Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)
1889-11-25 / nr. 263
Pagina 2 (i A ZETA T RA N SII,V A K iE i. Nr 20J—16S9. molu, mai rece — şi spunându-se verde, că totu nu merge se coloniseze acolo pe cei seraci de totu, ci ar fi mai bine se aşeze acolo Secui cu ceva dare de mână, cari au moşia şi vite în Haromsechiu sau Ciucu, se-i facă se le vendă şi se vina se cumpere şi totu se amorţise la moşiile lui Kunger sărăntocii se taie mai departe lemnele în Bucurescu şi frumoasele se decoreze mai departe haremurile şi speluncile din Orients, ducând fi vestea de bunăstarea şi fericirea Ardealului făcută de Tisza. Nu trecu multă după aceeaşi patriotă patentați ne surprinseră cu schrea, că din colonisarea Secuilor« pe moşiile contelui Kun nu s’a alesă nimică, dar s’a trimisă o deputaţiune la contele, care se lă rége se revie asupra testamentului şi se-i schimbe destinațiunea — din avere, în locu de colonii, se le dea voia se facă o scolă de agricultură. Va sedică zicala latină parturiunt monies, nascitur ridiculus mus, scupe, kulturegyletesce vorbinde, din tămbălău se nasce fiasco. Deşi noi suntem u dedaţi şi obicinuiţi cu fîascurile de totă felulă ale kulturegyletiştilor, de acesta nu ne prinde de locu mirarea, încâtă fără mustrare de consciinţă îlu putemu trece la catastrchulă celorlalte, totuşi idea coloniilor, susă citată, de nobilulă conte, merită atenţiunea nostra. De aceea îlă rugămu se ne dea voia a sta puţină de vorbă cu D-sa. Amă disă mai susă, că intenţiunea sa de a ajutora pe cela nevoiaşă este bună, încâtă ’lă poate aproba şi lu aprobă ori şi cine Numai câtă déca voia se facă o faptă umanitară şi în adevér cantabilă, era datoră se ţină seama şi se caute a vindeca reală din jurulă „Măriei sale“, se lecuiăscă mai întâiu nevoile acelora, cari şi-au consumată forţele şi tinereţea lor, la adunarea şi susţinerea averei D-sale, se recompenseze serviciile aduse, or din ce prisosia putea se facă şi pentru streini, căci suntă mijloace şi căi destule pentru acesta. Dar cine a mai vedută faptă caritabilă şi scopă filantropică cu tendinţa de-a provoca ură, zizania şi perdere între locuitorii pacinicî şi inocenţi ai unei ţeri! Acesta se vede a fi fostă ţinta Măriei sale, dar se ne dea voia se-i spune că, că în creerulă nostru, în mintea nostră, poate mărginită, nu întră concepţiunea de astfelă de fapte filantropice sau umanitare. Noi scimă, că binele, frumosulă, caritatea, suntă ce suntă numai atunci, când ele se facă pentru sine, şi fără alte scopuri şi mai puţină cu tendinţe subversive de-a submina, ruina şi prăpădi pe alţii, şi cu deosebire pe deaproapele, care ţî-a adusă mari și nenumărate servicii. Fiind-că pentru a face bine și-a alesă tocmai forma de-a face co- i Ionii noue în țara Ardealului, pen- tru lămurirea Măriei sale credă, că nu este de prisosit de a cerceta colonisările și sortea coloniștilor din Ardeal, din timpii anteriori, din care se va putea deduce cu siguranță resultatula finală ală încercării sale—și se va putea vedea dece tocmai ea este forma cea mai sigură și mai nemerită! ? (Va urma). Bismarck ar fi declarații pe față, că ele recunoasce deosebitele drepturi, ce le are Rusia în cestiunea bulgară, și că e gata a’şi apera vederile sale chiar şi pe cale diplomatică, îndată ce-o va pretinde acesta Rusia. Contrarii scriei acesteia, corespondentului din Constantinopolil al Ciffarului „Kölnische Zeitung“ desminte în module cela mai hotărîtu părerea, că resultatulil întrevederii dela Friedrichsruhe a principelui Bismarck