Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-26 / nr. 240
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 240—183?. ditatea şi apoi se vie cu astfel de cereri. După trecerea unui anăsrăşi a facutu „Bistriţiaua“ aceeşi cerere, şi acum preofculu sasescu din Beşin°u, Friderica Kramer, care şi ela stă în fruntea unei bănci din Bistriţa, şi încă a unei bănci săsesci, şi-a ridicat cuvântula în fafavorul „Bistriţenei“ şi sub influinţa convingătoare a p principieloru lui, adunarea a şi împlinita dorinţa „Bistriţenei“ cu 46 voturi contra a doue brave „nu “-uri unguresci“. Mânca-v’aţi -nuț 4-urile, jupânilora! Oare totu aşa cjiceaţi, deca ar fi fosta vorba de o bancă ungureascá? Oare drepta se fiă ? Din Rodna vechiă i se scrie lui „Kolozsvár“, că Românii de acolo cu toate că şi-au ridicată o şcolă frumosă românâscă, copiii obligaţi la şcolă nu şi-i trimită la şcola românâscă, ci la cea ungurescă de stata, care în prima classă are peste 90 de elevi, așa că directorul Bedö Dénes nu mai scie ce se facă cu ei; deja de 2 ori a ceruta era dela ministeriu ca se denumască încă nici învățătura la școla de stata, der ministerula n’a răspunsa nimica și se teme, că nici nu va primi unii răspunsa mulțămitora. Repetâma, noi nu credem el, că Românii din Rodna vechiă se fiă aşa de slabi, ca să-şi trimită copiii lorii la şcola ungurescă, care este întemeiată pentru perirea lord. Trebue că e vr’o reclamă kultcureggletescă. Aşteptămd lămuriri. * * * Secretarii consistorialii. După cum petimd în „Foia Diecesană“, consistorul din Caransebeşa în urma renunţărei d-lui I. Bartolomeiu a alesd de secretara provisoriu pe d-la Dr. Traiana Bădescu. * A A înaintări in armata comună. Cu 1 Noemvre au mai fosta înaintaţi la gradul de căpitani el. I. căpitanii de cl. II. Dumitru Brumariu la reg. 83, Enache Ioană la reg. 83, Ştefanii Bogaţii la reg. 69. La gradul de căpitani cl. 11, locotenenţii : George Petrovană la reg. 52, Constatind Cuculi la reg. 51, Simeona Dragoim la reg. 63, Daniila Bădescu la reg. 5, Nicola Chintoanu la reg. 5, Dumitru Mihailovici la reg. 70; la gradulu de locotenenţi sublocotenenţii: G. Crişană la reg. 16, Violora Breghianu la reg. 5. La vânători: căpitanulu de cl. II. Ştefana Bogozd la bat. 31 la gradulu de căpitanii cl. I. La artileriă sublocotenentul: Colomanu Chiticianu la gradulu de locotenentă. In reserva de infanterii sublocotenentul Vasilie Margineanu la gradul de locotenenţi. In intendantă, subintendantula Gavrila Cociuba la ranguri de intendanta. In administraţia caselor militare, directorula de cl. II. Stefana Basaraba la rangul de directorii de cl. I. ** * * Banca națională austro-ung. a ridicata în moda considerabila procentele la afacerile de escomptă și lombardit, anume cu începere de astăcil la escompta se ridică procentele dela 4 la 5, la lombardii dela 5 la 6°/0. Schimbarea aceasta va avea mare influință asupra tuturora afacerilor de comerciu. * Bén a ajunsa Făgărașulii, decă dela 1 Decemvre n are se întrețină o grădină de copii unguresca comunală, la susținerea căreia va contribui şi Kulturegyletuld și ministerula ung. de instrucțiune. Adecă Făgărășenii au ajunsa, fără voia lord, codă la toporul și Kulturegyletului! Trista de tota. * * * Comercianţii de vinuri şi birtaşii din Cluşu, vr’o 50 la număra, ţinură la 2 Noemvre o adunare, în care hotărîră să adreseze comunei orăşenesci o rugare, ca şi pe viitora să administreze ea însăşi dreptula de cârciumăriţa şi să nu-ia arendeze ca monopola, fiindcă cumpărătorii de vinuri şi publicula consumătoră ar fi păgubiţi. Cu aceasta ocasiune arătămd, că consumațiunea