Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)

1889-11-25 / nr. 263

Pagina 2 (i A ZETA T RA N SII,V A K iE i. Nr 20J—16S9. molu, mai rece — şi spunându-se verde, că totu nu merge se colo­­niseze acolo pe cei sera­ci de totu, ci ar fi mai bine se aşeze acolo Secui cu ceva dare de mână, cari au moşia şi vite în Haromsechiu sau Ciucu, se-i facă se le vendă şi se vina se cumpere şi totu se amorţis­­e la moşiile lui Kun­g­er sărăntocii se taie mai departe lemnele în Bucurescu şi frumoasele se decoreze mai departe haremu­rile şi speluncile din Orients, du­când fi vestea de bunăstarea şi fe­ricirea Ardealului făcută de Tisza. Nu trecu multă după aceea­şi patriotă patentați ne surprinseră cu schrea, că din colonisarea Se­cuilor« pe moşiile contelui Kun nu s’a alesă nimică, dar s’a tri­misă o deputaţiune la contele, care se­ lă rége se revie asupra testamentului şi se-i schimbe des­­tinațiunea — din avere, în locu de colonii, se le dea voia se facă o scolă de agricultură. Va se­dică zicala latină parturiunt monies, nascitur ridiculus mus, scu­pe, kul­­turegyletesce vorbinde, din tăm­­bălău se nasce fiasco. Deşi noi suntem u dedaţi şi obicinuiţi cu fîascurile de totă felulă ale kul­­turegyletiştilor­, de acesta nu ne prinde de locu mirarea, încâtă fără mustrare de consciinţă îlu putemu trece la catastrchulă celor­lalte, totuşi idea coloniilor­, susă citată, de nobilulă conte, merită atenţiunea nostra. De aceea îlă­­ rugămu se ne dea voia a sta pu­ţină de vorbă cu D-sa. Amă disă mai susă, că inten­­ţiunea sa de a ajutora pe cela ne­voiaşă este bună, încâtă ’lă poate aproba şi­ lu aprobă ori şi cine Numai câtă déca voia se facă o faptă umanitară şi în adevér canta­bilă, era datoră se ţină seama şi se caute a vindeca reală din ju­­rulă „Măriei sale“, se lecuiăscă mai întâiu nevoile acelora, cari şi-au consumată forţele şi tine­reţea lor, la adunarea şi susţi­nerea averei D-sale, se recompen­seze serviciile aduse, or din ce pri­­sosia putea se facă şi pentru stre­ini, căci suntă mijloace şi căi des­tule pentru acesta. Dar cine a mai vedută faptă­­ caritabilă şi scopă filantropică cu­­ tendinţa de-a provoca ură, zizania­­ şi perdere între locuitorii pacinicî­­ şi inocenţi ai unei ţeri! Acesta se vede a fi fostă ţinta Măriei sale, dar se ne dea voia se-i spune că, că în creerulă nostru, în mintea nostră, poate mărginită, nu întră concepţiunea de astfelă de fapte­­ filantropice sau umanitare. Noi­­ scimă, că binele, frumosulă, cari­tatea, suntă ce suntă numai atunci, când ele se facă pentru sine, şi fără alte scopuri şi mai puţină cu tendinţe subversive de-a submina, ruina şi prăpădi pe alţii, şi cu deosebire pe deaproapele, care ţî-a adusă mari și nenumărate servicii. Fiind-că pentru a face bine și-a­­ alesă tocmai forma de-a face co- i Ionii noue în țara Ardealului, pen-­ tru lămurirea Măriei sale credă, că nu este de prisosit de a cerceta colonisările și sortea coloniștilor­ din Ardeal, din timpii anteriori, din­­ care se va putea deduce cu sigu­ranță resultatula finală ală încer­cării sale—și se va putea vedea dece tocmai ea este forma cea mai si­gură și mai nemerită! ? (Va urma). Bismarck ar fi declarații pe față, că ele recunoasce deosebitele drepturi, ce le are Rusia în cestiunea bulgară, și că e gata a’şi apera vederile sale chiar şi pe cale diplomatică, îndată ce-o va pretinde acesta Rusia. Contrarii scriei acesteia, cores­­pondentului din Constantinopolil al Ci­ff­a­­rului „Kölnische Zeitung“ desminte în module cela mai hotărîtu părerea, că resultatulil întrevederii dela Friedrichsruhe a principelui