Gazeta Transilvaniei, iunie 1890 (Anul 53, nr. 122-146)

1890-06-01 / nr. 122

P fir a­via 3 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 122—1890, „Kreuzzeitung“ şi „Volkszeitung“, a spus neadevărurile, că „Saşii de mult“ nu se mai gândescu la durerile lord „închipuite“, că representanţii lord stau în dietă în rândurile tiranei partide guvernamentale, şi unul­, care vra sâ fie cu o nuanţă mai „naţională“, şede în rândurile par­tidei oposiţiei moderate. Prin urmare, zice foia jidano-maghiară, nu stă aşa rău cu apăsarea.“ „Sieb. Deutsch. Tageblatt“ răspunde fetei din Pesta, că afirmările ei sunt o parte esagerate, parte neadevărate. Este esageraţiă a spune, că representanţii Sa­­şilord ardeleni şedd în rândurile partidei guvernamentale; numai unii representanţî se ţind de partida numită. E neadevărd, că Saşii au încetatd cu „durerile“ lord şi că aceste dureri suntd „închipuite“. „Unde am­ renunţatd noi vre­odată în scrisd ori verbald—întrebă foia naţională săsescă — la plângerile nóastre bine ’nte­­meiate după dreptd şi lege ? Dacă lupta unui popord pentru caracteruld său ame­ninţată şi apărarea în contra actelord ilegale de volniciă n’ar fi îndreptăţite, atunci negreşită că durerile Saşilord ar­deleni ar­ fi închipuite... O altă fotă ungurăscă, „Budapesti Hírlap“, care se preface a nu şei, că „sălbătăcia neînţelesă între popoare aliate şi neobicinuită între popoare culte, ce au dovedit’o „Kreuzzeitung“ şi „Volkszei­tung“ în articulii lord — cum 4i°ea ea e marfă ungurescă şovinistică, fabricată aci şi importată la Berlin, pentru a fi arătată lumei germane —zice că nu e— adevărată ceea ce se susţine despre Ma­ghiari, că persecută pe Germani, şi se laudă cu libertatea şi ospitalitea ungu­rescă, cu legea şcolelor­ medii, care pre­vede obligămentul­ învăţărei limbei ger­mane. Las’că acestea sunt­ mofturi scrise pe hârtiă, dar totd­faia ungurescă de­mască intenţiunile maghiarismului şi con­firmă cuprinsuld articuliloră foiloră ger­mane, 4i°0n0Q: „Şi noi Maghiarii în Ungaria sun­­tem­ de asemenea îndreptăţiţi (adecă ca Prusienii — R. G.) a ne crea und stată naţională, ba suntemd constrînşia folosi pentru acesta toate mijloacele de dreptd şi legale (adecă cum înţelege Ungurulă şo­­vinistă dreptuld şi legea, pentruele to­­tuld, pentru altuld cotulă. —R. G.), decă nu vremd să renunţămă la fiinţa nostră de stată deosebită şi fiindcă suntem­ nu­mai şase milioane Maghiari (adecă cu Jidovii şi cu renegaţii — R. G.), deci e pentru noi o necesitate politică cu atâtă mai mare a susţine caracterul­ naţio­nală (?) ală Ungariei şi a ne apăra în contra influinţei streine şi pe toţi aceia, cari se alătură de bună voiă la noi, a’i primi bucurosă. (Ei pe cei cari nu se alătură de bună voiă, îi aşteptă cuutură ungurescă, dovadă necesitatea „mijloace­­lor­ de drept­ şi legale“, adecă asiatice pentru crearea statului naţional- ma­ghiară. — R. G.) Caraghiosă e foaia ungurescă, când vre să dovedească „libertatea ungurescă“ cu aceea, că în Pesta se plănuesce cons­truirea unui teatru germană. Au ei năs­­drăvănie ungurescă! Intr’ună oraşă, unde tocmai Ungurii suntă în minoritate, unde suntă 120,000 Germani, zidirea unui teatru german d e „graţiă ungurescá“! Ba speră foata ungurescă că, „după­ ce Maghiarofagilor­ din Berlină li-a suc­­cesă a se apăra de invasiunea Hum­loră, li-a succesă totodată a face imposibilă construirea teatrului germand în Pesta“. Aceste espectorări ale fetei „Buda­pesti Hírlap“, despre intenţiunile ma­ghiarismului împreună cu sentinţa pro­nunţată de fota „Budapesti Ujsag“, că zidirea teatrului germană „delendam esse“, şi împreună cu strigătele din zi­­lele trecute ale lui „Ellenzék“ în contra primarului din Orăştie, care la deschide­rea esposiţiei industriale a vorbită nem­­ţesce, — lucruri, cari de altmintrelea se petreod faţă cu toate naţiunile nema­ghiare — suntă ore dove4î de „libertate şi constituţionalitate“, ori dove4l de Din corn. Ttrnavei-miă, Iunie 1890. (Fine.) Mi­ se pare cam iritată^d-lă advocată când vine a’mi spune, ba a mă face să recunoscă adevărul­, că d-ld Macaveiu, venindd în D.