vinului in mica după cum arată consemnarea din anula * * * 1888, a fosta de 574.000 litri. Oraşula a încassata din acestea cu totuld 28.723 fi. 95 er. accise. * * * Societatea de lectură „Petru Maiorii“ a junimei române din Budapesta şi-a constituita biurould pe anula şcol. 1889/90 astfela: A.) Comitetuld: preşedinte Pavela Oprişa stud, philos; vice-preşed. Valeriu Brănisce stud, philos; secretara Iosifa Blaga stud, philos; cassarii Emiliana Popescu stud, philos; controlorii Vasilie Moga stud, techn. notari George Inga stud, philos. şi Iond Davidu stud. jur. ; bibliotecara Ioana Onciu stud, techn., econonoma Petru Anca stud. jur. B) Redacţiunea leiei „Rosa cu ghimpi“ Redactară Virgila Oniţiu stud, philos., ca colaboratori Valeriu Oniţiu stud, philos. şi Tid Nou Bălceşti stud. jur. C.) Comisiunea literară: Preşed. Virgil Oniţiu stud, philos. refer. Ion Costa stud, philos. Membrii Ion Onciu stud. techn., George Morariu stud. med. Iond Davidu stud. jur., George Iuga stud, phil., Iosifiî Diamandi stud, comercianta. * * * Martori otrăviți. Precum se comunică fetei „B. Hirl.“, șese martori jidovi fuseseră citați din Ungvar la o pertractare finală într’o causă pentru juramenta falsa. Acusatura, pentru ca să scape de deposițiile îngreunătore ale celor şese martori, puse de li se dete otravă. Unuia din ei se află în agonia morţii, ceilalţi sunt greu bolnavi, dar vor pute fi mântuiţi. A * Târgula de tomnă ala Aradului a fosta bine cercetata. S'au vânduta multe vite, porci, legume, rachiu de prune, pâmne şi alte producte în cantităţi mari şi cu preţuri relativa bune. * * Posti de magistru postaide de ocupata în Huedina, comitatula Cluşiului, pe lângă contracta şi cauţiune de 600 fi. Lefa anuală 1130 fi., cheltueli de scrisd 155 fi., de distribuire 228, de transporta 40 fi. şi o dividends de 10% din venitura bruta ala telegramelora. Petiţiile se adreseaza la direcţiunea poştală şi telegrafică din Sibiiu. * * * Tovărăşia. Moştenitorii firmei B. G. Popoviciu, casă de exporta şi commissiona, furnisorii curţii regale române în Viena, existentă de 40 ani, cu una credita însemnata şi o clientelă alesă, caută pentru întinderea afacerilor, nnci tovarăşa, care dispune de nici capitala minimum de 10.000 fi. Reflectanţii sunt rugaţi a se adresa la văduva răposatului sub adresa: A spus la Popoviciu, I. Fleischmarkt 15, Viena. Expunerea lui Weckerle. In şedinţa de Luni a comisiunei financiare a comentata ministrulă de finance unguresed Weckerle espunerea sa financiară. A vorbită despre conversiune, despre răscumpărarea regaliilora şi despre dări. Conversiunea, dise Weckerle, se poate considera ca terminată. Ce privesce resultatele conversiunei, afară de cursurile minimale şi de acele resultate financiare, cari se vă da în bugetul de faţă, statuia va câştiga şi un miliond de florini din capitala. Forte bine observă „Budapester Tageblatt“, că este o cutezare din partea ministrului de finance, când vine să împărtăşască ca o scrie „imbucuratoare“ comisiunei financiare, că la afacerea conversiunei, care cuprinde 500 de milione, statuia a profitată mămiliană va câştiga din capitala. S’ar putea răspunde la acesta cu întrebarea, că oare şi grupul lui Rothschild se va mulţămi numai când câştigă de ună miliond ? Oposiţiunea, cjice „B. Tagbl.