Gazeta Transilvaniei, martie 1890 (Anul 53, nr. 48-74)
1890-03-01 / nr. 48
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48—1890, de natură a inspira îngrijiri. Porta se declară gata a face posibilă repatriarea emigraţilor a cretanî prin aceea, că le va pune la disposiţie corăbii. Câta despre starea de asediu, ea nu poate fi ridicată pe câtă vreme atitudinea emigraţilor, cari se intorea în patria lorii, nu va fi dovedita, că ridicarea e cu putinţă. Atitudinea guvernului greci va dovedi din partea sa, pănă la ,ce grada se poate pune credinţă pe asigurările de pace ale Greciei. SOLHIKE ONJU. Esamenele de maturitate. Ministrula Csaky a chemata la o conferinţă pe acei bărbaţi de şcolă şi specialişti, cari dela crearea legii şcolelor şi medii au luata parte la examenele de maturitate dela gimnasiile şi şcolele reale ca comisari ministeriali şi representanţi ai guvernului. E vorba de a se compara esperienţele făcute şi a se stabili resultatele instrucţiunei în şediele medii şi ale esamenelor de maturitate, şi apoi a hotărî îmbunătăţirile, ce sunta necesare a se face. In invitare întrebă ministrula: 1) E mai mare în genere resultatulu esamenelora de maturitate dela 1883 încoce (abstragenda dela singuraticele defecte ce resultă din raporturile locale speciale? 2) Care e resultatula în singuraticele obiecte de învăţământ, mai alesa în limbi? 3) Ce conclusiuni se deduce din mărirea resultatului ori din defecte cu privire la planul de învăţămenta, la cultura profesorilor, la metoda instrucţiune!, la cărţile de şcollă ş. a. 4) Nu e nevoie de o reformare a esamenului de maturitate ? De exemplu: supraveghiarea la lucrarea temelora scripturistice, alegerea temelora pentru esamenele scripturistice, procedarea la esamenul fi orala ori la clasificarea şcolarilorfi ? Doveditu-s’a îndestulitorfi cercula de activitate ala comisarilora ministeriali şi representanţiloră guvernului, nu s’a dovedita ca o pedecă participarea membrilora comisiunei esaminatore, cari stau în afară de corpulfi profesorala, la şcolele medii autonome confesionale? 5) Post sau din destula representare la examenele de maturitate obiectele de învăţământ, ori singuratice părţi ale acelora, mai alesa cu privire la cultura generală şi la determinarea maturităţii tinerimei ? 6) Alte cestiuni, ce sevor aduce eventuala pe tapeta de membrii anchetei. Nu cumva ministruia se gândesce mai multa la resultatele învăţărei limbei unguresci şi la vreunui nou atentata, în ce privesce membrii comisiunilora esaminatoare confesionale ? Aşa se vede. Să fima cu luare aminte. * * Audienţi In 6 Martie n. I. P. S. S. Metropolitulfi Mirona Romanula a fostu primita în audienţă de Majestatea Sa Monarchula, spune ,,Tel. Rom.“ Cestiunea limbei grecesci. Ministeriula ung. de culte şi instrucţiune se ocupă cu planulfi de-a face studiul limbei grecesc* facultativii. Revista „Közoktatási Szemle“ ne spune, că în causa acesta ministeriula a stabilita una anumita programa după care, la înscrierile studenţiloru de clasa V gimnasială, fiăcare studentă va fi întrebată, decă voesce se învețe limba grecă, seu altă obiectă, care va trebui săă înveţe în loculu limbei grecesci? Cela ce primesce învăţarea limbei grecesci este datora s’o asculte, aşa că pentru ela acesta obiecta e obligatorii; care nu, acela este datora a învăţa obiectul a ce se va prescrie, în tote patru clasele