Gazeta Transilvaniei, martie 1890 (Anul 53, nr. 48-74)

1890-03-01 / nr. 48

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48—1890, de natură a inspira îngrijiri. Porta se declară gata a face posibilă repatriarea emigraţilor a cretanî prin aceea, că le va pune la disposiţie corăbii. Câta despre starea de asediu, ea nu poate fi ridicată pe câtă vreme atitudinea emigraţilor­, cari se intorea în patria lorii, nu va fi dovedita, că ridicarea e cu putinţă. Ati­tudinea guvernului greci va dovedi din partea sa, pănă la ,ce grada se poate pune credinţă pe asigurările de pace ale Greciei. SOLHIK­E ON­JU. Esamenele de maturitate. Ministrula Csaky a chemata la o conferinţă pe acei bărbaţi de şcolă şi specialişti, cari dela crearea legii şcolelor şi medii au luata parte la examenele de maturitate dela gimnasiile şi şcolele reale ca comisari ministeriali şi representanţi ai guvernu­lui. E vorba de a se compara esperien­­ţele făcute şi a se stabili resultatele in­­strucţiunei în şediele medii şi ale esa­­menelor­ de maturitate, şi apoi a hotărî îmbunătăţirile, ce sunta necesare a se face. In invitare întrebă ministrula: 1) E mai mare în genere resultatulu esa­­menelora de maturitate dela 1883 încoce (abstragenda dela singuraticele defecte ce resultă din raporturile locale speciale­? 2) Care e resultatula în singuraticele o­­biecte de învăţământ­, mai alesa în limbi? 3) Ce conclusiuni se deduce din mărirea resultatului ori din defecte cu privire la planul­ de învăţămenta, la cultura pro­­fesorilor­, la metoda instrucţiune!, la cărţile de şcollă ş. a. 4) Nu e nevoie de o reformare a esamenului de maturitate ? De exemplu: supraveghiarea la lucrarea temelora scripturistice, alegerea teme­­lora pentru esamenele scripturistice, pro­cedarea la esamenul fi orala ori la clasi­ficarea şcolarilorfi ? Doveditu-s’a îndes­­tulitorfi cercula de activitate ala comi­­sarilora ministeriali şi representanţiloră guvernului, nu s’a dovedita ca o pedecă participarea membrilora comisiunei esa­­minatore, cari stau în afară de corpulfi profesorala, la şcolele medii autonome confesionale? 5) Post sau din destula re­­presentare la examenele de maturitate obiectele de învăţământ, ori singuratice părţi ale acelora, mai alesa cu privire la cultura generală şi la determinarea maturităţii tinerimei ? 6) Alte cestiuni, ce se­­vor­ aduce eventuala pe tapeta de membrii anchetei. Nu cumva ministruia se gândesce mai multa la resultatele învăţărei limbei unguresci şi la vre­unui nou atentata, în ce privesce membrii comisiunilora esa­­minatoare confesionale ? Aşa se vede. Să fima cu luare aminte. * * Audienţi In 6 Martie n. I. P. S. S. Metropolitulfi Mirona Romanula a fostu primita în audienţă de Majestatea Sa Monarchula, spune ,,Tel. Rom.“ Cestiunea limbei grecesci. Ministeriula ung. de culte şi instrucţiune se ocupă cu planulfi de-a face studiul­ limbei gre­cesc* facultativii. Revista „Közoktatási Szemle“ ne spune, că în causa acesta ministeriula a stabilita una anumita pro­grama după care, la înscrierile studenţi­­loru de clasa V gimnasială, fiă­care stu­dentă va fi întrebată, decă voesce se învețe limba grecă, seu altă obiectă­, care va tre­bui să­­­ă înveţe în loculu limbei grecesci? Cela­ ce primesce învăţarea limbei gre­cesci este datora s’o asculte, aşa că pen­tru ela acesta obiecta e obligatorii; care nu, acela este datora a învăţa obiectul a ce se va prescrie, în tote patru clasele