“, a arătata dela începută, că marea operaţiune a conversiunei aduce statului prea puţine avantaje, căci deşi astăzi în bugetă figurază undi deficita ! forte mica, totuşi nu va putè nega nimeni, că sarcina datoriilora a crescută in moda estraordinară. Totă operaţiunea de convenire s’a făcuta cu uşurinţa proverbială ungurască, care se manifestă mai alesd în afaceri de bani. In totă casulă transacţiunea a fosta prea pripită. Cu împărtăşirile lui Weekerle asupra rescumpârarii regaliilor, este mai mulţumită foia oposiţională. Ministrulăfi86 adecă, că acestă rescumpărare se va esecuta în curenda, şi că în primele luni ale anului viitora se voia da posesoriloră regaliilor, obligaţiunile. „încă două momente, ce s’au discutata în şedinţa comisiunei financiare“, cjice B. Tgbl., „intereseaza publicula, înainte de toate dările. Ministrulă de finance Wekerle a cjitat că a luata disposițiuni ca dările să incurgă punctuala. Acesta e frumosă și lăudabila, dar durere, trebue să accentuăm, aici, că contribuabilii încă niciodată n’au fost despuşî la atâtea şicane cu tocmai acuma. Cu tóate că ministrulă de finance cjice, că cu privire la roua recoltă a preliminată mai puţine venituri, se audă din totă ţara plângeri asupra asprimei necruţătore şi a brutalităţii, ce se ivesce la încassarea dărilor, şi la esecurs ţiuuile pentru dări. Ce folosesce, că ministrula de finance se întrece în parlamenta cu asigurările, că va avèa consideraţia la ceea şi ceea, când organele lui din ţară nu cunosc nici o consideraţiă şi când între cuvintele ministrului de finance şi între faptele esecutorilor, de dare este o prăpastia peste care nu se poate trece?“ „Ni se mai pare — și acesta este momentul al doilea, care veima sc’la accentuamu — că cu principiulă de a se face economii, care se cjice că acum ar fi intrata în vigoare, numai cu greu se poate uni, că bugetul ne arată cheltuelile mai mari pentru personală. Deci ministrul de finance asigură, „că în viitora“ va evita sistemisarea de nouă posturi, acesta este o promisiune, care am aucjit-o adeseori dela predecesorii d-lui Weckerle, dar căreia nu-i putem da creflământa. Celui care voiesce să facă economii nu-i este iertata a voi să o dovedescă acesta prin aceea, că’și urcă cheltuielile“. Foia apponyistă încheiă asigurândd, că ordinea în financiele statului încă nu este nici decum restabilită, deci echilibrul esistă numai pe hărtiă, cipele Moștenitord. După ce corula cânta imnulu, d. A. Orescu, rectorul universităţii, pronunţa unui discursii, în care făcu istoria învăţământului în ţară, la noi în genere şi a învăţământului superiorii în specială. Apoi d. C. Boerescu, ministrulă instrucţiune:', rosti discursula de mai jos d. M. S. Regele răspunse, dicenda că se simte măgulită de sentimentele de devotamentu, ce i se arată din partea corpului profesorala. E fericita, că a putută să presideze acesta fruntaşă serbare școlară și mândru, că sub domnia sa universitatea a luat- o forte repede desvoltare. Constată cu vină mulţămire, că dorinţa de a învăţa carte s’a tipărită aşa de adânca în poporu, în câta şcolele nu mai ajunge şi e nevoiă a se crea mereu altele nouă. Universităţile nóstre nu sunta numai pentru Români, ci potu deveni unu focara de lumină pentru întregii orientala. Incâtu ilu privesce pe M. S., va fi totdeuna sprijinitorulu Universităţii după cum a fosta şi este ala tuturora instituţiuniloru de cultură, prin cari poporul se va înălţa, pentru fericirea fruntaşei nóstre patrii. Apoi d. A. Odogescu ceti o disertaţiune despre Petrache Poenaru. Iubit eu fu de 25 de silii alii Initi-mităţii din Bururenii. Precum s’a anunţata, Duminecă, 22 Octomvre, s’a serbată aniversarea înfiinţărei universităţei din Bucuresci. „România“ raporteza următorele: încă dela două ore sala senatului era plină de profesori, studenţi şi lume invitată. Tribunele erau înţesate de doamnele miniştrilor, ale profesorilor universitari şi alte domne