­Sân-Mărtină nu a aflată şcolă, nu casă parochială, ci 8 jugăre de pământă, şi în timpul­ funcţionării sale a edificată casă parochială frumosă, care a costată pe comuna bisericesca peste 2500 fl., a câştigată casă cantorală şi a înmulţită porţiunea canonică, ce se pote dovedi cu cartea funduară, ba încă a adusă şi ordine în comuna bisericescă. Inzadard îşi dă d-le advocată oste­­neala de a împodobi pe d-lă Macaveiu cu merite, căci acelea cadă şi se scu­tură de pe d-sa, cum au căzut­ penele de pe corbură lui Esopd, fiindă în pu­blică cunoscută, că Blaşul, intenţionând sprijinirea Româniloră în Sânmărtind, a dată bani de s’a edificată casă paro­chială şi s’a cumpârată o parte din pă­mântă, şi casa în care locuesce canto­­rulă, ba şi ceea ce s’a vândută cu 800 fl., dar datoria totă stă pe grumazii po­porului. Apoi ce ordine va fi adusă în comuna bisericescă nu ne spune d-lă advocată; credă că înţelege administra­rea averei, despre care noi cei depărtaţi nu putem­ avè cunoscinţă, dar de va fi ordine ori disordine va sei Blaşulă, că acum are şi esactoră. Tată cam supărată mi­ se pare d-lă advocată şi pentru aceea, că am numită Sân-Mărtinulă punctă debilă, susţiindă că acela nu ar fi aşa cum sciu eu, căci copiii şi copilele române se instrueză prin d-lă Macaveiu din religiune, prin urmare nu suntă lăsaţi în soirea lui D-leu. Spună dreptă, că eră m’a adusă d-lă advocata în încurcătură de nu mă potă lumina în lucru. Nu sciu adecă pe care prunci îi înțelege d-lui, că îi instru­­eză d-lă Macaveiu, pe pruncii locuitori­­lor­ din Sân-Mărtină, ori pe cei streini, cari frecventéza șcóala de stată ? Dar ori pe care îi înțelege, nu potă pricepe cum ar pute avèa d-lă Macaveiu darură supra­naturală, de a instrui pruncii, fără a veni cu ei în atingere nemijlocită! Cum că pe pruncii obligați la scela ai popo­­renilor­ și pe cei adulți nu-i instruéazá, va recunóasce şi trebue să recunoscă chiar și d-lă Macaveiu, apoi cumcă pe cei cari frecventéazá scóala de stată Orăși nu îi instrueazá, este lucru constatată, căci precum scimă noi cei depărtați de cen­tru, d-lă Macaveiu cu toate că a luată o remunerațiune oare-care, totă nu a pășită în acea scolă, pănă nu l’a împinsă Blașulă de spate, și chiar împinsă de Blasiu în anulă scolastică 1889/90 n’a fostă în scóla nici-odată, pănă nu a apărută în „Gazetă“ articulii Gestionaţi­­e dreptă, că de atunci umblă regulată. Deca d-lă Macaveiu, în cestiunea de faţă, ar fi avută numai ună grăunte din zelulă, cu care d-lă advocată din nobleţă inimei şi din simpatiă are înclinarea ală împodobi, întrebă: ar fi suferita biserica sa în starea în care se află? Acea bise­rică s’a edificată încă în anul­ 1865 sub auspiciile şi la stăruinţa d-lui adminis­­tratoră Ioană Puşcariu şi de atunci şi pănă aci nu numai că nu s’a padimen­­tatu, dar s’au formată nisce găuri şi grope încâtă bietului pâcătosă, care întră într’însa trebue sâ-şi încorde atenţiunea, ca sâ nu-şi frângă gâtulă; apoi privindă spre stucatură, care pe rendă s’a sfărî­­mată şi ruinată cu totulă, încâtă au ră­masă feţele gole, inima privitorului tre­bue să se umple de tristeţă, încă o rugare! Deca d-ta d-le ad­vocată ai propusulă firmă a continua cu apărarea causei pănă la fine, seu folo­­sindă terminală advocaţială, pănă la „inratulare“, fă bine şi la informaţiunî dela clientă, că sculele din tractă, care le-a fostă înfiinţată protopopulă Căpu­cianu — nu de acelea edificate cu spese de câte 6000 fl. — mai cercetézu-le și a­l pruncii, ca să nu zică „vr’un prunc“? C’un cuvânt, de atunci de când d-l Macevei substitue pe protopopă, și primesce cu plăcere titulatura de protopopă, cercetat’a