Gazeta Transilvaniei, decembrie 1889 (Anul 52, nr. 268-289)
1889-12-08 / nr. 273
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 27 din 1889, francese, și care a apărută zilele trecute în Parisă. In biografia fostului ministru de esterne Flourens, vorbindă și despre afacerea Schnaebele, zice următorele: Nu este adevărată, că generalulă Boulanger ar fi intrată în consiliulă ministerială cu planuri de mobilisare. Este dreptă, însă că generalulă a pretinsă,, ca se se adreseze Germaniei uni ultimata. Grevy însă a declarată privitoră la acesta ministrului de esterne, că elă refusă cu hotărîre propunerea, fiindcă este convinsă pe deplină, că regretabilulă incidenţă se va pute regula pe cale pacinică. Boulanger însă n’a vrută să cedeze, ci a declarată, că-şi dă demisia, deci nu se va trimite ultimatură, şi văfiendă, că nici unulă dintre colegii săi dela ministeriu nu-i stă întru ajutoră, a strigată : „îmi dau demisia!“ Turcia şi tripla alianţă. „Novoje Vremia“ publică o scrisoare a unui diplomată rusă din Constantinopolă, în care se accentueaza, că dela visus ce i-a făcut’o împăratulă Wilhelm Sultanului, politica turceasca a luată o direcţiune contrară Rusiei. Corespondentul numitului Ciarălice, că Golzpaşa a făcută mai multe escursiuni în jurul Constantinopolei cu unii dintre înalţii oficeri, ce erau pe lângă împăratură şi cu ocasia acesta s’au făcută şi nisce planuri de fortificaţii, mai alesă de cătră marea mediterană în partea din spre apusă a Bosforului, cari ară fi menite spre a sta faţă cu ună eventuală atacă din partea flotei francese. Corespondentul încheie licendă, că Turcia în în viitorul răsboiu europană va merge alături cu tripla alianţă, Grecia şi fermanul Sultanului. Solii sosite din Atena asigură, că opinia publică din Grecia nici de cum nu este îndestulită cu fermanulă ce l’a dată Sultanului. Refugiaţii creteni au primita acestă fermană cu o deosebită răculă şi nemulţumire, mai alesă punctele acele, prin care Porta îşi reservă dreptulă se numesca peste insulă şi ună guvernatorii supremă turcescă şi în urma cărora mai cere şi jumătatea venitului tarifului vamală. Conducătorii refugiaţilor, creteni, se pregătescă a începe în potriva guvernului turcescă o luptă pe morte, pe vieţă. Nu scimă decâ ’t va succede guvernului grecescă se abată dela scopurile lor şi pe refugiaţi. Anglia şi Portugalia. Intre guvernele Angliei şi a Portugaliei încă de multă se iviră neînţelegeri cu privire la cestiunea din Africa de nun4ă-41- Multă vreme ele s’au mărginită numai la acţiuni diplomatice, or în urmă lucrurile ajunseră pănă la seriose ameninţări, ba pănă chiar şi la lupte. In decursul acestui ană Anglia constituindu-şi într’ună statu deosebită coloniile sale din Africa de modo-nóapte, Portugalia s’a simţită jicnită în interesele sale. Ea adecă făcea pretenţiunî la unele teritorii mărginaşe cu ale Angliei, pe care acesta i le-a luată. Salisbury s’a pronunţată forte aspru în contra pretenţiuniloră Portugaliei şi refusa tote cererile ei. Pe timpul, însă când guvernele tractau reciprocă asupra afaceriloră, în teritoriile menţionate s’au întâmplată caşuri forte seriose şi ameninţătore. Căpetenia expediţiunei portugese, care se află de-alungul rîului Zambesi, Serpa Pinto, se încerca să cuprindă cu puterea o seminţiă aflătore sub scutură Angliei. Intr’o luptă sângerosă învinse pe indigeni şi începu a străbate mai departe ca să cuprindă şi să anecteze la Portugalia ţinuturile, ce se află spre menanopte dela rîulă Zambesi. Elă cuceri două sindarde