cu contela Kalnoky ar fi fosta abdicerea totală a Austro-Ungariei de planurile sale faţă cu Bulgaria. „Porta“, dice corespondentulu numitului diaril, „scie forte bine, că unii pregram fi austro - ungarii privitora la Bulgaria n’a esistatil nici-odată. Decâ, în Friedrichsruhe, după cum e probabila, s’a vorbita ceva şi despre situaţia Bulgariei, sigură că nu s’a accentuata ce ar fi de făcuta în interesur! Bulgariei, ci că ce posiţiă se ia aceste done puteri faţă cu desvoltarea referinţelora bulgare, decă acestea ar veni înainte sub conducerea înţeleptă a guvernului actualii.“ Pressii sârbască şi nonlil guvernă românii. Pressa sârbescă privesce cu ochi răi schimbările mai noue în guvernula din România. „Caresp. Bale.“, despre care se zice, că stă în relaţiuni intime cu guvernula din Belgrada, în dileie acestea combătută energicii prin câţiva articuli noula guverna română. Articulii „Coresp. Balcanice“ erau aşa de aspri, încâtil, selice, că a fosta silită să şi-i retragă. „ Odjek“ încă scrie nu prea măgulitorii pentru noula guverna românii, or ,,Naroăm Dnemiku, chiarula partidei liberale, numesce pe regele Carola „contrar ala Românilor” şi periculosa pentru pe Discursul'! lui Oldstone. Conducătorula partidei oposiţionale englese a ţinută ună interesantă discursa politică la o adunare în Manchester, prin care a făcuta alusiune la repăşirea ministeriului din 1880. Acesta ministeriu n’a câştigată nici decâtă simpatiile puterilorii din afară, fiindcă a suferită toate presiunile. La totă casulă partida oposițională trebue să fiă răbdătore față cu guvernula. Totă de aceste principiu este condusă şi oposiţia de faţă de trei ani încoace. E regretabilă tuse, că Salisbury a luată şi portofoliu la ministrului preşedinte şi ală ministrului de interne. Pentru partida liberală a sosita timpul, ca în afacerile esterne se arate totă atâta înţelepciune ca în anii 1876—1880. Intcîmplările din Creta au născuta mari nemulţumiri; în Armenia s’au întâmplată astfelă de lucruri, la cari trebue negreşitil se atragemu luarea aminte a poporului englesă. Gladstone spereză, că guvernului nu va neteeji lucrulă, când este vorba de avere, vieţă şi onoare, şi că nu se va lăsa să fie ameţita de apologii. Înarmări italiana. Guvernula italiană a presentatil Camerei o cerere de credite, care se urcă la cifra de 33 milioane menite pentru fabricarea pulberei fără fumil pentru puşca de infanteria, pentru apărarea Statului în sensul legii dela 2 Iulie 1885, pentru cumpărări de cărbuni şi de muniţii de tipulil cela nou pentru marină. Tote aceste proiecte sunt trimise comisiunei bugetare. Evenimentele din Brasilia. D. Hubbard a interogata pe guvernula francesa la Cameră asupra evenimenteloril din Brasilia. Ministrului Spiiller a răspunsă, că comunicațiile primite dela agenții francesi arată, că ordinea nu s’a turburata și că guvernula a promisă, că se vol ocroti toate interesele și se voril îndeplini toate îndatoririle statului. O putere de fapta este instalată la Rio de Janeiro; ea sa pusa în relaţiuni cu representantula Franciei, care a primita ordinula de a continua bunele relaţiuni, ce le întreţinea cu guvernulii imperialii. Acesta faptă a fostii primită cu o mare satisfacţiă de cătră guvernula brasiliană, dar nici o notificare oficială nu s’a făcuta de nici o parte, deoarece noula guvernă aștepta fără îndoială întrunirea congresului pentru a face să se notifice oficiala celorlalte state evenimentele întâmplate. Aniversarea insurecțiunei polone. Din incidentală aniversării insurecțiunei