invitate. In tribuna diplomatică se afla d-la Coutouly, d-la ministru ai Angliei, secretarul ambasadei ruse, secretarul ambasadei turce ş. a. Băncile erau ocupate de profesorii universitari şi secundari, or foşti miniştrii, deputaţii şi senatorii. Am observata pe I. P. S. S. mitropolitul a primata, d. Lascard Catargiu, preşedintele Consiliului, d-nii miniştri: G. Vernescu, Al. Lahovary, G. Manu, C. Boerescu şi N. Gherasi, d-la Pache Protopopescu, primarula capitalei, d-l. generala Florescu, preşedintele senatului, P. S. episcopi de Râmnicu şi Galaţi, d. C. Esarcu, d. col. Lahovary, d. generala Cernata, d. colonela Voinescu, şi alte persoane de distincţiune. Din partea profesorilor universitari de la Iaşi figurau d-nii N. Ionescu, G. Mârzescu, Dr. Peridi. In drepta şi în stânga tribunei se aflau delegaţiunile facultăţilor din Bucuresci şi opta studenţi delegaţi ai universităţii ieşane. Galerile de susă erau ocupate cu una mare număra de studenţi universitari. La ora 3 sosi M. S. regele şi Prin Discursul d-lui C. Boerescu, ministrul instrucţiunei publice. Sire! Alteţă Regală! Onorată adunare ! Sunta acum 20 de ani, când tata în acestai locaşi, Maiestatea Vostră, Sire, presidaţi la inaugurarea Universităţii din Bucuresci. Mulţi din cei de faţă trebue să-şi aminteasca câta de mare a fosta entusiasmul, manifestata la aceea serbare, cea dintâiu în felul ei, pe care o ved la capitala României. Rectorele universităţii, unuia dintre cei mai iluştri profesori, reposatul G. Costaforu, v’a adresata, Sire, la aceea epocă cuvintele urmatoare : „Măria Ta! „Dumneczeu V a data în mână destinele României, ca să o conduceţi pe calea mărirei şi fericirei; ilustre au să fie dilele regimului inulţimilora vostre, dar nu ne îndolia, că cea mai mare gloriă, ce aveţi a vă atrage în faţa posterităţii, va fi aceea de a se pomeni în secol! că sub Carola I s’au înfiinţata şcoli în tóte satele şi oraşele; s’au fundata colegiu,! şi licee; s'au înavuţită biblioteci şi musee, şi s’a centralisat!: instrucţiunea superiară în universitatea română, care va ţine locuia cela dintâiu în orienta. Atunci va fi mare secolula măririlor vóastre, cânda se va cjice;toţi Românii au învăţata carte sub acesta domud luminata, şi toate carierele sciinţei s’au ilustrata. „Fiţi dor bine venita între noi, şi primiţi titlula de protectorii ala sciinţei şi aici artelor”. „Universitatea română va deveni, sub augusta casă a alteţei voastre, nu numai cela mai frumosă ornamenta ala naţiunei, dar încă şi o sorginte inepuisabilă de prosperitate pentru toate direcţiunile activităţei sociale“. Toate speranţele acestea, Sire, s’au realisat în cursul acestora 20 ani! Şi astăcil suntem el fericiţi să salutam în Maiestatea Vostră nu numai pe căpitanula cela mare, care în fruntea ostaşilora români a ridicatafera la ranguld de regată, dar şi pe Regele înţelepta, care de una pătrata de secola vegheză la consolidarea şi propăşirea României, desvoltânda instituţiunile bireflectare ale păcei! Intre aceste instituţiuni, cea mai roditoare este de sigura şcola. In şcolă se pregătesce viitorulu naţiunei; dintr’ânsa esd cetăţenii de mâne, şi printr’ânsa se poate transmite neatinsa patrimoniulu generaţiunilora trecute si presinte la generaţiunile nouă capabile de a-lu păstra şi mări. Io ţi bărbaţii v.ri de statu au fostu pătrunşi de aceste adevăruri, şi, ajutaţi de Maiestatea Vostră şi de Parlamente au făcutu sacrificiuri însemnate pentru răspândirea instrucţiunei în tóte clasele societăţei. Prin sciinţă şi lumină, ziceaul Maiestatea Vostră la 1869, putemu întări presentul şi prepara basele solide ale