Gazeta Transilvaniei, iunie 1890 (Anul 53, nr. 122-146)
1890-06-10 / nr. 130
X. Ut|IXtlW w Pe câmpuilă de luptă pulberea fără, fuma are una deosebita efectul. Prin ea mărindu-se puterea focului și a cercului în care opereaza ună cârpă sau uină despărțământa de armată, pedestrimea trebue să opereze în măsură cu multă mai mare ca pănă acuma; colonele de ostași rămână câta se poate de puţina pe terenulă de ataca şi astfelă lupta se va face esclusivă dela marginile ractei de operaţii, or reservele vor trebui să rămână cu multă îndărătură trupelor regulate şi încă mai puţina grămădire ca pănă acuma. De asemenea, prin noua pulbere fără fuma, artileria încă primesce un mare avantagiu, fiindcă ţelurile ei poate să şi le fixeze în mai mare depărtare şi să opereze din mai mari distanţe în potriva focurilor duşmanului. Pulberea fără fumă însă e în desavantagiu pentru cavalerie. Mişcările ei nu vor pute fi mai multa acoperite prin fumă, cavaleria va trebui, ca din mari depărtări să se resfireze şi va întâmpina seriose piedeci în luptă. In lipsa fumului şi în parte a sunetului cavaleria adeseori va veni între ploi torenţiale de glonţe,cari vor face mari stricăciuni în rîndurile ei prin noulă sistemă de pusei. Dar pulberea fără fumă va ave mare înrîurire şi asupra conducerei generale a luptei. Conducătorii vor fi siliţi să recurgă la stratageme şi espediente nouă şi cam grele. Bubuitură tunului, care se înălţa pănă acum în aeră şi care nu arareori ducea la învingere, pe viitor îi va fi scosfi afară din regulamentulă de luptă; dibăcia de a afla pe inimică şi puterea de spirită în viitóarele resboie, cari voră decurge, cum s’ar duce ’n „linişte“ şi „neacoperite“, voră avea pe viitoră mai mare ponda şi importanţă.... pentru productele sale agricole şi în parte şi pentru vitele sale. Cu toate astea România n’a renunţati la dorinţa de a ajunge la o înţelegere cu Austro- Ungaria, dar în acestă momenta înțelegerea este mai greu de făcuta, fiindcă România nu poate renunţa la avantajele ce e datoare să le garanteze industriei sale, ce e în nascere, şi de altă parte nu s’ar pute pune în luptă cu sentimentul a publica“. Cum vedem, nu e speranţă de a se încheia convenţia comercială. Raporturile dintre Austro-Ungaria şi România, „Politische Correspondenz“ din Viena spune, că la Bucuresci au făcută bună impresiune declaraţiunile contelui Kalnoky, eximer relaţiunile dintre Austro- Ungaria şi România sunt amicale, şi recunosce, că nu trebue să se acuse guvernele acestora două ţări, fiindcă negocierile pentru încheireea unei convenţii comerciale stau pe locc. Opinia publică din Austria aruncă asupra Ungariei o mare parte din responsabilitate pentru starea de adl a lucrurilor. Afară de acesta, tota opiniunea publică vede in măsurile luate de guvernulă ungurescă îi contra importului porcilor din Serbia o manifestaţia duşmănosă în contra României. Ungaria, dice taia vienesă, s’a arătată totdeuna neînduplecată . România din contră nu şi-a mărita pretenţiunile, deşi ar fi putută face acesta, deórece ea a găsită pieţe favorabile în alte state tulu său. In casă se vedea ca cjiua. Vede pe masă ca o lumină. — „Tu muere, lăsat’ai tu opaiţula nestinsă, când te-ai culcată?“ „Cum sé’la lasa, bărbate! După ce s’a stinsă elfi de voia lui, m’am culcata!