Bismarck cu contela Kalnoky ar fi fosta abdicerea totală a Austro-Un­gariei de planurile sale faţă cu Bulgaria. „Porta“, dice corespondentulu numitului diaril, „scie forte bine, că unii p­re­gram fi austro - ungarii privitora la Bulgaria n’a esistatil nici-odată. Decâ, în Fried­richsruhe, după cum e probabila, s’a vorbita ceva şi despre situaţia Bulgariei, sigură că nu s’a accentuata ce ar fi de făcuta în interesur! Bulgariei, ci că ce posiţiă se ia aceste done puteri faţă cu desvoltarea referinţelora bulgare, decă acestea ar veni înainte sub conducerea înţeleptă a guvernului actualii.“ Pressii sârbască şi nonlil guvernă românii. Pressa sârbescă privesce cu ochi răi schimbările mai noue în guvernula din România. „Caresp. Bale.“, despre care se zice, că stă în relaţiuni intime cu guvernula din Belgrada, în dileie aceste­a combătută energicii prin câţi­va articuli noula guverna română. Articulii „Coresp. Balcanice“ erau aşa de aspri, în­­câtil, se­­lice, că a fosta silită să şi-i retragă. „ Odjek“ încă scrie nu prea măgu­litorii pentru noula guverna românii, or ,,Naroăm­ Dnemiku, chiarula partidei libe­rale, numesce pe regele Carola „contrar ala Românilor” şi periculosa pentru pe­ Discursul'! lui Ol­­dstone. Conducătorula partidei oposiţionale englese a ţinută ună interesantă discursa politică la o adunare în Manchester, prin care a făcuta alusiune la repăşirea mi­­nisteriului din 1880. Acesta ministeriu n’a câştigată nici decâtă simpatiile pu­­terilorii din afară, fiindcă a suferită toate presiunile. La totă casulă partida opo­­sițională trebue să fiă răbdătore față cu guvernula. Totă de aceste principiu este condusă şi oposiţia de faţă de trei ani încoace. E regretabilă tuse, că Salisbury a luată şi portofoliu la ministrului pre­şedinte şi ală ministrului de interne. Pentru partida liberală a sosita timpu­l, ca în afacerile esterne se arate totă atâta înţelepciune ca în anii 1876—1880. Intcîm­­plările din Creta au născuta mari ne­mulţumiri; în Armenia s’au întâmplată astfelă de lucruri, la cari trebue negre­­şitil se atragemu luarea aminte a popo­rului englesă. Gladstone spereză, că gu­­vernului nu va neteeji lucrulă, când este vorba de avere, vieţă şi onoare, şi că nu se va lăsa să fie ameţita de apologii. Înarmări italiana. Guvernula italiană a presentatil Ca­merei o cerere de credite, care se urcă la cifra de 33 milioane menite pentru fabricarea pulberei fără fumil pentru puşca de infanteria, pentru apărarea Sta­tului în sensu­l legii dela 2 Iulie 1885, pentru cumpărări de cărbuni şi de mu­niţii de tipulil cela nou pentru marină. Tote aceste proiecte sunt­ trimise comi­­siunei bugetare. Evenimentele din Brasilia. D. Hubbard a interogata pe guver­nula francesa la Cameră asupra eveni­­menteloril din Brasilia. Ministrului Spiil­­ler a răspunsă, că comunicațiile primite dela agenții francesi arată, că ordinea nu s’a turburata și că guvernula a pro­misă, că se vo­l ocroti toate interesele și se voril îndeplini toate îndatoririle sta­tului. O putere de fapta este instalată la Rio­ de Janeiro; ea sa pusa în rela­ţiuni cu representantula Franciei, care a primita ordinula de a continua bunele relaţiuni, ce le întreţinea cu guvernulii imperialii. Acesta faptă a fostii primită cu o mare satisfacţiă de cătră guvernula brasiliană, dar nici o notificare oficială nu s’a făcuta de nici o parte, deoare­ce noula guvernă aștepta fără îndoială în­trunirea congresului pentru a face să se notifice oficiala celorlalte state eveni­mentele întâmplate. Aniversarea insurecțiun­ei polone. Din incidentală aniversării