieni în sudul Austriei şi cele două şi jumătate milioane Români în Ungaria estică, apoi sunt în aceasta grupă dintre Slavi Rutenii ori maloruşii şi lipovanii, dintre cari trăiesc mai mult! ca trei milioane în monarchia, în fine Serbii (cam 1,500,000)“. „Grupa a doua o formeaza cele 62 milioane Maghiari, cari, încunjuraţi fiind de Slavi, Germani şi Români, ar fi fi pierduţi fără o Austriă; mai departe cele 7 milioane Cehi şi Slovaci, cari asemenea ar cade neapărat în braţele russificării ori a germanisării decă n’ar esista şi nu i-ar scuti imperiul! 'habsburgic!; de a doua grupă se ţin! şi cele 8 milioane de Poloni, cari pot vedea în sartea fraţilor lor! din Prusia şi Rusia, ce i-ar aştepta când ar cade Austria, şi în fine cele 500,000 Croaţi şi 1,200,000 Sloveni, cari, ce-i drept!, au cam aceleaşi instinţe cu Serbii, dar se deosebesc! de aceştia prin limbă, scriere şi religiune.“ „Intr’un! stat! compus! din elemente atât! de diferite este cu putinţă o duplă politică: ori că guvernul! se razimă pe o singură naţiune, şi adecă pe cea mai numeros!, care face parte din grupa a doua, impunând! poporelor! centrifugale limba ei şi face pe calea aceasta din statul! poliglot! uu! stat! naţional! cu o singură limbă ori că guvernul! va atrage popoarele din prima grupă prin avantagii şi binefaceri legându-le astfel! de stat! şi va sili pe celelalte popoare a se acomoda şi supune în cadrul acesta. Cea din urmă va fi de lipsă atuncî, dacă nici unul! din popoarele grupului al! doilea nu se distinge în mod! deosebit! între celelalte ori decă popoarele primei grupe sunt! cele mai talentate și mai desvoltate, deca dar nu se poate aștepta, că se vor supune domnirei popoarelor! din a doua grupă, cari sunt! înderetul! lor!“. „Politica schiţată întâiu se esecută în Ungaria. Răzimat! pe cel! mai numeros! popor! al! statului, pe Maghiari, 45 procente*),, guvernul! unguresc! impune cu forţa celorlalte popoare, Germanilor!, Românilor! şi Slovacilor!, cari fac! o resistenţă mai mult! ori mai puţin! tenace, limba maghiară ; şi decă i se va lăsa timpu încă un! veac! de om!, numărul! Maghiarilor! probabil! că se va îndoi în acest! interval!“. „In Austria sunt! tote condiţiunile pentru a doua politică, care s’a şi urmat! acolo din vechime. Coloniştii germani, principi germani au fost! fundat! statul! şi în mod! inconscient! au aplicat! o germanisare Inceta dor sigură căreia abia i-au putut! resista, pănă ce s’a încercat! germanisarea conscientă şi forţată sub Iosif I II, care deşteptă o neaşteptată resistenţă“. „Urmaşii lui Iosif! Iarăşî porniră pe cărările vechi şi aplicară un asemenea sistem în nou câştigatele provincii italiane, care remase însă fără succes, deoarece la Italieni puterea centrifugală era cu mult mai tare, decât slaba legătură, ce-i lega de Austria“. „Şi guvernele parlamentare au urmat! aceeaşi vechiă politică. Numai ministeriul! format! în 1871 sub preşedinţa lui Hohenwart a încercat! şi în Austria a realiza cea dintâiu politică. Experimentul i seu, de a se răzima pe Slavi şi de a asupri pe Germani, n’a reuşit! ce-i drept!, şi urmaşul seu, principele Adolf Auersperg se întorse urăşi la politica vechiă şi probată austriacă, dar contele Taaffe (dela 1869 ministru-preşedinte) a părăsit’o Orăşî“. „Politica lui Taaffe, pe care *) Firesc e că după socoteala statisticilor unguri! Red. nu-o mărturiseste, ci care se cunosce din faptele ei, merge într’acolo, de a despoia de naţionalitatea lor! pe popoarele primei grupe, pe Germani, Italieni şi Ruteni, cu ajutorul! popoarelor! din grupa a doua, a Cehilor!, Slovenilor!, Croaţilor! şi Polonilor!“. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ la) Petersburgul, sub Alexandru HI. III. ^-•u.tocra.tTjLlu.*). Toţi, amici şi inimici, sunt convinşi, că actualul! autocrat! al! tuturor! Ruşilor! are în măsură mare virtuţile unui stimabil! om! privat!. Ca soţ! escelent!, ca tată iubitor!, ca gospodar! păstrător! şi conscienţios!, ca unul! care urăsce orice neadevăr!, imoralitate şi uşurinţă, acest! monarch! se distinge prin diriginţă şi esactitate în împlinirea înaltei sale chiămări. Neputând! suferi nici un! fel! de cochetărie, merge înainte pe drumul! său, fără a umbla după favoarea poporului şi după aplauze, fără a întrebuinţa vruna din micele măiestrii, prin care bărbaţii de poziţia sa obicinuesc a se recomanda. El! îţi apare dar , la prima privire, ca un domnitor! cu o natură închisă, cum o avea şi bunicul său. Se dice, că împăratul! Alexandru III este ca şi bunicului seu, împăratul! Nicolae, severă, fără consideraţia, contrară ală tuturor! concesiunilor şi atâtă de pătrunsă de dreptul! personalităţii sale şi de poziţia sa escepţională, încâtă se înţelege aşa de sine, că nu e accesibilă pentru influinţări şi pentru cumpănirile îndoielei sau ale îngrijirei. Al doilea fiu ală lui Alexandru II — adecă actualulă Ţară — s’a născută ca omă modernă, care se află în conflict cu sine însuşi şi (precum vărfurămă) prin mersul vieţei sale a fostă crescută ca să aibă neîncredere şi îndoieli în sine şi în alţii; ori câtă de multă silinţă şi-ar da să devină autocrat de sine stătătoră, nu-şi va ajunge dorinţa. Caracteristica lui reservă vine pe jumătate din sfiiciunea sa înăscută şi neînvingibilă şi pe jumătate din lipsa de încredere în sine. Sfată străină ori părere străină forte cu greu primesce împăratul, nu pentru că densul ar are întotdeuna o părere proprie despre care el însuşi nu se îndoiesce, ci pentru că crede de a sa datoriă, de a fi şi de a părea neînfluinţabilă şi pentru că se teme mai multă de-a pare dependentă, decât a fi dependentă... Viaţa lui a făcută să se nască în peptură său neîncrederea contra altora — isvorulă principală din care se nutresce aceasta este însă neîncrederea faţă cu sine însuşi şi cu propria sa pătrundere. La acesta mai vine, că deoarece îi este greu a lua hotărîri, le ia de obiceiu cu orecare vehemenţă. Cu aceasta nesiguranță internă stă în legătură antipatia împăratului Alexandru III contra asedămintelor Europei apusene. Acesta se intemeieza de-o parte pe sâmțulă împăratului, că celă puțină în acest punctă să’ntâlnesce cu instinctul poporului său, dar mai alesă pe aceea că desvoltarea occidentală este pentru Majestatea Sa o mărime neliniştitore şi incomensurabilă, cu care voiesce să între în atingere câtă mai puţină. Din contradicţia ce există între natura împăratului şi între chemarea, ce şi-a pus-o şi care eschide orice răzimare pe alţii, se esplică particularităţile în viaţa zilnică a acestui monarch, despre cari se vorbesce atâtă de multă. Elă comunică cu miniştrii şi cu generalii săi mai bine înscrisă decât verbală, pentru că vrea se încunjure obiecţiuni, faţă cu cari nu este pregătită; elă primesce conformă datoriei sale sute de omeni din toate părţile vastului său imperiu — dar în convorbiri mai lungi nu întră monarchiilă cu nimeni, pentru că se teme de esplicări, cari ară pute nasce dificultăţi. Elă încunjură pe câtă numai se poate tratările