dela indigeni, cari li li -au dăruit Englesii. Faptulă acesta a amărîtă multă pe Englesi şi a produsă mare sensaţiune în Londra. Luptele, ce voră mai urma, suntă aşteptate cu multă curiositate în Londra şi Lissabons. Privitoră la afacerea acesta i se telegrafeză din Lissabons (ziarului „Independance Beige“, că guvernulă portugesă s’a hotărîtă să-şi susţină dreptulă său asupra, teritoriului Nyaza, cu orice preţă, la alegeri, bătândă pe candidatură guvernului şi pe aderenţii lui. Guvernulă îl ameninţase cu destituirea. Preoteasa Zoe era tare năcăjită. Perceptorulă, care făcea dragoste cu preoteasa, se duse cu popa în cârciumă, unde se afla şi subprefectură, mare jucătură de cărţi şi lacomă după bani. Acolo, subprefectură aflândă că Manole are vr’o 1000 de franci adunaţi din dare, juca cărţi cu elă, Manole perde jumătate din bani. In timpulă acesta popa băuse frăţietate o b ună Ţigană ursară, care puse pe ursulă de ’lă călca pe popa de două ori. Manole se duce cu popa acasă. Aci Manole închide pe popa într’o cămăruţă, or elă rămâne singură cu preoteasa în odaiă. Aci i se plânge ea de nenorocirea, ce o așteptă, deci va fi destituită popa. Manole îi dă restulă de 500 lei din banii statului, ca să ’i dea protopopului să nu ’l destitue pe bărbatu-său. Urmează îmbrățișări și sărutări. O oră trecu în aceste fericiri. Când Manole eşi afară şi se desmeteci, îlă cuprinse fiori, gângindu-se, că n’are de unde să restitue miia de lei şi că va fi dată judecăţii ca de fraudatoră. Scoase revolverulă şi se împuşca. Pocnetulă revolverului deştepta şi pe popa Bunică, căruia i se păru c’a pocnită dopulă unei sticle de şampanie. Astfel, se descrie şi în acestă istorie ca societatea românescă, funcţionarii statului şi derilă, ca beţivi, corupţi, mişei. Durerosă e, că pressa română de dincolo, în luptele ei pasionate de partidă, nu vede şi n’aude insultele şi batjocurile viperelor, hrănite şi încăzite la sînulă României. Aşa amă făcută trista esperienţă, că de nisce articuli insultători la adresa poporaţiunei rurale din România, scrişi fără îndoială de ună străină de acolo şi publicaţi şi în „Kronstädter Zeitung“, ei de noi resumaţi în „Gazeta Transilvaniei“ Nici 166 din Iulie şi 173 din Augustă, nici notiţă n’au luată ziarele din România. In acei articuli erau descrişi ţăranulă română şi ţăranca română cu cele mai negre colori, dându-li-se epitetele de beţivi, trândavi, vicleni şi altele de felulă acesta. Dar nici chiar de „graţiosităţile“ ce li le adreseză Românilor, în genere pressa străină din România nu iau notiţă ziarele române de acolo, necum să-şi mai arunce ochii şi mai departe peste graniţă. Astfel, când o loje francmasonică din Germania a refusată a întră în legături cu lojele fracmasonice din România, „Rumänischer Lloyd“ a găsită cu cale a aproba pe Nemţi, lipendă că bine au făcută, deorece în lojile române se petrecă numai scandaluri. Când cu ducerea celoră vr’o patru fete române dela restaurantulă română dela esposiţia din Parisă, aceeşi fotă s’a grăbită a’şi bate jocă în modă răutăciosă înaintea publicului străină şi de aceste fete „cari au să facă la Parisă fala României“, licendă, că au fostă luate din „casele publice“! Amă urmărită starea confraţilor noştri de dincolo, dar cu durere amă constatată, că nici unulă nu şî-a ridicată vocea să protesteze în contra acestora insulte adresate ţării şi societăţii române. Şi totă aşa informez, pe publiculă streină despre Români, celelalte ziare streine, ca „Bukarester Tagblatt“, „Sillogos“ şi altele câte — mulţămită neţărmuritei libertăţi de pressă din România şi neînteresărei qlarel°ră române de modulă cum e înfăţişată ţara şi poporaţiunea ei în afară de streinii, cari mănâncă pânea României — îşi permită a arunca cu noroiu în totă ce e românescă. Mulţămită atitudinei indiferente a pressei române, infecţiunea literară a evreului Brociner şi a soţului său Ganghofer se va juca acum şi pe alte scene, în Germania şi mai alesă pe scena din Pesta, precum cu plăcerea adusă la cunoscinţă cetitorilor săi „Rumänischer Lloyd“. Şi aşa România va trece în ochii streinătăţii dreptă o ţară, unde sunt încuibate toate viţiile din lume, cu toate orgiile şi mârşeviile loră. Multe amă ave de 41 să în privinţa modului cum apără, seu mai bine ghisit, cum nu apără confraţii noştri ziarişti de dincolo ţara şi poporaţiunea ei de insultele mârşave ale unoră străini, cari, neavendă ce mânca în ţera loră, au aflata în România scută, adăpostă şi hrana de tóte mildo,or dreptă recunoscinţă îşi bată apoi jocă în modulă celă mai miserabilă de ţară, de societate, de obiceiuri, de totă ce are ea mai sfântă. Noi, cei asupriţi, în luptele nóstre grele de aci găsimă timpă să urmărimă nu numai totă ce se petrece în viaţa românescă, dela Tisa şi Carpaţi, până la SOIRILE PILEI. întărire. Cetimă în „Transilvania“, foia Associaţiunei transilvane: „Inaltulă ministeriu reg. ung. de interne prin hârtia dte 80 Septemvre a. c. Nr. 68.500, adresată publicului din comitatul Sibiiului, ne încunoseiinţeză, că a aflată a întări alegerea de preşedinte ală Associaţiunei transilvane în persona d-lui G. Bariţiu, precum şi alegerea de vicepreşedinte ală aceleaşi Associaţiuni in persona d-lui archimandrită şi vicariu archiepiscopescă Dr. Ilaria Puşcăria. * * * „Amicula Familiei“ din Gherla, care cu 1 Ianuarie viitoră va întră în anulă al XIV-lea ală esistenţei sale, şi care, precum scimă, este redactată de stimatulă nostru confrate d-lă Nicolau F. Negruţiu, face în numărul său mai nou următorele declarări: „Pătimindă timpă mai îndelungată şi nici acum nefiindă deplină restaurată. Redactorulă acestei foi voia să înceteze cu edarea ei mai departe, la finea acestui ană, dar stăruinţele amicilor personali şi ai fetei, şi angagiarea mai multoră puteri literare de a scrie la acestă foiă, l’au făcută în cele din urmă să ia hotărîrea de a-o susţine şi mai departe, şi a-o ridica din ce în ce mai multă. La dorinţa amicilor şi a multor abonaţi vechi ai fetei, ea va apare pe viitorii cu ortografia Academiei române — păstrândă pe i finală. * * * ale limbei şi literaturei grecesci numai aşa potă să fiă de valoare în instrucţiune, dacă se aplică câtă mai curândă şi în măsură câtă mai mare“ ş. a. „Egyetértés“ critică părerea consiliului de instrucţiune publică, numindu-o confusă şi susţiindă, că motivele înşirate tocmai aşa potă să vorbeasc, pentru propunera limbei grecesci, ca şi pentru omiterea ei. „Egyetértés“ pledeză pentru introducerea limbei grecesci între obiectele de propunere ale universităţilor. In cestiunea eliminărei limbei grecesci din şcole a ţinută o conferinţă şi corpură profesorală din Fiume, care cu 9 voturi contra s’a declarată pentru eliminare. Profesorală Damartello ca raportoră fuse, că elă faţă cu actualele raporturi şi împrejurări nu află motivă pentru a se propune şi mai departe limba greceasca în şcole. Este convinsă, că învăţarea limbilor classice, din causa perfecţiunei literaturei şi gramaticelor loră, este cela mai puternică factoră ală cualificaţiunei formale. Faţă cu limba latină, preferă