superiors. Obiectula acesta pănă acum încă nu e designată. * * * Caciuta in fântână. Parochula din comuna Branului Moeciula infer., Ioa­­chima Ciurea, vrendu să scotă joi soara apă din fântâna sa din curte, avendu cisme nouă, alunecă și căciu în fântână, de unde a fosta scosa numai a doua 4e morta. Fântâna avea o adâncime de doi-spre­ ciece metri. Nenorocitula preota cătrenda se lovise cu crescetura capului de păreţii fântânei, aşa că moartea i­ se pricinuise chiar prin acestă lovitură. În­mormântarea ’i s’a făcuta Duminecă în presenţa unui publica forte numerosa. Nenorocitula era una preotă tînăra şi forte harnien. E periculosii lucru a se ţine fântânile neîngrădite, tetula arangiatorii crecjendo, că „csar­­das“-ulă s’a cantata destula, ceru dela conducătorula musicei militare, ca să dea avisula pentru începerea Quadri­­lului al­ 3-lea din ordinea de danţii. Abia se dete însă avisulă şi în sală în­cepură să răsune strigătele turbate ale mai multora tineri, între cari se aflau şi câţiva arangiatori. Aceştia începură să protesteze cu furiă în contra Quadrilului şi în contra musicei militare, începură să strige „abzug“ la adresa militarilor­ şi cerură să danţeze „csárdás“. In urma aceasta o parte dintre danţatori se decla­rară pe partea militarilor­ şi au ceruta se se danţeze valsulă. Acum se ridicară sgomote şi strigăte adevărata infernale. Musica militară începu să cânte valsulă, dar sgomotula asurditoră ala csardasiş­­tilor o făcea să nu se mai auită musica. Larma acesta a durata mai multa de 20 minute. Damele speriate fugiră pe ga­lerii şi prin odăile laterale. Câţiva ti­neri se aruncară asupra musicei mili­tare, smulseră violina din mânile con­ducătorului musicei şi începură să silescă pe m­usică, ca să cânte „csardas“-ula. In cele din urmă s’a cântată, ce e drepta, csardas-ula, daar o parte din publică pă­răsi sala.* * * * * * „Veiți, tată, cum ești d-ta. 'Ţi vine repede o ideiă în gânda și vrei să o și duci în îndeplinire.“ „Ce vrei să o­ici ? Adecă cum? Gândesci tu, că are să învețe ela acolo medicina?“ „Da, tată. Eu aşa cugeta; şi décâ’tu vei lăsa, vei vedéa, că Nicu nu-i una baiata, care să nu’şi cu­­noscă interesele!“ „Ințelegă, déca rămânea în Viena!“ grăi Mitică iritată. „E tota una, tată. Cine vrea, poate învăţa ori şi unde, cine nu, de l’ai duce chiar între îngeri, tata are să fiă una dracu. Ce crei al d-ta, că Viena este mai puţina ademinitare ca Parisulă? . . . Când ai fi să te dai ticăloşiilora, atunci poţi face lucrul­ acesta chiar şi la noi în Buzău.“ „Fiă cum va fi. . .. eu aşa am hotărîta, şi aşa are să se întâmple! Ce cugeţi tu, ca să mai laşa pe Iorgu, pe delicatulu meu de ginere, ca să’şi bată joca de Nicu, de mine, de noi, şi cu deosebire de tine?“ Olga se uita seriosu la tată-său. „Aşa, aşa, Olga! Iorgu este pricina la tóate: elü mi-a amărîta sufletul­, elü mi-a adusu neliniştea în casă, şi de astăc­! înainte n’am să’li mai suferit îm­­prejurulu meu. Am sé’la trimită de unde a venita, să mergă la Galaţi, unde s’a născuta, sau decă nu, să mérga în patria lui tată-său, în Chios“, grăi Mitică mai apăsata. „Nu voiu mai suferi ca să’mi scurteze și­­jilele, şi este grozava de multa câta am răbdata de m­ă cârda de vreme, e nespusa de grozava, cu câtă tăcere am așteptata ca să se îndrepte, ca de câte­ ori voiu veni la Buzău, să potu cjice, că merge la gine­re-meu .. . Până acum nici măcară o singură dată n’am putută cjice astfel­“. „Tată, mă faci să tremura!