Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)

1889-10-24 / nr. 238

Braşov, 28 Octomvre v. Brăsi a începută reptila din Cluşiu se sparie pe Saşii ardeleni cu gogoriţa „românisării“. Se vede, că şoviniştii dela „Ko­lozsvár“ n’au destulă încredere în puterea de desnaţionalisare a Kul­­turegyletului şi de aceea ară vrea cu ori­ce preţă se se folosescă de Saşî ca de codă la toporulu, cu care se le dea de capă Româniloru. Broşura Secuiului Beksics, care nu mai încape de Saşi şi Români, i-au făcută pe cei dela „Kolozsvár“ se profite din nou de ocasiune şi se caute a câştiga pe Saşi pentru politica loră de maghiarisare, întrunit articula întitulată „Po­litica Saşiloră“, „Kolozsvár“ se plânge, că poporală săsescă nu merge cu şoviniştii unguri în con­tra instiinţeloră valahe şi că spri­­jinesce tendinţele ultraiştilor­ va­lahi, cărora poporală săsescă în­suşi le va cade jertfă în prima liniă. „Pe câtă de puţină — eppe nu­­mita foră — amenință aspirațiu­­nile săsesc! maghiarismulă, pe a­­tâtă de multă trebue se ținemă seriosă seama de estinderea ele­mentului valah; în aceasta rassă,după ce ea formeaza majoritatea pre­cum penitoare a poporațiunei arde­lene, zace o putere considerabilă și pe lângă aceasta și o putere cul­turală, care necurmată se des­­voltă, spre a câștiga tereme pe socoteala nostră. Poporală valahă cresce vec­endii cu ochii, se întă­­resce în averea sa materială și spirituală deopotrivă. Efectele a­­cestei desvoltări se manifestă în prima linie pe teritoriilă săsescă, unde energia Valachiloru, cari suntă consoli de ţinta loră, câştigă teremă cu o iuţelii surprinetetore faţă cu săsimea, care e mai slabă şi n’are o ţîntă anumită....“ Cu acesta introducere foia bu­getară variază din nou vechiulă cântecă, că pămentulă săsescă întră în mâni române şi că Saşii suntă orbi şi nu véde, că spriji­­nindă inştiinţele române ei împie­decă numai resistenţa maghiară faţă cu lăţirea Valahilor1l. Şi pen­tru care preţă? Intreba ea. „Pen­tru preţulă proprieloră lore in­terese de vieţă, ală propriei loră naţionalităţi, culturi şi bunei stări,“ răspunde totă reptila. După aceasta se încerca a-i ca­­pacita pe Saşi, că politica loră este o sinucidere și că, servindă ei intereseloră maghiare, s’ar putea conserva cu atâtă mai sigură, „căci pentru noi, pentru statulă ungară și pentru rassa maghiară, câii­e „Kolozsvár“, este de lipsă, ca acolo, în mijloculă mării valahe, se sus­ţinem­ă şi se apărămă elementulă săsescă ca ună zidă de apărare“. In schimbă şoviniştii nu ceru alt­ceva, decâtă ca elementulă săsescă să fiă credinciosă ideii de stată maghiară şi să fiă sinceră amică ală intereseloră maghiare. Cu alte cuvinte să se arunce de bunăvoiă în braţele maghiarisării. Amă accentuată, nu de multă, cu satisfacţiă, că în sînulă Saşi­­loru a începută să ocupe tărîmă Ijudecata sănătosă, că n’au să se­­ spartă de gogoriţa „ valah­isării“.­­ Acesta reiese şi din respunsulă ce-lă dă foia naţională săsăscă „Siebenbürgisch-Deutsches Tage­blatt“ din Sibiiu reptilei din Cluşiu. In acestă răspunsă, cea lă vomă reproduce în numerulă viitoră ală „Gazetei“, se cuprinde ideia espri­­mată mai de multe­ orî şi de noi, că adecă procesulu de desvoltare ală elementului română, care lo­­cuesce împreună cu Saşii, e natu­rală şi nu ’lă poate împedeca nici ună fe­l de politică; or câtă pen­tru conservarea elementului săsescă ea nu poate avea altă temeiu, decâtă aceaşi dreptate, libertate şi egală îndreptăţire, care deopotrivă tre­bue să aibă în vedere conservarea și desvoltarea tuturora popoarelor­ din Ardealu.­ ­A.I.0TT2LU­ LII. „Gazeta“ ese în fiecare a­t. Abonamente pentru Austr-^m­aria: Pe unu anü 12 a., pe sese luni 6 fl.ICPe trei luni 3 fl. Pentru Romania si străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni II­ franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la d­ d. colectori. Abonămentul­ neutru Braşovu: la administraţiune, piaţa­ mare Nr. 22, etagiulu I., pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unut anu 12 fl. pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtu abonamentele cătu şi inserţiunile sun­tu a se plăti înainte. Red­uţiunea., UnMstiatiunea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscripte nu se re­­trimitu! Birourile fie anunciuri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc­ în Viena Rudolf îi Mosse, Hmm­mtein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M. Dukes, *1. Oppelik,J- Dan­neberg; în Budapesta: A. V. Gold­­berger, Anton Mezei.­ Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L.Daube; în Ham­burg : A. Steiner. Preţulu. inserţiunilorn ; o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 238. Braşovu, Luni, Marţi 24 Octomvre (5 Noemvre) 1889. Impératul­ Wilhelm la Constantinopole. In Germania pressa, mai cu sama cea oficiosa, contestă însemnătatea po­litică ce se dă călătoriei împăratului Wilhelm­ la Constantinopole. Ea caută să demonstreze, că unii demersfi alți îm­păratului pe lângă sultanul, cu scopu de a se încheia o alianţă cu Porta ar fi fi de prisosă. Turcia de felulă ei e ne­­încredetoare; ea nici-odată nu s’a dato cu mânile legate pe seama diplomaţiei europene, cu atâtă mai multă nu o va face acum, când scie, că prietenia ce’i se dispută e legată de o mulţime de obligaţiuni vătămătore intereselor­ ei. Sultanulă, deci nu póate fi alături cu dușmanulă seculară ală imperiului oto­mană, cu Rusia, de asemenea nu poate merge cu Germania spre a nu indispune în contra sa pe cea dintâiu dintre aceste două puteri rivale. De altmintrelea Ger­mania, arendă asigurată alianța Angliei, nu mai simte nevoe de alte ajutore în casulă unui conflict­ cu Rusia. Deci călătoria împăratului la Constantinopole nu ascunde nici ună plană politică. Sco­­pulă ei e pură şi simplu de a visita ună oraşă cu ună ilustru trecută istorică. Acestea le credă şi le afirmă gazetele oficiose ale imperiului germană. Pressa independentă din contră crede, că acestă visită imperială nu e lipsită de vre­ună scapă politică. Deci cestia triplei alianţe sau a păcii europene nu va forma obiectulă de discuţie, Turcia, nuputendă lua angajamente în aceste cestiunî, suntă altele care interesează de­o­potrivă pe toate puterile europene şi asupra cărora Porta se poate pronunţa­­ cu mai multă hotărîre. E cestiunea bul­gară, cestia cretană, a sclăviei, cari re­clamă o soluţiune şi asupra cărora Porta îşi poate da cuvântul­ în deplină liber­tate, fără să aducă vre-o atingere altei puteri. SCHULE OILEI. Archiducele Ioană, carele a fost­ pusă în disponibilitate din armată, şi-a depus t­ooate titlurile de nobleţe şi, precum se comunică, va întră în redacţiunea ediţiei parisiene a ziarului „Newyork-Herald“ cu o remuneraţiune de 40.000 franci anuală. * * * Timpurii e frumosă şi favorabilă pentru economi aproape pretutindenea. Semenaturile de tomnă în părţile Mu­­reşă-Ludoşului, după cum ni­ se scrie din acele părţi, suntă forţe frumoase şi eco­nomii au putută se semene câtă de multă, fiind­că timpulă i-a favorisată. Din păr­ţile mai interne ale Câmpiei însă ni­ se scrie, că din causa ploiloră, cari au du­rată vre-o 8 săptămâni, lucrulă câmpului s’a întârchiată multă ; aşa pe la Sângeorgiu încă nu s’a putută termina culesulă cu­­curudului. Intre ploi s’au culesă și viile. Strugurii, în urma secetei de asta-vérá, au fostă cam mărunţi în bebe, dar cu toate acestea mustă au dată peste aşteptare multă. Atâtă cantitativă, câtă şi calitativă viile în acele părţi au dat de rendulă acesta rode forţe mulţumitore. Tristă este însă, că dintre locuitorii români din Câm­­pia prea puţini s’au obicinuită a planta vii, macar că cultivarea viilor, ar pute să aducă foloase mari poporului nostru, care şi aşâ se vede totă mai strîmtorată în moşiile sale. rtc * * Tesaurulu. dela Şimleulu-Silvaniei. Di­recţiunea museului naţională din Buda- Pesta, printr’o scrisore a sa adresată cătră magisratură orâşenescă din Şimleulă- Silvaniei, declară, că în sensulă unoră ordinaţiuni regesei şi dupănsulă de acum, statulă nu mai e aplicată să răscumpere tesaurii aflaţi după preţuia loră ca obiectă de artă, ci numai după valoarea aurului loră. După cea din urmă versiune, sta­tuia avea să plătăscă ca răscumpărare 36 mii fl. Acum însă unuia dinte află­torii tesauriloră, anume lui Iona Oltenfi, i­ se ofere numai a treia parte din suma de 4544 fl., na se ciică nici valoarea au­rului, deoarece după constatările făcute aurul­ prețuia în timpul acela 5595 fl. Şo­viniştii unguri se bucură de asta şi în foile lor, îşi bată jocă de neîndreptăţi­­tură Olteană, esprimându’şi speranţa, că în cele din urmă Olteană va preferi să primească şi bani puţini, decâtă să porte procesă lungă şi în urmă să suporte şi spesele de procesă.