Gazeta Transilvaniei, mai 1890 (Anul 53, nr. 97-121)

1890-05-01 / nr. 97

Pagina 2 GAZETA TRANSILVA2IIEI. Nr. 97—1890. turburări la graniţe, pentru ca planurile emigranţilor!! să fiă zădărnicite. Pănă acum autorităţile serbesci încă n’au ajuns în posiţia de a păşi faţă cu emigranţii, fiindcă din partea acestora nici că s’a trecuta fiă şi cea mai mică încercare de agitaţiune primejdiosă. Locurile compe­tente suntă de convingerea, că liniştea nu se va conturba în curendă la graniţe. Puţinii emigranţi, ce se ţin,0 pe teritoriu sârbescu, nu sunt­ aproape de hotarele ţărei. Procesul­ lui Paniţa. In cailele trecute s’a începută per­tractarea finală a procesului maiorului Paniţa şi a complicilor­ săi conjuraţi, 14 la numără şi anume: Alesandru Ri­­zoff, Tateff, Abalansky, Ciavdaroff, No­­jaroff, Stamenoff şi Stefano­v, oficeri în disponibilitate; Moloff şi Kisimoff, căpitani; Armandoff, Rizimoff, Mateeff şi Kesimoff, cetăţeni din Sofia, şi în fine Kolobkov, oficerii în reservă şi supusă rusescu. Paniţa este acusata mai întâiu cu aceea, că a purtata corespondenţă secretă cu secretarula legaţiunei rusesci din Bucuresci şi cu dragomanulă agen­ţiei diplomatice din Sofia; a avută le­gături de­ aproape cu ună omu, care-şi sub­scrie scrisorile cu iniţialele „I. A.“ sub cari se înţelege Ivan Akmacevici Si­­nojev, conducătorulă afacerilor­ pentru părţile asiatice din ministerial­ de es­tenie în Petersburgs. In corespondenţa acesta Paniţa e provocata de repetite­­ori să între în legături cu deputaţii din Sofia, să se tocmască cu Stambulov, pe care, deca va pute, să’lă pună sub pi­­ciorulă său şi să provoca turburări în mai multe puncte ale ţărei. Epistolele schimbate între Paniţa şi Akmacevici vorbescă şi de bani şi arme. Paniţa mai departe e acusata cu aceea, că pe tim­­pulfl când petrecea (la 1887) în Rus­­ciuca, fiindu chemata de secretarulă, le­gaţiunei rusesci din Bucuresci a mersă în Giurgiu, unde s’au întâlnită amândoi. După convorbirea lui cu Vilianov, Pa­niţa a intratu în tractări cu legaţiunea rusâscă din Bucuresci, cu scopu să facă o lovitură de stata în Bulgaria, la care lucru s’a alăturata și Kolobkov, ca agi­tatora împuternicită. Privitora la acesta tribunalulă dispune de o scrisoare a lui Jacobsohn, dragomanula legaţiunei ru­­resci din Bucuresci, cătră Kolobkov, care întăresce cele dise mai susă. Complicii lui Paniţa sunt­ acusaţi pentru atentata în potriva capului ţărei şi pentru con­­juraţiă de a face o lovitură de statui în Bulgaria. Actula de acusaţie înşiră o mulţime de scrisori subscrise toate cu nume false. Proiectula militară germană. Imperatura germană a primită noulă presidiu ala parlamentului germană şi cu acestă ocasiune împăratulă accentua importanţa proiectului militar­, care cere numai aceea, ce e mai urgentă trebuin­­ciosă. Cu privire la aceste cuvinte ale împăratului, e vrednică de observata o comunicare din Berlin, apărută în „Saale- Zeitung“ din Halle, care asigură, că can­­celaruil­ imperiului, Caprivi, va interveni în persoana în parlamentă pentru a se primi neschimbată proiectulă şi cu acestă opasiune va da importante lămuriri asupra situaţiunei politice generale. Cestiunea evacuării Egiptului. Tractările ce urmază între cabinetul­ din Londra şi între Portă, pentru deşer­tarea Egiptului de către trupele engleze, se pot­ considera ca fără nici o pers­pectivă de reuşita, deoarece ministrul­ preşedinte englesa Salisbury nu e nici­decum aplecata şi nici în posiţiune a face concesiuni în acesta puncta. Ati­tudinea acasta şi-o motivază guvernulă engleza cu aceea, că în urma rivalităţii politice coloniale a puterilora europene situaţiunea de acer e cu totula altfela decâta sub Gladstone . Interesele Angliei sunta legate cu ale