“ Alerga bărbatula la masă și vede în mijloculă mesei ună ou, care strălucia aşa de tare, încât îi lumina ca cjiua, deși nu era lumină. Numai atunci şi-a adusa aminte, că de bună séma, că acela ou l'a ouată puica, pe care a adus’o elfi dela mai marele norocelorfi. Multă era încă pănă la criuă. S’a sculată deci, a luată oulă şi a pornită cu elă la ună oraşfi să’lfi vândă. Ajungândă în oraşfi s’a băgata la una aurarfi şi l’a întrebata, că nu cumpără ună ou? ,,Ba cumpără și mai multe,“ zise aurarule. Atunci omulă scose oulfi și i-la arăta. ,,Mă miramil, ce fela de ou ai tu de vânduta,“ (zise aurarula. „Ge-mi ceri pe elă?“ — „Scii d-ta, domnule, ce mă m’ai întrebi ?" „Ba cere, că oulă e ală D-tale. Câtu-i preţuia?“ — „Scii D-ta ce plătesce unu ou ca ăsta.“ (icea mereu săraculfi, „nu mă întreba déra de preţfi!“ La tóte întrebările aurarului, săraculă totă vorbele acestea lejicea. In urmă aurarula cise: „Iţi dau pentru elfi o miiă de florini.“ Săraculfi însă nesciindă câtă îi preţuesce oulă, gândia, că aurarulă îşi bate joefi de elfi și i-a cjisit arășî: „Nu’ți bate joefi de mine pentru că’sfi omă săracă.“ Aurarulă însă, sclindă câtă plătesce oulă, i-a făgăduita pe elă cinci mii de florini, dér sâracula totfi mereu cficea: — „Nu’țî bate joefi de mine pentru că’să oma săracă.“ Aurarulă îi dă dece mii, der săraculă tota acelașfi răspunsă Ila da. „Așa dera,“ dise aurarula, „noi nu putemă face terga, că eu n’am mai mulți bani.“ Săraculfi merse cu oulă la altă aurarfi mai avuta, der și cu acesta o păți totă așa. : ' In urmă s’a dusă la ună aurarfi ovreu putredă de bogată. Ovreulfi ăsta îlfi întreba : „Câtă ceri pe ou, bade?“ — „Scii D-ta câtă plătesce mă ou ca ăsta,“ fu răspunsulfi. „Sciu, dragulă meu, dar marfa-i a d-tale, d-ta trebue să’mi ceri prețulă,“ răspunse ovreulă, ală căruia capătuia de mii de gânduri de geşeftfi. Săraculfi însă nerăspunetendu-i nimică, ovreulă îi disearăsî: ,,’Ţi dau o groşiţă pe elă.“ — „Nu’ţi bate jocfi de mine pentru că ’sfi omă săracă.“ (Tse omulă nostru dăbălăsatfi. „Vedi, că scii dumita ce plătesce marfă dumitale, credu dér că cu una florină e plătită destulă.“ — „Nu’ți bate jocă de mine pentrucă ’sfi omă săracă,“ disearăşi omulfi. „Ce bate jocă, bate jocă! In piaţă cumpără 50 de ouă c’ună fiorinii.“ In urmă se slobod ovreală la târgă, că i se păru de ou, şi făgădui dece florini, apoi două-decî, şi aşa mai departe pănă la o milă, dece mii pănă la o sută de mii. Săraculfi răspundea la toate cu clincala lui: — „Nu’ți bate jocă de mine, pentru că’șfi omu săracă.“ Ovreulă se supăra focă, apuca oulă din mânile săracului și du-te băete mai departe. „Arătă io la tine, deca nu vrea se vinde oulă la mine. De unde l’ai furată? Io dau pe tine la polițiă,“ și cu aceste vorbe intră în altă casă, de unde în scurtă vreme se întorse cătră săracă şi’i cjise: „Hai şi ia’ţi banii. Scii tu câtă este aia o sută de mii de florini? Atâţa bani n’a avuţii nici tată-tău, nici moşi de moşii tăi,“ şi’lfi apuca de mână şi’lă îmbutuşi în altă casă, unde banii număraţi stau grămadă pe masă: o sută de mii de florini. După ce omulă puse banii în nesce desagi, se cam mai duse cătră casă, uitându-se totfi la trei pași înapoi, că îi era frică să nu’lă apuce cineva, că totfi gândia că nu’sfi ai lui banii. După ce ajunse în pace acasă, neurmăritfi de nimenea, striga cu glasă tare: — „Hai muiere, c’avemfi