superiors. Obiectula acesta pănă acum încă nu e designată. * * * Caciuta in fântână. Parochula din comuna Branului Moeciula infer., Ioachima Ciurea, vrendu să scotă joi soara apă din fântâna sa din curte, avendu cisme nouă, alunecă și căciu în fântână, de unde a fosta scosa numai a doua 4e morta. Fântâna avea o adâncime de doi-spre ciece metri. Nenorocitula preota cătrenda se lovise cu crescetura capului de păreţii fântânei, aşa că moartea i se pricinuise chiar prin acestă lovitură. Înmormântarea ’i s’a făcuta Duminecă în presenţa unui publica forte numerosa. Nenorocitula era una preotă tînăra şi forte harnien. E periculosii lucru a se ţine fântânile neîngrădite, tetula arangiatorii crecjendo, că „csardas“-ulă s’a cantata destula, ceru dela conducătorula musicei militare, ca să dea avisula pentru începerea Quadrilului al 3-lea din ordinea de danţii. Abia se dete însă avisulă şi în sală începură să răsune strigătele turbate ale mai multora tineri, între cari se aflau şi câţiva arangiatori. Aceştia începură să protesteze cu furiă în contra Quadrilului şi în contra musicei militare, începură să strige „abzug“ la adresa militarilor şi cerură să danţeze „csárdás“. In urma aceasta o parte dintre danţatori se declarară pe partea militarilor şi au ceruta se se danţeze valsulă. Acum se ridicară sgomote şi strigăte adevărata infernale. Musica militară începu să cânte valsulă, dar sgomotula asurditoră ala csardasiştilor o făcea să nu se mai auită musica. Larma acesta a durata mai multa de 20 minute. Damele speriate fugiră pe galerii şi prin odăile laterale. Câţiva tineri se aruncară asupra musicei militare, smulseră violina din mânile conducătorului musicei şi începură să silescă pe musică, ca să cânte „csardas“-ula. In cele din urmă s’a cântată, ce e drepta, csardas-ula, daar o parte din publică părăsi sala.* * * * * * „Veiți, tată, cum ești d-ta. 'Ţi vine repede o ideiă în gânda și vrei să o și duci în îndeplinire.“ „Ce vrei să oici ? Adecă cum? Gândesci tu, că are să învețe ela acolo medicina?“ „Da, tată. Eu aşa cugeta; şi décâ’tu vei lăsa, vei vedéa, că Nicu nu-i una baiata, care să nu’şi cunoscă interesele!“ „Ințelegă, déca rămânea în Viena!“ grăi Mitică iritată. „E tota una, tată. Cine vrea, poate învăţa ori şi unde, cine nu, de l’ai duce chiar între îngeri, tata are să fiă una dracu. Ce crei al d-ta, că Viena este mai puţina ademinitare ca Parisulă? . . . Când ai fi să te dai ticăloşiilora, atunci poţi face lucrul acesta chiar şi la noi în Buzău.“ „Fiă cum va fi. . .. eu aşa am hotărîta, şi aşa are să se întâmple! Ce cugeţi tu, ca să mai laşa pe Iorgu, pe delicatulu meu de ginere, ca să’şi bată joca de Nicu, de mine, de noi, şi cu deosebire de tine?“ Olga se uita seriosu la tată-său. „Aşa, aşa, Olga! Iorgu este pricina la tóate: elü mi-a amărîta sufletul, elü mi-a adusu neliniştea în casă, şi de astăc! înainte n’am să’li mai suferit împrejurulu meu. Am sé’la trimită de unde a venita, să mergă la Galaţi, unde s’a născuta, sau decă nu, să mérga în patria lui tată-său, în Chios“, grăi Mitică mai apăsata. „Nu voiu mai suferi ca să’mi scurteze șijilele, şi este grozava de multa câta am răbdata de mă cârda de vreme, e nespusa de grozava, cu câtă tăcere am așteptata ca să se îndrepte, ca de câte ori voiu veni la Buzău, să potu cjice, că merge la ginere-meu .. . Până acum nici măcară o singură dată n’am putută cjice astfel“. „Tată, mă faci să tremura!