“ „Lasă, Olga, că tu nu scii nimica ... dar nici n’ar trebui să scii! .. . Te divorțez­i de el­! “ Olga rămase ca trăsnită. Nu se așteptase la așa ceva din partea tată-său, și îi răspunse de tota hotărâta: „Pănă acum am ascultata de vorbele d-voastre, dar de aci înainte are să se întâmple numai ceea ce eu vreu să facu.“ „O facu eu!“ se aucji vorba aspră a lui Mitică. „Eu o facă și nimenea pe lume nu este în stare să mi­ se opună“. Pe când termină Mitică aceste vorbe grele, se întorse cocoana Mariţa din odaia de alăturea, arunca o privire la bărbatu-său, apoi la Olga, băgâ de semă, că s’a petrecuta ceva între amândoi, și’i trecură prin minte vorbele, ce i­ le spusese Mitică la moşiă, şi după ce rămase câteva momente în nedumerire grăi: „Ce aveţi arăşi ? . . . Tu Mitică spuneai, că eşti apucata, că ai afaceri, că ai să te întâlnesci nu sciu cu cine, şi acum te-ai ocupata de flecuri.“ Olga începu să plângă. „Flécuri? Flécuri sunt­ lucrurile, cari privescu interesele mele, liniştea mea, şi a casei mele ? grăi scurta Mitică, merse la ferestră şi privia dusa. Cocoana Mariţa se apropia de fiă-sa şi-i spuse ceva la urechi­. Olga rămase indiferentă. „Acolo trebue să fie. Acolo le-am pus”, dealt­­mintrelea puţina îmi pasă decă n’ora fi acolo.“ „Cum puţinii, Olga? Bijuteria ta de douăsprecjece mii de lei, puţina lucru este aceea ?“ Mitică aucji vorba de bijuteria, se întorse dela ferestră şi întreba: „Ce-i cu bijuteria.“ „Nu-i nimica“,­­zisă Mariţa. Olga şi cu mamă-sa merseră în odaia de alături şi după puţina reîntrară, dându din umeri „Ce este? Ţi-s’a furata bijuteria? O va fi luata tâlharulu de Iorgu!“ grăi năcăjită Mitică. Olga nu c­isă nimica, or cocoana Mariţa se răsti la Mitică cu vorbele : „Ce fără semă eşti! . .. Ori­ ce rău se va în­tâmpla, ţi-l’a făcuta tata Iorgu. Asta este curată ne­­buniă“, zise Mariţa uitându-se aspru la bărbatu-său. „Şi minţile ţi-le pere­! cu una aşa ticaloşa!“ „Lasă’ţi furia la dracu. Cine stie ce va fi. Pete ticălosa aceea de Veta, căci pra doria să plece la Bucuresci.“ (va urma.) * * * „Nonna.“ In Ardeală scriu­­fierele, că s’a mai ivita una casa de „nonna,“ anume în comuna Cergăulă mare, din comitatula Ternava-mică, unde o fată de 16 ani a locuitorului Avramu Vasilie, după una somnă letargică de 4 zile deș­­teptându-se, mai trăi câte-va ore și apoi muri. — Precum se raportéaza din Esseg, în Cepin (Croaţia) încă s’a ivita „nonna.“ Mai multe caşuri s’au sfârşita cu morte, după ună somna de 3—4 cjile. „Tropp. Ztg.“ spune, că şi în Freiberg (Moravia) s’a ivita „nonna.“ Pănă acum doi lu­crători dintr’o fabiică dormă ea cum ar fi morţi, unuia de 24 ore, celalalta de 48 de ore. * * * Mare scandală pentru „csárdás“. In­­jilele acestea s’a data în Budapesta una bala în favorilă reuniunei pentru aju­torarea copiilor­ săraci din suburbială Iosefina. La acesta bala, după cum i­ se scrie lui „K.-r“, s’a întâmplata una scan­­dală forte caracteristică. Anume după pausă, pe când musica ţigănescă cânta „csardas“-ul­, pe care unii îl­ cereau mereu sc’la continue musica, comi­Emigranţi arestaţi. Duminecă au fosta arestaţi în Viena 16 ţărani din Un­garia de susu, cari voiau să emigreze la America. Emigranţii sunt­ obligaţi la serviciu la militară şi au la ei suma de 400 fi. Vor­ fi transportaţi îndărăta. * * * Societatea geografică d­in Bucuresci.