insurec­­țiunei polone din 1868, „Tribuna“ din Roma publică unii articula simpatica pentru Poloni, în care se amintesce cu recunoscinţă între altele şi activitatea actualului ministru preşedinte italiană Crispi, care a fosta atunci membru ala comitetului italiană pentru răniţii poloni. Articuluril­e caracteristicii pentru rapor­turile ce există între Rusia şi între Italia ca membră a alianţei triple. XDI2ST lustro-Ungaria şi cestiunea bulgara. In numerula de Mercuri­ala „Gaze­tei“ amil luată notiţă despre nisce ai­ti­enii apăruţi în diarură „Hamburger Nach-­­ richten“, în cari se iţiceaţ­­ă principele: SCHULE PILEI. Piedeci in comunicaţii. Drepţii com­pletare a scriei publicate sub titluhl acesta în numerul­ de ieri a­l „Gazetei“, mai adaugemă, că, după cum spună te­legramele din Viena, acolo a cădut şi ză­padă aşa de multă, încâtă comunicaţia pe strade este împedecată aproape cu totul­. Mai în centrulil oraşului zăpada se ridică ca nisce munţi spre cerc. Cei cari s’au însărcinată cu delăturarea zăpedii n’au fosta în stare se capete lu­crători destui, aşa că au fostă siliţi se colinde birturile şi mahalalele ca se scotă litica naţională“. Numitulă cfiare mai­­ muncitori la lucru, 8.000 de brațe au dice, că România nu va pute face poli-­­ fosta puse în lucrare și cu toate astea tieă adeverata națională câtă vreme re-­­ abia puteau se resbeasca cu munca. In­gele va fi unuia de neama străina, și-și încheiă articululil esciamandă: „Acuși, decâ Românii vor­ cunoasce-o aceasta, se va vedea, decâ cea mai nouă învingere a lui Bismarck este de caracteril stator­nică“! * * Boia de gură și de unghii a încetată în Preșmeră. O comisiune a plecată acolo, ca se libereze comuna de sub oprire. Difterita s’a ivită în moda epidemicii în Ciuc-Sepviz, * * * & unele suburbii lucrurile stau forte rău. In stradele, pe unde zăpada n’a ajunsă să fiă curăţită, comunicaţia e absoluţii imposibilă. Pe la porţile caselor ii, zăpada formeză adevărate baricade; omenii nu pot il­eşi decâtă făcându-şi găuri mari prin munţii de zăpadă. Intre Graţă şi Viena lungi şiruri de vagone stau năm­o­­lite în zăpadă; pe vagoanele unui astfe­l de trenă nămolită sunt­ încărcate mai multa de 10.000 litre de lapte, ce erau des­tinate pentru ora­şu­l Viena. Tramvaiul­ încă e îngropată sub zăpadă, la care în 3 Decemvre lucrau pentru ca s’o cureţe nu mai puţină de 900 muncitori. Dar în za­­dară.—In noaptea de 3 Deeemvre trenula mixtă nr. 618, care a plecată din Zel­lendorf, s’a cufundata în zăpadă între staţiunile Laa şi Neusiedl. Abia a putută fi scosă din zăpadă, după ce s'a mai adusă înc­ă o locomotivă. Călătoriloril nil li­ s’a întâmplată nimicii. îjî Sjî 0 monografii a comitatului Bistriţa- Năsăudă, pentru usula şcoleloril poporale, s’a lucrată, la îndemnula inspectorului ung. de şcole, de învăţătorula lingură Gábor Mihály din Bistriţa, şi reuniunea învăţătorilor­ unguri din acela comitată a premiat’D cu 200 franci. De bună semă că e o lucrare scrisă în spiritul „patrio­tică kulturegyletistă“ şi deci ar trebui puţintela răsfoită şi chiar scărmănată, căci de­sigur, numai favorabilă grănice­rilor­ români nu poate fi acestă lucrare. Fabrică nouă de celulosă în stila mare are intenţiunea să construescă firma vieneza „Schüller et Co.