“ „Lasă, Olga, că tu nu scii nimica ... dar nici n’ar trebui să scii! .. . Te divorțezi de el! “ Olga rămase ca trăsnită. Nu se așteptase la așa ceva din partea tată-său, și îi răspunse de tota hotărâta: „Pănă acum am ascultata de vorbele d-voastre, dar de aci înainte are să se întâmple numai ceea ce eu vreu să facu.“ „O facu eu!“ se aucji vorba aspră a lui Mitică. „Eu o facă și nimenea pe lume nu este în stare să mi se opună“. Pe când termină Mitică aceste vorbe grele, se întorse cocoana Mariţa din odaia de alăturea, arunca o privire la bărbatu-său, apoi la Olga, băgâ de semă, că s’a petrecuta ceva între amândoi, și’i trecură prin minte vorbele, ce i le spusese Mitică la moşiă, şi după ce rămase câteva momente în nedumerire grăi: „Ce aveţi arăşi ? . . . Tu Mitică spuneai, că eşti apucata, că ai afaceri, că ai să te întâlnesci nu sciu cu cine, şi acum te-ai ocupata de flecuri.“ Olga începu să plângă. „Flécuri? Flécuri sunt lucrurile, cari privescu interesele mele, liniştea mea, şi a casei mele ? grăi scurta Mitică, merse la ferestră şi privia dusa. Cocoana Mariţa se apropia de fiă-sa şi-i spuse ceva la urechi. Olga rămase indiferentă. „Acolo trebue să fie. Acolo le-am pus”, dealtmintrelea puţina îmi pasă decă n’ora fi acolo.“ „Cum puţinii, Olga? Bijuteria ta de douăsprecjece mii de lei, puţina lucru este aceea ?“ Mitică aucji vorba de bijuteria, se întorse dela ferestră şi întreba: „Ce-i cu bijuteria.“ „Nu-i nimica“,zisă Mariţa. Olga şi cu mamă-sa merseră în odaia de alături şi după puţina reîntrară, dându din umeri „Ce este? Ţi-s’a furata bijuteria? O va fi luata tâlharulu de Iorgu!“ grăi năcăjită Mitică. Olga nu cisă nimica, or cocoana Mariţa se răsti la Mitică cu vorbele : „Ce fără semă eşti! . .. Ori ce rău se va întâmpla, ţi-l’a făcuta tata Iorgu. Asta este curată nebuniă“, zise Mariţa uitându-se aspru la bărbatu-său. „Şi minţile ţi-le pere! cu una aşa ticaloşa!“ „Lasă’ţi furia la dracu. Cine stie ce va fi. Pete ticălosa aceea de Veta, căci pra doria să plece la Bucuresci.“ (va urma.) * * * „Nonna.“ In Ardeală scriufierele, că s’a mai ivita una casa de „nonna,“ anume în comuna Cergăulă mare, din comitatula Ternava-mică, unde o fată de 16 ani a locuitorului Avramu Vasilie, după una somnă letargică de 4 zile deșteptându-se, mai trăi câte-va ore și apoi muri. — Precum se raportéaza din Esseg, în Cepin (Croaţia) încă s’a ivita „nonna.“ Mai multe caşuri s’au sfârşita cu morte, după ună somna de 3—4 cjile. „Tropp. Ztg.“ spune, că şi în Freiberg (Moravia) s’a ivita „nonna.“ Pănă acum doi lucrători dintr’o fabiică dormă ea cum ar fi morţi, unuia de 24 ore, celalalta de 48 de ore. * * * Mare scandală pentru „csárdás“. Injilele acestea s’a data în Budapesta una bala în favorilă reuniunei pentru ajutorarea copiilor săraci din suburbială Iosefina. La acesta bala, după cum i se scrie lui „K.-r“, s’a întâmplata una scandală forte caracteristică. Anume după pausă, pe când musica ţigănescă cânta „csardas“-ul, pe care unii îl cereau mereu sc’la continue musica, comiEmigranţi arestaţi. Duminecă au fosta arestaţi în Viena 16 ţărani din Ungaria de susu, cari voiau să emigreze la America. Emigranţii sunt obligaţi la serviciu la militară şi au la ei suma de 400 fi. Vor fi transportaţi îndărăta. * * * Societatea geografică din Bucuresci.