vre’o scóala din tractă? îndemnat’a po­porală prin cuvântări să-şi dea pruncii la învăţătură şi fost’a vre-o dată şi asis­­tat’a la vr’ună esamenă din sculele ra­ionului său ? etc. Acestea informaţiunî luate, pasă în­­nainte cu Dumnezeu! încâtă privesce dorinţa d-lui advo­cată de-a păşi pe faţă şi „a-mî arăta cinstita faţă“, îlă asigureză, că în "cu­­vântul­ de încheiere, când se înţelege de sine, că m’aş d estinde ceva mai tare, nu numai mă voiu subscrie cu numele şi comunele, dar îmi voiu ţine de onoare a mă face şi în personă cunoscută cu d-sa, ba mai multă, mă voiu pune la disposi­­ţiă a discuta asupra modalităţii cum s’ar pute mijloci, ca copiii Sân-Mărtenilor, să se împărtăşăscă de oarecare instruc­ţiune românăscă şi pănă s’ar aduna ca­­pitalulă de 6000 fl. Pănă atunci rămână totă celă de de multa Observ. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ „sălbătăciă neobicinuită între popore ci­­vilisate şi neînţelesă între popoare aliate? Gândescă-se şoviniştii! Regularea averiloru năseudene. Regularea afaceriloră românescî-gră­­niţeresci dela Năsăudă s’a săvîrşită. îm­păciuirea ce o publicămă este nu numai în defavorulă proprietariloră, dar este sdrobitoare pentru Românii grăniţeri. Era cuprinsuld: Onoratei primării comunale în... Ca plenipotenţiaţi ai Domnieloră Vóstre în procesulă cu familia Kemény, precum şi în procesele cu înaltulă erariu regia maghiară, ne luămă voiă a Vă în­­cunosciinţa, că în sensulă repeţitelor­ consultări avute cu representanții D-Vostră precum şi pe basa cond­uselor­ aduse de aceştia în adunările lord ţinute la 26 Augustă 1888, precum şi la 80 Noemvre 1889 şi zilele urmatoare în Năsăudă, pentru de a aplana odată pentru tot­­deuna toate acelea cause de procesă, amă încheiata în numele D-vostră atâtă cu familia Kemény, câtă şi cu înaltul­ era­riu regia maghiară la 10 Ianuarie 1890 înaintea tribunalului regiu din Bistrița o împăciuire judecatoreascá, pe care Vi-o comunicămă mai la vale în întregă cu­­prinsulă ei atâtă în limba oficiosă ma­ghiară, câtă și în traducere română, cu rugarea ca să binevoiţi a­ o lua spre sci­­inţă şi a Vă acomoda dânsei. Bistriţa, 1 Febr. 1890. Ai domniiloră Vastre stimători Danilă Lica m. p. Gavrilă Manu m.p. advocată, advocată. Protocols suscepută în 10 Ianuarie 1890 în archiva de procese a tribunalului reg. din Bis­triţa în causa de procesă a br. Kemény Domokos et cons, contra erariului regiu apoi contra comunelor: Budaculă rom., Ragla etc. peto recunoscerea dreptului de proprietate la realități și predarea acelora în posesiune, mai încolo peto solvirea aloră 3,110,490 fl. v. a. s. c. ca usufructă perdută. Fiindă de faţă: din partea actoriloră: Dr. Victoră Rohrer, advocată în Buda­pesta; din partea curatorelui eredităţei Dr. Kemény István, tată Dr. Victoră Rohrer advocată în Budapesta; din partea erariului regiu: Dr. Iuliu Csá­­vássy consiliară ală direcţiunei fiscale do­­minate din Budapesta; din partea co­­munelor­ inacţionate, precum şi din partea tuturoră celorlalte comune din fostulă districtă ală Năsăudului: Danilă Lica şi Gavrilă Manu, advocaţi în Bis­triţa ; din partea fondului scolastică cen­trală şi de stipendii ală districtului Nă­­săudă, Ioachim şi Mureşianu, advocată în Năsăudă. Ordinându-se prin resoluţiunea tri­bunalului regiu din Bistriţa doito. 28 De­­cemvre 1889 Nr. 4513—1889 pe 4iua de 8 Ianuarie 1890 terminată pentru sus­­ceperea împăciuirei, care termină însă cu acea ocasiune s’a amânată pe ziua de astăzi, representanţii partidelor­ s’au şi presentată, şi Dr. Iuliu Csávássy con­silieră ală direcţiunei fiscale dominate îşi alătură pleni­potenţa la acesta protocolă sub 1, or advocatură Dr. Victoră Rohrer plenipotenţa sa de substituire primită dela Bokros Elek sub 2. Deoarece însă atâtă erariulă regiu, câtă și toate comunele din fostulă dis­­trictă ală Năsăudului, precum şi fon­dulă scolastică centrală şi de sti­­­pendiă ală districtului Năsăudă dorescă a aplana şi purifica pe cale pacinică nu numai procesulă intentată de Br. Ke­mény Domokos et cons., fără şi unele cestiuni emanente din contractul a doito. 