polone din 1868, „Tribuna“ din Roma publică unii articula simpatica pentru Poloni, în care se amintesce cu recunoscinţă între altele şi activitatea actualului ministru preşedinte italiană Crispi, care a fosta atunci membru ala comitetului italiană pentru răniţii poloni. Articulurile caracteristicii pentru raporturile ce există între Rusia şi între Italia ca membră a alianţei triple. XDI2ST lustro-Ungaria şi cestiunea bulgara. In numerula de Mercuriala „Gazetei“ amil luată notiţă despre nisce aitienii apăruţi în diarură „Hamburger Nach- richten“, în cari se iţiceaţă principele: SCHULE PILEI. Piedeci in comunicaţii. Drepţii completare a scriei publicate sub titluhl acesta în numerul de ieri al „Gazetei“, mai adaugemă, că, după cum spună telegramele din Viena, acolo a cădut şi zăpadă aşa de multă, încâtă comunicaţia pe strade este împedecată aproape cu totul. Mai în centrulil oraşului zăpada se ridică ca nisce munţi spre cerc. Cei cari s’au însărcinată cu delăturarea zăpedii n’au fosta în stare se capete lucrători destui, aşa că au fostă siliţi se colinde birturile şi mahalalele ca se scotă litica naţională“. Numitulă cfiare mai muncitori la lucru, 8.000 de brațe au dice, că România nu va pute face poli- fosta puse în lucrare și cu toate astea tieă adeverata națională câtă vreme re- abia puteau se resbeasca cu munca. Ingele va fi unuia de neama străina, și-și încheiă articululil esciamandă: „Acuși, decâ Românii vor cunoasce-o aceasta, se va vedea, decâ cea mai nouă învingere a lui Bismarck este de caracteril statornică“! * * Boia de gură și de unghii a încetată în Preșmeră. O comisiune a plecată acolo, ca se libereze comuna de sub oprire. Difterita s’a ivită în moda epidemicii în Ciuc-Sepviz, * * * & unele suburbii lucrurile stau forte rău. In stradele, pe unde zăpada n’a ajunsă să fiă curăţită, comunicaţia e absoluţii imposibilă. Pe la porţile caselor ii, zăpada formeză adevărate baricade; omenii nu pot ileşi decâtă făcându-şi găuri mari prin munţii de zăpadă. Intre Graţă şi Viena lungi şiruri de vagone stau nămolite în zăpadă; pe vagoanele unui astfel de trenă nămolită sunt încărcate mai multa de 10.000 litre de lapte, ce erau destinate pentru oraşul Viena. Tramvaiul încă e îngropată sub zăpadă, la care în 3 Decemvre lucrau pentru ca s’o cureţe nu mai puţină de 900 muncitori. Dar în zadară.—In noaptea de 3 Deeemvre trenula mixtă nr. 618, care a plecată din Zellendorf, s’a cufundata în zăpadă între staţiunile Laa şi Neusiedl. Abia a putută fi scosă din zăpadă, după ce s'a mai adusă încă o locomotivă. Călătoriloril nil li s’a întâmplată nimicii. îjî Sjî 0 monografii a comitatului Bistriţa- Năsăudă, pentru usula şcoleloril poporale, s’a lucrată, la îndemnula inspectorului ung. de şcole, de învăţătorula lingură Gábor Mihály din Bistriţa, şi reuniunea învăţătorilor unguri din acela comitată a premiat’D cu 200 franci. De bună semă că e o lucrare scrisă în spiritul „patriotică kulturegyletistă“ şi deci ar trebui puţintela răsfoită şi chiar scărmănată, căci desigur, numai favorabilă grănicerilor români nu poate fi acestă lucrare. Fabrică nouă de celulosă în stila mare are intenţiunea să construescă firma vieneza „Schüller et Co.