— Sâmbătă sera societatea geografică a ţinuta ântâia sa şedinţă în sala Senatului, la care au asistata Regele şi principele Ferdinandă. Lume a fosta forte multă şi alesă, spune „Democraţia.“ La orele 872 d. G. Lahovary, secretarul societăţii, a cetitit raportul asupra mersului societăţii şi asupra descoperirilor geografice făcute în anula 1889. După cetirea raportului, d. Gr. Tocilescu îşi desvolta conferinţa anunţată despre: „Istoria Bucurescilor.“ Regele şi tota publicula asistenta a ascultata cu multa interesa acesta conferinţă. A doua conferinţă a fostă a d-lui Ionescu Gion: „Despre drumurile lui Carola ala XII în România.“ Regele la plecare a felicitata pe ambii conferenţiari. Duminecă sera s’a ţinuta a doua şedinţă, când a vorbita d-nii Gr. Tocilescu, D. Butculescu, St. Hepites şi căpitană Guriţă. Luni sera a fosta ultima şedinţă a societăţii geografice. Fete dispărute. De câteva luni, spune „Bud. Tagblatt,“ dispară din Budapesta multe fete tinere şi forte frumoase, într’ună moda misteriosă. In timpula din urmă s’au ivita erăşi mai multe astfel: * * * de caşuri, fără ca părinţii ori rudeniile şi poliţia să potă da vre-o lămurire. Numerula persoanelor dispărute e forte mare şi în unele privinţe lucrula e suspectă. Probabilă, că au căduta în mâna rafinaţilor şi negustori de fete. Mai de curând a dispăruta din casa părintescă Amalia Grünberger, fată de 16 ani. Spitalul din Bistriţa. Deoarece spitalul comitatului Bistriţa-Năsăuda, aflatoră în Bistriţa, e învestită cu caracterul unui spitala publica, a fosta împuternicita ca, pănă la altă disposiţiune, să ia dela 1 Martie n. o tacsă cjoluică de 67 er. de bolnava pentru întreţinere. * * * Ateneula din Bucuresci. Celebrula tablou Phryne la Eleusis, espusa la Ateneula nou din Bucuresci, a fostă visitată pănă acum de peste 4000 persons. Tabloulă va fi luminată sera cu lumină electrică; acesta va mări efectulu admirabilului tablou. * * * * * * In pericula la vânatoare. In pădurea Găinarilora (Ticusula sasesca), de lângă Cohalma, se duseră patru vânători după porci sălbatici. Impușcară una porca, dar nu’lă loviră de morte. Pe una druma din pădure, pe unde voia să scape, porcula fu întâlnită de unuia din vânători, una ţăranul din Găinari, care împuşca în el. Porculă nu căttu nici de acesta glonţa, ci se repedi asupra ţăranului, ili trânti în zăpadă şi’ncepu se’li rupă cu dinţii. La strigătele lui, alergară ceilalţi tovarăşi într’acolo şi uciseră fiera. Norocula ţăranului, c’a fosta grosit îmbrăcata, şi astfel, a scăpata numai cu o rană uşoră. * * * Concertulu lui Marcello Rossi, artista cântâreţa ala marelui duce de Mecklenburg Schwerin, se va da la 21 (9) Martie în sala hotelului Nr. 1, cu concursul societăţii filarmonice şi al artistului pianista Móricz Gönczy. Prenotările pentru locurile de şedere se fac în librăria d-lui H. Zeidner din Târgu-grâului. Voce asupra retragerei lui Tisza. Ocupându-se într’una prima articula de retragerea lui Tisa dela putere, „Münch. Alig. Zig“ (jice: „Cine ar fi creijuta, că în Ungaria după 23 de ani dela pactura dualistică şi după împăcarea dintre coronă şi naţiune, „Cestiunea lui Kossuth“ să mai fiă vreodată cestiune acută şi arejetare ? Da, pentru că la 1867, când cu ocazia pactului și a încoronărei, toate ziarele oficioase bucinau în larga lume, că: „acum înaintea fiăcăruia e lucru lămurită, că Ludovica Kossuth, dictatorulu și guvernatorulu dela 1849, şi-a jucată