12 Marte 1872: Danilă Lica şi Gavril Manu ca representanţii tuturoră celor­ 44 co­mune ţinătore de fostulă districtă ală Năsăudului îşi alătură plenipotenţiile res­pective la acesta protocolă sub 3946, pr adv. Ioachimă Mureşianu ca repre­­sentantele fondului scolastică şi de sti­­pendiă ală districtului Năsăudă ’şi alătură plenipotenţa sub 47. In urma acestora se suscepe la pro­­tocolă pe basa înţelegerei statorite întră Br. Kemény Domokos et cons., întră erariulă regiu, apoi întră comunele Nă­săudă, Rebrişora, Rebra, Parva, Neposă, Feldru, Uva mică, Leşiu, Uva mare, Sân-Iosifă, Măgura, Rodna vechiă, Rodna nouă, Maieru, Sân-Georgiu, Salva, Hor­­dou , Telciu , Romuli , Bichigiu , Mi­titei, Mocodă, Zagra, Poieni, Su­­plaiu, Găureni, Runcă, Borgo-Prundă, Borgo-Bistriţa, Borgo-Tiha, Borgo-Mu­­reşieni, Borgo-Suseni, Borgo-Mijloceni, Borgo-Joseni, Borgo-Rusu, Monoră, Gledină, Şeuţă, Budaculă română, Ragla, Morăreni, Ruşi’n munţi, Nuşfalău şi Sân­­tiona, precum şi între fondulă scolastică centrală şi de stipendie ală districtului Năsăudă următorea împăciuire judecă­­toreasca: _________ (Va urma.) TELEHGAMELE „(JAZ. TRAS )*. (Serviciulă de coresp. biuroului din Pesta.) Belgradi!, 12 Iunie. In urma vorbirei lui Kalnoky, guvernulu serbescu a trimisu ministrului seu plenipotenţiarii în Viena o notă, în care 4i°e» că declaraţiunile lui Kalnoky l’au întristată adânca pe guvernu. Cu toate măsurile de re­presalii luate de guvernulu austro­­ungari în contra importului de porci din Serbia, guvernulu ser­bescu remâne fidela declarațiuni­­lor­ sale de amiciţia reală de mai nainte; din partea Serbiei nu s’a facut­ nici cel­ mai mic­ lucru, ce ar putea jigni reciprocitatea amicală. Sofia, 12 Iunie. Curtea de ca­­saţie îşi va da în septemâna vi­­itoare hotărîrea sa în procesul­ Paniţa. Berlini­, 12 Iunie. „National- Zeitung“ ţine de rău şi desaprobă convorbirile continue ale lui Bis­marck cu corespondenţi streini. Figura istorică a lui Bismarck n’are nevoie de astfel­ de lucruri. Editură şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. t'nrsul­ pieţei Braşova din 12 Iuniu at. a. 1890. Mărci germane - - „ —.— 1» Discontolă 6- 8fl/0 pe ană. CanilA la buria da Viena din 11 Iuniu at. n. 18S0. Renta da aură 4°/0.....................103.75 Renta de hârtii B°/0......................99.80 Imprumutură căilor­ ferate ungare • aură..................................... 116.50 dte argintă.....................96.30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (1-­a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostii u­­gare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 113.20 Bonuri rurale ungare ..... 89.10 Bonuri croato-slavone ..... 104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ..................................— Imprumutură cu premiură ungurescă 138.25 Losurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului - - 126.75 Renta de hârtie austriaca .... 89.— Renta de argintă austriacă .... 90.15 Renta de aură austriacă.....................109.75 Losuri din 1860 140.— Acţiunile băncei austro-ungare - 1 966.— Acţiunile băncei de credită ungar. - 342.— Acţiunile băncei de credită austr. - 305.75 Galbeni împărătesei-...........................5.54 Napoleon­ d’ori.....................................9.33 Mărci 100 împ. germane .... 57.50 Londra 10 Livree Sterlinge .... 117. _ Bancnote românesci Cump. 9.25 Vend. 9.28 Argintă românescă • „ 9.20 * 9.23 Napoleon-d’ori - - • 9.30 n 9.33 Lire turcesci - - • „ 10.56 „ 10.61 Imperiali .... „ 9.54 „ 9.59 Galbini . „ 5.45 „ 6.50 Scris.fone.„Albin»u60/(, _ li * r n n 6°/o „ —.— Ruble rusescl - • ■ „ 133.— 70 T—4 1

Next