Egiptului în aşa mă­sură, încâta nici nu se poate cugeta la o evacuare a acestui teritoriu. SCHULE 1­1 LEI, încă o poruncă. D­­ă ministru Csaky a adresată o ordinaţiune ministerială că­tră toate autorităţile bisericesci şi că­tră inspectorii şcolari, în care sunt­ provocaţi ca să dea mai multă atenţiune studiului constituţiunei patriei în seólele poporale. Ministrul a mai cri06, că ar fi înţelesă, că elevilor­ dela institutele pre­­parandiale nu li­ se propune acesta stu­diu după cuviinţă. Pentru acesta minis­trul o provocă pe respectivele autorităţi, ca la scólele şi institutele de sub îngri­jirea loră să se propună acestă studiu aşa după cum prescrie legea. * * * Loteriă in folosula şcolei din St. Ni­­colaulu­m. Starea Româniloră din opi­­dură numită, deosebi însă starea scólei loră era rea. Comuna a fostă chiar ame­ninţată din partea autorităţilor­ politice cu dărîmarea şcolei. Sârbii, abia 1/3 din poporaţiune, înainte cu 4 ani au edific i ficată o şcolă frumosă; pentru Români s’a lucrată cu deadinsulă să rămână în întunerecă şi ruşinaţi înaintea lumei, f cjice „Luminatorulu“. Sosind, în comună,­­ preotulă S. Petroviciu prima atenţiune) şi-a întors’o spre şcolă. Pe risiculu său propriu, după ce bani gata nu erau, s’a apucată în tomna trecută de ridicarea unui edificiu pomposi şcolară, carele a­u costatu 5400 fi. Acesta e gata şi peste­­ puţine 4^e se va preda destinaţiunei­­ sale. E unu edificiu cum mai frumosă nu este altulă d’asemenea meniţiune în comitată nici la o naţiune. Cu ajuto­­rulă lui Dumnedeu s’a plătită jumătate din sumă: 2200 fi., fără ca spre acestă scopa să se fi făcuta aruncă pe poporă nici măcară ună cruceră. Pentru acope-­­ rirea restului s’a cerută dela guverna permisiunea ca să aranjeze o lotăriă în­­ favoarea sculeloră. Abia în 4 Martie a. c.­­ au ajunsu omenii la resultatu : li­ s’a con­­cesa a emite 30.000 de losuri a 30 cr. şi totodată şi uni favorii, ca în locu de 20°/0 să solvâscă numai 5% percentua­­ţiunea. Dacă voră avâ norocă de a vinde toate losurile, li-ar rămâne şi ce va profita curata, spre a depura restanţa şi a ridica îndată şi a treia classă, pentru fete. Cumpărătorii losurilor­ potă spera­­ multe câştiguri, în valoare pănă la 2000 fi. v. a. Câştigulă prima va fi o vacă ■ frumosă de Sviţera în preţa de 150 fi.,­­ 2) o trăsură nouă în preţă de 120 fi., 3)­­ hamuri şi frâne în preţă de 75 fi., 4) o masă cu 6 scaune în preţă de 50 fl.., 5) una dulapă în preţa de 30 fi., 6) două paturi în preţă de 30 fi., 7) aristonă cu 12 note în preţa de 25 fi., 8) ţinătorii de ţigări cu instrumentă musicală în preţă de 12 fl. şi alte multe felurite obiecte lucrate de damele din rocă şi din giură. Daţi la serviciul­ militarii, inclusive prac­ticanţii, mai departe funcţionarii subal­terni afară de garajii financiari (finanţii)­­ şi servitorii sunt­ convocaţi, devină supranumerari, păstrându-şî rangul­, resp. însuşirile lora oficiale, și locuia loră poate fi ocupata; din crm­­a depărtării lor, încetază lefurile și nu primescă nici o dotare ori ajutoră. Dacă serviciula loră activă s’a finită — şi în astfelă de ca­şuri se socotesce în serviciulu statului — trebue să se anunţe la autorităţile lor­ superiore în timp­ de 30 de cjil®, ară­­tândui documentele, că sunt­ trecuţi în reservă ori concediaţi, altfel­ îşi vor­ perde posturile; autorităţile amintite vor dispune de asociarea acestora funcţionari supranumerari în cerculă loră de activi­tate, eventuală voră raporta ministerului şi pănă la aşeetarea respectivilor, iau disposiţiuni a le plăti lefurile de mai nainte. Totu aşa se procede şi cu ofi­­cerii de reservă din serviciul­ financiari, cari facă serviciu militară de probă cu scopu de-a fi activaţi în armată ori la honvectî. Ei