— Sâmbătă sera societatea geografică a ţi­nuta ântâia sa şedinţă în sala Senatului, la care au asistata Regele şi principele Ferdinandă. Lume a fosta forte multă şi alesă, spune „Democraţia.“ La orele 872 d. G. Lahovary, secretarul­ socie­tăţii, a cetitit raportul­ asupra mersului societăţii şi asupra descoperirilor­ geo­grafice făcute în anula 1889. După ce­tirea raportului, d. Gr. Tocilescu îşi des­­volta conferinţa anunţată despre: „Istoria Bucurescilor­.“ Regele şi tota publicula asistenta a ascultata cu multa interesa acesta conferinţă. A doua conferinţă a fostă a d-lui Ionescu Gion: „Despre dru­murile lui Carola ala XII în România.“ Regele la plecare a felicitata pe ambii conferenţiari. Duminecă sera s’a ţinuta a doua şedinţă, când a vorbita d-nii Gr. Tocilescu, D. Butculescu, St. Hepites şi căpitană Guriţă. Luni sera a fosta ul­tima şedinţă a societăţii geografice. Fete dispărute. De câte­va luni, spune „Bud. Tagblatt,“ dispară din Budapesta multe fete tinere şi forte frumoase, în­­tr’ună moda misteriosă. In timpula din urmă s’au ivita erăşi mai multe astfel: * * * de caşuri, fără ca părinţii ori rudeniile şi poliţia să potă da vre-o lămurire. Nu­­merula persoanelor­ dispărute e forte mare şi în unele privinţe lucrula e suspectă. Probabilă, că au căduta în mâna rafina­­ţilor şi negustori de fete. Mai de curând a dispăruta din casa părintescă Amalia Grünberger, fată de 16 ani. Spitalul­ din Bistriţa. Deoarece spi­­talul­ comitatului Bistriţa-Năsăuda, afla­­toră în Bistriţa, e învestită cu caracte­­rul­ unui spitala publica, a fosta împu­ternicita ca, pănă la altă disposiţiune, să ia dela 1 Martie n. o tacsă cjoluică de 67 er. de bolnava pentru întreţinere. * * * Ateneula din Bucuresci. Celebrula tablou Phryne la Eleusis, espusa la Ate­­neula nou din Bucuresci, a fostă visitată pănă acum de peste 4000 persons. Ta­­bloulă va fi luminată sera cu lumină e­­lectrică; acesta va mări efectulu admi­rabilului tablou. * * * * * * In pericula la vânatoare. In pădurea Găinarilora (Ticusula sasesca), de lângă Cohalma, se duseră patru vânători după porci sălbatici. Impușcară una porca, dar nu’lă loviră de morte. Pe una druma din pădure, pe unde voia să scape, por­­cula fu întâlnită de unuia din vânători, una ţăranul din Găinari, care împuşca în el­. Porculă nu căttu nici de acesta glonţa, ci se repedi asupra ţăranului, ili trânti în zăpadă şi’ncepu­ se’li rupă cu dinţii. La strigătele lui, alergară ceilalţi tovarăşi într’acolo şi uciseră fiera. No­­rocula ţăranului, c’a fosta grosit îmbră­cata, şi astfel, a scăpata numai cu o rană uşoră. * * * Concertulu lui Marcello Rossi, artista cântâreţa ala marelui duce de Mecklen­burg Schwerin, se va da la 21 (9) Mar­tie în sala hotelului Nr. 1, cu concursul­ societăţii filarmonice şi al­ artistului pia­nista Móricz Gönczy. Prenotările pen­tru locurile de şedere se fac­ în librăria d-lui H. Zeidner din Târgu-grâului. Voce asupra retragerei lui Tisza. Ocupându-se într’una prima articula de retragerea lui Tisa dela putere, „Münch. Alig. Zig“ (jice: „Cine ar fi creijuta, că în Ungaria după 23 de ani dela pactura dualistică şi după împăcarea dintre coronă şi na­ţiune, „Cestiunea lui Kossuth“ să mai fiă vre­odată cestiune acută şi arejetare ? Da, pentru­ că la 1867, când cu ocazia pactului și a încoronărei, toate ziarele oficioase bucinau în larga lume, că: „acum înaintea fiă­căruia e lucru lămu­rită, că Ludovica Kossuth, dictatorulu și guvernatorulu dela 1849, şi-a jucată

Next