“ în valea Arie­­şu­lui, eventualii în Turda. Representan­­tulil numitei firme se află în CI­aşi li. Stipendiu pentru o câlătorie de a face Studii in streinătate. Camera comercială­­ şi industrială din Braşov, aduce la cu­­noscinţa cercurilor el interesate, că minis­­trula ung. de comerţa­­re intenţiunea să promoveze şi din parteai ţelului de a-şî pute câştiga tinerii comercianţi şi­ndustriaşi străduitori esperienţe prin că­lătorii îrn străinătate şi a ’şi desvolta ,şi mai multa destoinicia loră, spre a­ le fo-­­ losi apoi în interesulil industriei şi co- i mercului indigenii. In scopulă acesta ' # * Hî ministrulil a invitată camera de comerţa şi industriă din Braşovă să num­escă mi­nistrului în fiăcare ană, şi adecă alter­nativă, câte ună tinerii culta comerciantă ori industrială, care să capete stipendiu de 300 fl. pentru călătorie. Cehi dintâiu stipendiu se dă în 1890. Camera comer­cială şi industrială începe cu unii co­merciantă şi de aceea invită pe tinerii comercianţi să-şi trimetă la cameră pe­tițiile pănă la 81 Decemvre 1889 la 2 ore d. a provociate cu timbru de 50 cr. Tinerii se flă de pe teritoru­l camerei (comit. Braşov), Trei­­ scaune, Ciucu, Odorheiu, Târnava-mare, Sibiiu şi Făgă­­raşil.) In petiție se arate: numele, lo­cuința, raporturile familiare, specialitatea alesă de petenţii şi planului de căletorie, apoi cunostinţa de limbi, şi se alăture atestatură de boteză, atestate despre ocu­­paţiunea de pănă acum şi despre studi­ile absolvate, precum şi unul atestată de moralitate din partea autorităţii politice. A treia serată musicalâ (Kammermu­sik), condusă de d.-nulu R. Lassel, se va ţine Duminecă în 8 Decemvre st. n. la 5 ore după amedi în Sala Hotelului Nr. 1, cu concursul a d.-sorei Leontine Neu­geboren (piano) şi a domnitorii Traiana Mureşianu (baritona), Conce­rt-meist. M. Krause (violină), ~W. Königs (violină), F. Klink (violă), A. Bergelt (violoncela), R. Lassel (elaviră) ca și uuil mica corni de dame. Programul­ este următorulă: 1. a) W. B. Haynes Preludiu op 6. b) R. Schumann, Andante și Variat. op. 46 pentru 2 Klavirre cu 4 mâni. 2. Done cân­tece pentru baritonul cu acom­­pan­iare de piană: a) C. Löwe, „Der Nöck“ tradiţiune norică de Kopisch; b) A. Jensen „Am Ufer des Flusses, des Manzanares, tex­tilia de E. Geibel. 3. R. Volkmann, quartett pentru 2 violine,violă şi violoncel op. 35 E-moll: a) Allegro comracdo b) Scherzo (Pi’esto) c) Andantino d) Finale (Allegretto vivace). 4. I. Rheinberger, „Maitag“ um­ intermezzo lirică pentr’unii corni de dame, terțeta cu acompaniare de piano (textul­ de F. v. Hoff­aas) în cinci cântări: a) Früch Morgens b) Bal­lade c) Mittagsruhe d) Reimspiel e) Heimfahrt. 5. Cântece pentru bari­tonă: W. Kreibig a) Das Königskind b) Blau Angelein cu acompaniare de pianuă şi Violoncelli c) P. Posti „Vorrei morire“ (textilia de L. M. Cognetti) cu acompa­niare de piană.­­î* * * Postă de magistru poştală e de ocu­pată în Sebeşuli­ săsescă. Petiţiile se adresază la direcţia poştală din Sibiiu, unde se potil vede şi condiţiunile. x­­i-Urmările beţiei. ţ­ilerula Ludovicii Kovács din Ciuc-Cartfaleu, îmbătându-se, cătfu într’ună părău micu şi fu găsită a doua ifi morta. In urmă’i au rămasă în miseriă nevastă-sa cu 8 copii minoreni. Furtă. Servitoarea Nagy Terka din N. Baczon a luata din buzunarula stă­pânului ei, Rudolf Bernhardt lăcătuşii în locu, o cheiă, și a deschisă o cassetă, din care a furată o bancnotă de 100 fl. Surprinsă asupra faptului, i s’au luată banii, dar hoța, pănă să fiă dată pe mâna autorităţii, a fugita. Ună poliţistă însă a prins’o în nóptea următore. # Pentru prinderea ucigașilor, Mihaly Istok și Andras Sofron, cari au luată parte la omorîrea visitiului poștei din Sepsi-Sân-Georgiu și la jăfuirea ei, s’au pusu de ministrul­ ung. de comerciu două premii de câte 50 fl. înecată. Maestri la constructora An­ton Longo se duse în dilete trecute din * sj: A * * *

Next