pe cea grecescă, atâta în ce privesce perfecţiunea gramaticei, câtă şi a literaturei sale. Timpulă merită însă pentru propunerea limbei şi literaturei grecesci nu este suficientă spre ajungerea scopului. Elevii atâtă de puţină suntă introduşi în limba grecă, încâtă cu puţina loră cunoscinţă, de a ceti cevaşi, nu suntă în stare a străbate şi înţelege spiritulă celă classică. Seu să se propună délá limba grécá în mai multe ore, seu să se omită, căci în modulă cum se propune atî e numai o perdere de timpă. E de părere să se omită limba greaca din școle și orele menite pentru ea să se destineze în favoarea celorlalte obiecte de învățămentă, mai cu seama însă pentru limba maternă și pentru limba latină, care ar putea sustíne caracterulă classică ală gimnasiului, așa cum l’a susținuta și atunci, când limba greca nu era introdusă în gimnasii. Asemenea s’a declarată pentru ștergerea limbei grecesci din școle și corpulă profesorală din Sümegh. Alegerea funcționarilor comitatensi în comitatulă Turda-Arieşă s’a săvârşită Luni în 16 Decemvre n. Intre cei aleși se află și ună Română, d-lă Cigărcanu, ca sub-notură comitatensă. * $ $ Promoțiune. D la Alecsandri Popa va fi promovată la gradulă de Doctorii în medicina universală. Sâmbătă în 21 Decemvre n, în sala festivă a universității din Viena. Ii dorimă succesă strălucită! Defraudări. Se scrie din Békés- Gyula: Conducătorulă dela oficială de dare din Jiula, Szász István, a defraudată bani în sumă de peste 12.000 fl. Cinstitulă „patriotă“ a fostă arestată numai decâtă. In decursulă cercetărei s’a constatata, că Szász mai are încă şi alţi soţi, precum Prâznovsky Sándor, funcţionară la oficiulă de dare, şi Trîbus, jude investigatoră. Prâznovsky a protestată in contra deţinerei sale. — La oficiulă de dare din Pojană s’a constatată zilele trecute o defraudare de 1579 fl. 99/2 cr. Suspiţionată de a fi săvârşită defraudarea este funcţionarulă Ioană Mészáros, care a şi fostă suspendată din poştă. Bine se portă „patrioţii“. * * * Omoru. Se scrie din Şopronă, că bogatulă comerciantă jidană, Schonberger Adam, a fosta împuşcată pe furişă în Fertö-Szentmiklos. Sinucidere. In 6 Decemvre n., cam pe la amedi, inginerulă de comassare Petőfi Aladar s’a sinucisă spândurendu-se în comuna Tompa, aproape de Deva. Gu odi înainte de a se spândura, se duse cu tatălă său în Deva, unde voia cu orice preță să’și procure ună revolveră; dar fiindcă acesta nu i-a succesă, a mersă acasă, a trimisă pe tatălă său, cu care locuia împreună, să prânească, și în timpulă acesta elă se sperijura. * * * * * * La cestiunea limbei grecesc!. Amă amintită, că consiliulă de instrucțiune publică ungurescă s’a declarată, cu 17 voturi contra 8, pentru aceea, ca să se propună şi mai departe limba grecesca în şcole. După părerea consiliului de instrucţiune, „Spiritulă grecă a fostă acela, care a creată ceea ce înţelemă noi sub numirea de stilă, deoarece elă a cunoscută mai întâiu ţesătura logică a cugetării. Aceste avantagii însă Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Rebrişora, Decemvre 1889. Onorată Redacţiune! In nr. 254 al scumpei „Gazete“ a apărută o corespondenţă datată din Bistriţa, în care ună „Rebrişoreană“ impută fruntaşilor comunali din Rebrişora pentru că au lăsată să se ridice o clădire jidovesca faţă în faţă cu locuia acela, unde se proiectase clădirea cu timpulă a unei nouă biserici românesce. Imputarea se sfirşesce cu cuvintele: „mi-ar plăce să sciu, unde au fostă fruntaşii comunei în timpulă proiectăm acelei clădiri “ .