bani, nu UnLilu XXIA1H DILI VAIMIJUI. Nr. 130—1890. SCIRILE PILEI. Escursiune artistică. D-lu Gavriila Musicescu, profesore la conservatoriulă din Iaşi şi şefii alfl corului mixtă metropolitană de acolo, care numără 40 persons, şi-a propusă, precum ni se scrie,să facă o călătorie cucorală său prin Transilvania, Bănată, Ţora ungurescă, Serbia şi Bulgaria, în lunile Iulie şi August, 1890. Oraşele, în cari va da câte ună concertă coralii suntă : Braşov, Sibiiu, Braşiu, Deva, Cluşiu, Oradea-mare, Aradă, Timişora şi Caransebeşă. Pentru realizarea acestei frumoase idei, d-lă Musicescu a pregătită un repertoriu de musică corală classică şi poporală, între altele bucăţi de-ale măeştrilor: Orlando di Lasso, Haendel, Stradella, Schubert, Verdi ş. a. şi cântece poporale române. Felicitămă pe d-lă Musicescu pentru hotărîrea sa şi-lă asigurămă de cea mai bună şi frăţescă primire. * * * Darii. Din Deşiu ni se scrie, că bunulă creştină Teodoră trăiasă cu soţia sa Marian. Rusu la îndemnulă d-lui Ioană Goronă, preotulă română din Cuzdriora, au cumpărată pentru biserica de acolo două feşnice de lemnă, sculptate şi aurite, cari au costată 260 fl. v. a. Artista Agata Bârsescu e angagiată la teatrulă germană din Hamburg în codiţiuni multă mai avantagioase decâtă la teatrulă curţii (Burgtheater) din Viena. Semne de fericire ungurescu. La conscrierea alegătorilor oraşului Cluşiu, ce se face acum , s’a dovedită tristulă faptă, că 233 de alegători şi-au perdută dreptulă de alegere din causa restanţelor de dare.* ak & Alegere de protopopii in Unguraşă. S’au convocată membrii preoţi şi mireni ai sinodului protopresbiterală ordinară şi înmulţită ală tractului Unguraşului la sinodură electorală, ce se va ţină în comuna Hida, Joi în 21 Iuniu (3 Iuliu) a. c. la 11 ore a. m. în localitatea şcolei confesionale gr. or. de acolo pentru alegerea de protopresbiteră ală tractului * * * * * * Unguraşului. Serviţiulă divină, ce va prenerge actului de alegere, dimpreună cu chemarea Spiritului sântă, se va celebra în aceeaşi cji la 9 ore a. m. în biserica parochiala din Hida, la care asemenea sântă invitaţi a participa toţi membrii sinodului protopresbiterală electorală. Comisară consistorială e numită Pră-cuvioşia sa protosincelulă Nicanoră Fratesiu. * * î Colera bântue în mai multe provincii , ale Spaniei. Guvernele diferiteloră state au începută a lua măsuri de precauţiune. ; * * * • Pete eleve la gimnasii. Numărulă feiteloră, care s’au anunţată în anulă acesta , pentru esamene la gimnasiile de stată , în România, e forte mare. Aşa de esem- ; plu la liceulă (gimnasia completă) Ma- , teiu Basarabă din Bucuresci s’au anun- : ţată 92, la liceulă Sf. Sava totă din BucurescI 83, şi încă multe altele la! ' celelalte gimnasii.* * * Unii Ungurii au minte. „Pester Lloyd“ află, că preotulă luterană din Hajdú, Ludwig Materny, a refusată alegerea sa ca membru în comitetul filialei de acolo a Kulturegyletului ardelană. Jupânii sunt cătrăniți.* * * Sciință geografică ungureasca. O fotă din Clusiu ne descopere în numărulă său dela 16 Iunie n., că rîulă Timişă se află aproape de — Sibiiu. Să mai facă cineva, că Kulturegyletiştii n’au misiune „culturală.