— Ore totă așa s’ară fi întâmplată déca Olteană era Ungură ? Sciamă noi de multă, că pentru Ro­mână nu mai e dreptate sub stăpânirea unguréscu. * * * Șovinismu ungureset. „N. Fr. Presse“ e informată din Pesta: „Din Clusiu i­ se telegrafeză unei foi de aci următorulă casă caracteristică. Representându - se „Viaţa parisiană“ de Offenbach, actriţa, care juca rolul­ Gabrielei, cântă, ca şi în teatrul­ poporului din Pesta, o strofă din cupletul­ ei în limba germană. Pu­­bliculă primi cânteculă cu neplăcere şi cu şuerături. Când însă într’o seră ur­mător© fu cântată acestă strofă în limba ungurescă, publicată, negreşită celă ji­­dano-maghiară, aplauda in modă de­monstrativă.* * * Pentru Eminescu. La 14 i. c., trupa italiană Gordini a dată la Botoşani o representaţiune pentru sporirea fonduri­­lor­ destinate ridicărei unui bustă ma­relui poetă, ală căreia venită netă se urcă la suma de 508 lei 50 bani, din care scă­­endu-se jumătate, ca onorară ală trupei, restulă se va înainta, după cum spune „Libertatea“, comitetului centrală din Bucuresci, alesă pentru ri­dicarea bustului. * * * Târgula de tomnă ala Clușiului a fostă de rendulă acesta mai slab ca totdeuna. Altădată tergulă din Noemvre era celă mai mare tergă în Clusiu; acum însă, oprindu-se tergulă de vite din causa boa­lei de gură și de unghii, prin aceasta tot tergulă s’a slăbită. Nici vendători, nici cumpărători n’au fostă atâția, ca altădată. * * * înlesnirea esportărei vinurilor­. In urma unei ordinațiuni a ministrului un­­gurescă de comerciu, cu ciiua de 6 No­emvre n. c. se va scade în măsură în­semnată taxa pentru transportarea vinu­­rilor­ și a mustului pe toate liniile căi­­lor­ ferate de stată și ale căilor­ ferate nordă-estice. In înţelesulă acestei ordi­naţiuni se va introduce pentru transpor­­tulă vinuriloră taxa normală obicinuită la transportulă cerealeloră. * * * Cremaţiune. Reuniunea de ardere a cadavreloră „Flamme“ (Flacăra) a înmâ­nată comunei orăşenesci din Pojană ună ofertă pentru înfiinţarea unui crematoriu, păstrându-se veniturile şi tacsele stelare ce le au diferitele confesiuni dela în­mormântare. Comisiunea sanitară a de­liberată asupra acestui ofertă şi fa primită. * * * Condamnaţi. La tribunalul­ din Bis­triţa s’a pertractată la 29 Octomvre pro­­cesulă intentată în contra a 14 locuitori nepătaţi din Sâplacă pentru încercare de omoră. Lucrul ă stă astfelă: Michael Schwarz, celă mai mare proprietară din cunună, ceru­ să se facă comassare. Acestă cerere aţita poporaţiunea din sală, mai alesă după ce vădii, că nu poate îm­pedeca comassarea, prin care în multe părţi mulţi au fost­ nedreptăţiţi. în noaptea de 9 spre 10 iunie, pe la 11 ore, mai mulţi locuitori se înarmară, şi doi din ei împuşcară în odaia de cătră stradă a lui Schwarz, pe care o sburătură îlă răni la faţă. Tribunalul­ a achitată pe acusaţi de crima de omoră, dar i-a con­damnată pentru încercare de ucidere plă­nuită: pe loh. Streifert, Andr. Schmied şi loh. Schwarz la 3 ani închisore co­­recţională; pe Mich. Sadler, Mich. Bloh, Andr. Schuster şi loh. Bloh la 21/2 ani închisore corecţională; pe M. Dorfi, I. Lörinz şi I. Sadler la 1­2 ani carceră, pe I. Thoma la 1 ană carceră. Toţi condamnaţii au apelată în contra sen­tinţei.* * # defraudare. La oficiulă de dare din­­ Hódmezővásárhely s’au constatată mari neregularităţi şi defraudare de bani. Doi funcţionari, Vörös şi Vigh, au fost­ suspendaţi din poştă.* * * Adunarea generală a Reuniunei fe­­meilor­ române din Braşova se va ține în 7 (19) Noemvre 1889 în sala de desemnă a gimnasiului română. Stațiunea Bodu e deschisă dela 1 Noemvre şi pentru întreaga comunicațiune de mărfuri pe căile ferate ale statului, er nu numai pentru persoane şi bagaje, ca pănă acum. * * * Preşedintele republicei francese a nu­mită, cu prilejul d­isposiţiei, pe domnul George Bibescu mare afaceră ală le­­giunei de onoare; Nicolae Blaremberg comandoră; Cozadini şi Ionă Lahovary ofiţeri; Manu, Lynche de Moissac, Konya şi Zerlendi, cavaleri. D. D. Esarco și George Lahovary au fost­ numiți ofițeri * * *

Next