“ în valea Arieşului, eventualii în Turda. Representantulil numitei firme se află în CIaşi li. Stipendiu pentru o câlătorie de a face Studii in streinătate. Camera comercială şi industrială din Braşov, aduce la cunoscinţa cercurilor el interesate, că ministrula ung. de comerţare intenţiunea să promoveze şi din parteai ţelului de a-şî pute câştiga tinerii comercianţi şindustriaşi străduitori esperienţe prin călătorii îrn străinătate şi a ’şi desvolta ,şi mai multa destoinicia loră, spre a le fo- losi apoi în interesulil industriei şi co- i mercului indigenii. In scopulă acesta ' # * Hî ministrulil a invitată camera de comerţa şi industriă din Braşovă să numescă ministrului în fiăcare ană, şi adecă alternativă, câte ună tinerii culta comerciantă ori industrială, care să capete stipendiu de 300 fl. pentru călătorie. Cehi dintâiu stipendiu se dă în 1890. Camera comercială şi industrială începe cu unii comerciantă şi de aceea invită pe tinerii comercianţi să-şi trimetă la cameră petițiile pănă la 81 Decemvre 1889 la 2 ore d. a provociate cu timbru de 50 cr. Tinerii se flă de pe teritorul camerei (comit. Braşov), Trei scaune, Ciucu, Odorheiu, Târnava-mare, Sibiiu şi Făgăraşil.) In petiție se arate: numele, locuința, raporturile familiare, specialitatea alesă de petenţii şi planului de căletorie, apoi cunostinţa de limbi, şi se alăture atestatură de boteză, atestate despre ocupaţiunea de pănă acum şi despre studiile absolvate, precum şi unul atestată de moralitate din partea autorităţii politice. A treia serată musicalâ (Kammermusik), condusă de d.-nulu R. Lassel, se va ţine Duminecă în 8 Decemvre st. n. la 5 ore după amedi în Sala Hotelului Nr. 1, cu concursul a d.-sorei Leontine Neugeboren (piano) şi a domnitorii Traiana Mureşianu (baritona), Concert-meist. M. Krause (violină), ~W. Königs (violină), F. Klink (violă), A. Bergelt (violoncela), R. Lassel (elaviră) ca și uuil mica corni de dame. Programul este următorulă: 1. a) W. B. Haynes Preludiu op 6. b) R. Schumann, Andante și Variat. op. 46 pentru 2 Klavirre cu 4 mâni. 2. Done cântece pentru baritonul cu acompaniare de piană: a) C. Löwe, „Der Nöck“ tradiţiune norică de Kopisch; b) A. Jensen „Am Ufer des Flusses, des Manzanares, textilia de E. Geibel. 3. R. Volkmann, quartett pentru 2 violine,violă şi violoncel op. 35 E-moll: a) Allegro comracdo b) Scherzo (Pi’esto) c) Andantino d) Finale (Allegretto vivace). 4. I. Rheinberger, „Maitag“ um intermezzo lirică pentr’unii corni de dame, terțeta cu acompaniare de piano (textul de F. v. Hoffaas) în cinci cântări: a) Früch Morgens b) Ballade c) Mittagsruhe d) Reimspiel e) Heimfahrt. 5. Cântece pentru baritonă: W. Kreibig a) Das Königskind b) Blau Angelein cu acompaniare de pianuă şi Violoncelli c) P. Posti „Vorrei morire“ (textilia de L. M. Cognetti) cu acompaniare de piană.î* * * Postă de magistru poştală e de ocupată în Sebeşuli săsescă. Petiţiile se adresază la direcţia poştală din Sibiiu, unde se potil vede şi condiţiunile. xi-Urmările beţiei. ţilerula Ludovicii Kovács din Ciuc-Cartfaleu, îmbătându-se, cătfu într’ună părău micu şi fu găsită a doua ifi morta. In urmă’i au rămasă în miseriă nevastă-sa cu 8 copii minoreni. Furtă. Servitoarea Nagy Terka din N. Baczon a luata din buzunarula stăpânului ei, Rudolf Bernhardt lăcătuşii în locu, o cheiă, și a deschisă o cassetă, din care a furată o bancnotă de 100 fl. Surprinsă asupra faptului, i s’au luată banii, dar hoța, pănă să fiă dată pe mâna autorităţii, a fugita. Ună poliţistă însă a prins’o în nóptea următore. # Pentru prinderea ucigașilor, Mihaly Istok și Andras Sofron, cari au luată parte la omorîrea visitiului poștei din Sepsi-Sân-Georgiu și la jăfuirea ei, s’au pusu de ministrul ung. de comerciu două premii de câte 50 fl. înecată. Maestri la constructora Anton Longo se duse în dilete trecute din * sj: A * * *