“ Castelulă lui Huniade. Precum spună foile din Pesta, comisiunea pentru susţinerea monumentelor ei a hotărîtă ca să se continue restaurarea castelului lui Corvina în Hunedoara. * * * Musică militară austriacă in Berlină. „Drau“ află, că musică militară a regimentului 78 de infanterie din Esseg a primita din Berlină invitarea, ca cu ocasiunea serbărilor reuniunilor și germane de dare la semnă să concerteze în șese săli, primindă pentru acesta ună onorară de 3000 fl. Administraţia musicei s’a adresat și la comanda de cârpă, întrebând’o, decâ i se permite se facă o astfelă de rescursiune. Comanda a trimisă petiţia la ministrulă de răsboiu recomăndând’o spre aprobare.* * * Tariful pe zone s’a pusă în aplicare şi pe căile ferate austriace. ** * Celă mai vechiu procesă de defraudare e în curgere la tribunalulă din Seghedină. Controlorulă de cale ferată Ianos Kiss defraudase cu alţi trei complici 13.000 fl. încă în 1867. De atunci I au murită toţi patru defraudanţii şi registrele oficiului de dare, care formau cele mai importante dovedi în contra loră, s’au perdută cu ocasia inundării din 1879. Cheltuelile cercetării se urcă acui la 12.000 fl. și pănă se va termina afacerea vor fi trece peste suma defraudată ungurescu. * * * Posta de profesorii de desemnu. La şcolele medii române ort. rés. din Braşova este a se ocupa postulă de profesora de desemn. Pentru ocuparea acestui postă se escrie concursă cu termină pănă la 30 Iuniu 1890 st. vechiu. Concurenţii voră adresa cătră subscrisa Eforiă şcolară petiţiunile lor, instruite cu documentele: a) că sunta Români şi de religiune gr. or.; b) că au purtare bună atâtă în privinţa moralităţii, câta şi în relaţiunile civile; c) că suntă de constituţiune firmă şi deplină sănătoşi; d) testimoniu de cualificaţiune pentru postură de profesoră de desemna la scoalele medii, era în lipsa acestuia să dovedeasca, că au absolvata o scolă medie și au cercetată cu succesă cursurile unei scoale de specialitate, spre a-și putea câștiga cualificațiunea recerută pentru acestă postă. Acela profesoră va avea a propune 12 ore pe săptămână și va primi salariu anuală de 620 fl. v. a. Concurenţii voră declara în petiţiunile loră, că se voră supune legiloră nóstre bisericesci şi celoră şcolare, precum şi normativelora şi disposiţiuniloră speciale ale acestoră institute ce sunta în vigore sau se vora face în decursula timpului. * * * Transportul!! sărei şi ajutore la ţărani Creditulă de una miliona pentru cumpărarea de vase pentru transportula sărei române în Serbia a fosta votată de senatulă româna. Asemenea s’a mai votăta şi creditulă de una miliona pentru a se împărţi ca ajutore la ţăranii, cari se voră improprietări. * * * Bin Bihoru ni se scrie : Pe câtă neamă bucurată de mersulă timpului de mai nainte şi pe câta de mari speranţe amu legata de sămenăturî pănă acuma, pe atâtă de adânca mâhniţi suntemă şi pe atâta de îngrijaţi privima înaintea viitorului. A doua săptămână e deja, de când ploile nu ni-au slăbită aşa dicând şi numai pe câteva ore, ghiaţă încă ama avută destulă şi mai mare şi mai mică, în urma căreia aerulă e atâtă de rece, încâta ne socotimă a fi intraţi în tomnă. Holdele mai tote să arce la pămentă, unde le copleşescă molulă şi gozulă. Cucuruzula întârcită în lucru și din frumosă ce era, de multele ploi începe a îngălbini. Mare pagubă este și în feni, deorece în forte multe locuri năpustea de vreme l’a cuprinsă în brezde. O droă de executori încă și — tabloură e deplină! * * *