acei oficeri de reservă, cari fac­ serviciu pentru a’şi câştiga dreptu la înaintare în grad, dar şi-au cerut de mai nainte concediu, îşi primescă lefurile şi în timpul­ acestui concediu. * * * Unii protesta alți Cehilor, tineri. Cir­culă o petiţie pentru subscrieri prin în­­trâgă Boemia, care e de a se adresa dietei provinciale şi prin care se protes­­teza forte hotârîta în contra pactului ceho­­germană încheiată în Viena. In petiţie se cuprindă următorele: Protestândă în potriva pactului din Viena, vătămătoră pentru naţiunea nóastra, rugama pe dieta provincială boemă, ca să nu lase ca pac­­tura să se ridice la valoare de lege. Rugăm mai departe pe dieta provincială să îm­piedece împărţirea ţărei după naţionali­tăţi, să nu permită dispariţiunea minori­­tăţilor­ celtice în ţinuturile germane, să apere drepturile de stata ale coronei cehe şi să nu permită ca limba minori­tăţii germane să fie dominantă, ca prin acesta limba naţiunei istorice, limba ma­­jorităţei cehe, să se degradeze a fi sub­­ordinată. * * * Funcţionarii de stata obligaţi la ser­­viciul­ militara. Considerând­u, că prin noua lege militară s’au schimbata rapor­turile, ministrulu de finanţe, precum spune „P. Hírlap“, a cassata § 83, I din normele serviciului financiară şi a or­donata: Dacă funcţionarii de statu obli­* * * A păţit’o jupânulu. In comuna Mar­­coşfi, s’a întâmplată în­­jdel® trecute un casa forte tragica. Proprietarulu Sipos Pál eşindă la câmpă a vădută cum doi ţărani sapă m­ă şanţii în jurulă unui pă­­mântu. Sipos Pál le-a emisii cu oare­care răutate, ca să se lase de trâba lorü, căci a­il, mâne se va face comasaţiă şi în Marcosă şi atunci loculu acela nu va mai fi ala lorü. Unulț dintre ţărani în­tru atâta se turbura de vorbele lui Si­pos, încâtă se repedi la el, şi’lă lovi în capă cu hârleţulă, astfelă că Sipos cădu numai decâtă la pământă. Rana este aşa de grea, încâtă nu e speranţă să rămână în viaţă. Aşa ne spune „Kolozsvár“. Alegere de episcopii. In Trencin s’a făcută în cailele trecute alegerea de epis­copii ev. ref. pentru districtul­ Tisei. In­­jiua fixată nu s’a putută face alegerea, căci s’a provocată ceartă și turburare, încâtă s a disolvată adunarea. Maghia­­ronii și șoviniștii unguri — tată ei de cătră pădure — de năcasă au intentată­­ procesu disciplinara Slovaciloru, cari fi­­i­­ndcă au voită să ’şi apere interesele loră bisericesci, suntă arăşi numiţi pan­­slavişti“. In­altă cji duşmanii Slovaciloru, prin uneltirile lorü, au isbutit a alege episcopii pe omulu lorü Paula Zelenka, cu 92 din 162 voturi. Festivitatea instalărei d-lui preotu Davidu Terfălogă, s’a ţinută — după cum ni­ se anunţă — erl. Duminecă, în 11 Maiu (29 Aprili) în biserica gr. or. din Răşiţa montană. Cu ocasiunea insta­lărei s’a dată în onoarea d-sale ună banchetă. La 8 ore sara reuniunea română de cântări şi musică din Caransebeşă îm­preună cu cooperarea corului vocală a reuniunei locale de cântări şi musică au dată una concertă cu următorulă programă: 1. „Etă c­ina triumfală“, coră bărbătescă de Rumpel. 2. „Cântecă os­­tăşescă“, cora bărbătescă de G. Stefă­­nescu. 3. Himn­ocasionala, cora feme­­escu de Al. Flechtenmacher. 4. „Suspi­­nul­“, cora bărbătescă de A. Sequens. 5. „Senină și furtună“, cora bărbătescă de J. Vorobchievich. 6. „Gândesce-te la mine“, coră mixtă de E. Popescu. 7. „Fraternitatea“, cor bărbătescă de Adam. 8. „Cântecă de pădure“, coră bărbătescă de Braun. 9. „Tricolorulu“, cora mixtă de Porumbescu. 