directe şi mai lungi cu diplomaţii din afară pentru că crede a nu le putea calcula — pentru că esprimarea în limba francesă îi face mai mare greutate, decâtă ar voi să marturisescâ. Cercul! afaceriloră și întâlnirilor! dilnice scie să’lă predomine activul! și consciențiosulă domnitor! — ceea ce este afară de acest! cercă, caută însă să încunjure şi tocmai de aceea a redusă numai la strictul necesară întâlnirile şi petrecerea cu monarch! străini (afară de nepretenţiosul său socru din Danemarca, cu care este bună amică.) Frica, ca nu cumva să fie împinsă într’ună rolă secundară, urmăresce pe nepotul „infalibilului“ Nicolae ca o fantomă. E lucru firesc! că ceea ce apasă pe monarch!, care se gândesce mereu la împlinirea posiţiunei sale, influinţeză şi asupra celor!, cari îlă încunjură şi n *) După „N. fr. Presse“. — A se vedea N-rii 206 şi 207 ai „Gaz. Trans.“ din anul curentă. LII. „Gazeta“ ese în fiecare di. Abonamente pentru Australia Pe unu ana Î2 pe sese lua 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate proficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentulu pentru Braşovu: la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl. pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a seu 15 bani. Atâta abonamentele câtul şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Redactiarea, Administraţiinea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se primescfi. Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de macaul: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc în Viena Rudolf Mosse, Hausenstein& Vogler (Otto Maas), Heinrich Schulek, Alois Herndl, M.Dukes, A. Oppelik,J- Danneberg; în Budapesta: V. Gold berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L.Daube; în Hamburg : A. Steiner. Pretul insertiuniloru; o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o serie 10 cr. v. a.seu 30 bani. Nr. 209. Braşovu, Luni, Marţi 19 Septemvre (1 Octomvre) 1889. ZDNKT Viitor ulti resboiu rusu. „Kölnische Zeitung“ publică un memoriu, ce dice că l’a presentată generalul Obrucev Ţarului şi în care arată, că Rusia e încunjurată de inimici şi că pregătirile militare, ce se fac! de cătră puterile occidentale din Europa, fac! se se prevadă, că va fi răsboiu în curând, cam în ceşti doi ani următori Rusia trebue deci să sporescă mijloacele de comunicaţie şi să complecteze reţeua drumurilor de fier!, să cumpere nouă linii de căi ferate şi să fie gata în luna Maiu, anul! viitor!. Se zice, că Ţarul! a scris! pe memoriu, că împărtăşesce cu desăvârşire aceste păreri, ilisaminarea amărunţită a acestor! propuneri este neapărat! trebuinciosă. Guvernul! rus! a şi dat! ordin! să se facă mari lucrări de drumuri de fer!. Trei sute de locomotive trebue să fie construite pănă în Maiu, anul! viitor!. Unirea Serbiei mari. Din Belgrad! se comunică, că la serbarea de dare la semn!, ce s’a făcut! în Pirot! şi la care au luat! parte 280 trăgetori, cel dintâiu toast! l’a ridicat! Mitropolitul! Michail!, care a disă : „Pe trăgătorii şerbi îi aşteptă o mare misiune la serbarea unirei Serbiei-Mari, a cărei di este aproape. Generaţia de astă-di e chemată să o câştige prin luptă. Vă urez! ca gloria să încoroneze armele văstre, ale căror! glonţe vor! străpunge pieptul! duşmanilor! noştri.“ Aceste cuvinte, dice „Tel. Rom.“ din Bucuresci, destăinuesc! în adevăr! ore-cari veleităţi răsboinice, pe cari pănă acum guvernul! şerb! s’a silit! a le tăgădui. De sigur! nouă esplicări oficiale vor trebui să lă-