10. Stâna României“, coră bărbătescă de Karrasz. După con­certă urmă joea. Venitură curată era destinată pentru acoperirea speseloră co­rului dela Caransebeșă. * * * Reuniunea pompierilor­ din opidula Blasiu a arangiată eri Duminecă Maia­­bilu său în „Berculă metropolitană“. * * * * * * * * * Vagoanele cu casane (căldări). După o comunicare a direcţiei cluşiane de es­­ploatare a căilor­ ferate, contractele de arendare a celor­ 185 vagone cu cazane espiră la 18 (30) iunie a. c. De aceea cei interesaţi suntă invitaţi a’şi trimite cela mai târziu pănă la 8 (30) Iunie a. c. cătră direcţiunea căilor­ ferate în Pesta ofertele lor, privitoare la folosirea resp.­arendarea acestora vagone. Pentru compunerea ofertelor­, camera de co­­merciu şi industrie din Braşov­ dă in­­formaţiunile necesare. Ciuda maghiarisării. Amu vorbită în doue rândurî despre cea mai nouă espectorare a fetei maghiare oficioase „Nemzet“ privitoare la întrebarea salevată de d-la Mocsary în dietă, deca statul­ are seu nu dreptulă de a maghia­­risa. Din causa lipsei de spațiu neputendi înse reproduce din cu­­ventu în cuventu acele especto­­rărî, facemu acesta actî. Éta ce scrie „Nemzet“: „Popoarele au dreptulu firescu de-a se alipi de limba și naționalitatea lor“, şi cu dreptulă acesta fiăcare naționalitate din Ungaria poate trăi mai liberă, decâtă ori și unde în lumea acâsta (???) Dér față cu acâsta este o datoria fireascâ a sta­tului, ca să-şi validiteze pretutindeni limba şi caracterul­ seu naţională. Acolo unde se bată în capete dreptul­ şi datorinţa acâsta, în tota loculă învingerea trebue să fiă a datorinţei, căci altfelu statulu se va destrăma.“ „Fiecare statu din Europa își împli­­nesce acâstă datorința, or statula maghiară nu poate rămâne Indereta, dacă nu vrâ se fiă ștersă de pe charta Europei. Și bine ar fi să-și gândască odată naționa­litățile din Ungaria, că cu acelă dreptă naturala nu potă se trăescă decâta pănă atunci, pănă când statula, pe pământula , căruia trăescă, îşi va pute susţinâ carac­terul­ seu naţională maghiară. Nu este pe totă continentală nici ună stată, afară de celă ungară, care nu s’ar nisui mai multă sau mai puţină a assimila cu pu­terea pe locuitorii de limbă streină. (???) Numai Ungaria este uniculă stată în Europa, a căruia legislaţiune şi guvernă nu folosesce forţa brutală faţă cu naţio­nalităţile. Şi ată, care este urmarea reali­tăţii (?) şi paciinţei naţiunei maghiare ? Este, că agitatorii naţionalităţilor l i­ se contrariază şi sub paciinţă presupunendă slăbiciune, prindă curagiu ca se nege statului ungara dreptulă, a căruia eser­­citare este o datorinţă pentru ele.“ „Da, statula maghiară are dreptu de a maghiarisa şi dreptulă acesta si-lă şi esercita prin legislaţiune şi guvernulă seu (sic) şi încă cu atâta tactă, încâtă nu se vatămă sensibilitatea nici unei naţionalităţi.“ 1Maghiarisarea nu este altceva decâtă validitatea statului maghiară în societatea din Ungaria. Magharisarea nu este ună conceptă sinonimă cu germanisarea şi valahisarea, fiind­că germanisarea şi va­­lahisarea în Ungaria ar fi validitatea unei naţionalităţi streine într’ună stată streină, şi prin urmare ar fi contrară legei şi naturei, pe când maghiarisarea statului maghiară e legală şi naturală.“ „Dacă statula maghiară şi legisla­­ţiunea maghiară n’ar avâ dreptulă se maghiariseze în Ungaria, atunci dela 1848 încoce aproape fiă­care sistemă de lege ală legislaţiunei maghiare e neîn­­dreptăţita. Atunci bravura deputată d-lă Mocsary, care odinioră era ună stâlpă puternică ală partidei dela 1848 şi căruia şi acil îi place a se târî în umbra partidei dela 1848, care atacă articululu V de lege din 1848, care dice, că numai acela póte fi membrulă legislaţiunei maghiare, care scie unguresce. Atunci e o nedrep­tate şi articululu de lege XVIII dela 1879, care introduce limba maghiară în şcolă şi care obligă pe învăţătorii po­porali la învăţarea limbei maghiare. Aceste și multe alte legi, toate maghia­­riseaza, așa­dar toate sunt­ neîndreptățite?

Next