Gazeta Transilvaniei, iunie 1890 (Anul 53, nr. 122-146)

1890-06-10 / nr. 130

X. Ut|IXtlW w Pe câmpuilă de luptă pulberea fără,­­ fuma are una deosebita efectul. Prin ea mărindu-se puterea focului și a cercului în care opereaza ună cârpă sau uină des­­părțământa de armată, pedestrimea tre­­bue să opereze în măsură cu multă mai mare ca pănă acuma; colonele de ostași rămână câta se poate de puţina pe tere­­nulă de ataca şi astfelă lupta se va face esclusivă dela marginile ractei de ope­raţii, or reservele vor­ trebui să rămână cu multă îndărătură trupelor­ regulate şi încă mai puţina grămădire ca pănă acuma. D­e asemenea, prin noua pulbere fără fuma, artileria încă primesce un­ mare avantagiu, fiindcă ţelurile ei poate să şi­ le fixeze în mai mare depărtare şi să opereze din mai mari distanţe în po­triva focurilor­ duşmanului. Pulberea fără fumă însă e în desa­­vantagiu pentru cavalerie. Mişcările ei nu vor­ pute fi mai multa acoperite prin fumă, cavaleria va trebui, ca din mari depărtări să se resfireze şi va întâmpina seriose piedeci în luptă. In lipsa fumului şi în parte a sunetului cavaleria adese­ori va veni între ploi torenţiale de glonţe,cari vor face mari stricăciuni în rîndurile ei prin noulă sistemă de pusei. Dar pulberea fără fumă va ave mare înrîurire şi asupra conducerei generale a luptei. Conducătorii vor­ fi siliţi să re­curgă la stratageme şi espediente nouă şi cam grele. Bubuitură tunului, care se înălţa pănă acum în aeră şi care nu ara­­re­ori ducea la învingere, pe viitor îi va fi scosfi afară din regulamentulă de luptă; dibăcia de a afla pe inimică şi puterea de spirită în viitóarele resboie, cari voră decurge, cum s’ar d­uce­ ’n „linişte“ şi „neacoperite“, voră avea pe viitoră mai mare ponda şi importanţă.... pentru productele sale agricole şi în parte şi pentru vitele sale. Cu toate as­tea România n’a renunţati­ la dorinţa de a ajunge la o înţelegere cu Austro- Ungaria, dar în acestă momenta înțele­gerea este mai greu de făcuta, fiindcă România nu poate renunţa la avantajele ce e datoare să le garanteze industriei sale, ce e în nascere, şi de altă parte nu s’ar pute pune în luptă cu sentimen­tul a publica“. Cum vedem­, nu e speranţă de a se încheia convenţia comercială. Raporturile dintre Austro-Ungaria şi România, „Politische Correspondenz“ din Viena spune, că la Bucuresci au făcută bună impresiune declaraţiunile contelui Kal­­noky, eximer relaţiunile dintre Austro- Ungaria şi România sunt­ amicale, şi recunosce, că nu trebue să se acuse gu­vernele acestora două ţări, fiindcă nego­cierile pentru încheireea unei convenţii comerciale stau pe locc. Opinia publică din Austria aruncă asupra Ungariei o mare parte din responsabilitate pentru starea de adl a lucrurilor­. Afară de acesta, tota opiniunea publică vede in măsurile luate de guvernulă ungurescă î­i contra importului porcilor­ din Ser­bia o manifestaţia duşmănosă în contra României. Ungaria, dice taia vienesă, s’a arătată totdeuna neînduplecată . România din contră nu şi-a mărita pretenţiunile, deşi ar fi putută face acesta, deórece ea a găsită pieţe favorabile în alte state tulu său. In casă se vedea ca cjiua. Vede pe masă ca o lumină. — „Tu muere, lăsat’ai tu opaiţula nestinsă, când te-ai culcată?“ „Cum sé’la lasa, bărbate! După ce s’a stinsă elfi de voia lui, m’am culcata!“ Alerga bărbatula la masă și vede în mijloculă mesei ună ou, care strălu­­cia aşa de tare, încât îi lumina ca cjiua, deși nu era lumină. Numai atunci şi-a adusa aminte, că de bună séma, că acela ou l'a ouată puica, pe care a adus’o elfi dela mai marele norocelorfi. Multă era încă pănă la criuă. S’a sculată deci, a luată oulă şi a pornită cu elă la ună oraşfi să’lfi vândă. Ajun­­gândă în oraşfi s’a băgata la una aurarfi şi l’a întrebata, că nu cumpără ună ou? ,,Ba cumpără și mai multe,“ zise au­rar­ule. Atunci omulă scose oulfi și i-la arăta. ,,Mă miramil, ce fela de ou ai tu de vânduta,“ (zise aurarula. „Ge-mi ceri pe elă?“ — „Scii d-ta, domnule, ce mă m’ai întrebi ?" „Ba cere, că oulă e ală D-tale. Câtu-i preţuia?“ — „Scii D-ta ce plătesce unu ou ca ăsta.“ (icea mereu săraculfi, „nu mă întreba déra de preţfi!“ La tóte întrebările aurarului, săra­­culă totă vorbele acestea le­­jicea. In urmă aurarula c­ise: „Iţi dau pentru elfi o miiă de florini.“ Săraculfi însă nesciindă câtă îi pre­­ţuesce oulă, gândia, că aurarulă îşi bate joefi de elfi și i-a cjisit arășî: „Nu’ți bate joefi de mine pentru că’sfi omă săracă.“ Aurarulă însă, sclindă câtă plătesce oulă, i-a făgăduita pe elă cinci mii de florini, dér sâracula totfi mereu cficea: — „Nu’țî bate joefi de mine pen­­tru­ că’să oma săracă.“ Aurarulă îi dă dece mii, der săra­­culă tota acelașfi răspunsă Ila da. „Așa dera,“ dise aurarula, „noi nu putemă face terga, că eu n’am mai mulți bani.“ Săraculfi merse cu oulă la altă au­rarfi mai avuta, der și cu acesta o păți totă așa. : ' In urmă s’a dusă la ună aurarfi ovreu putredă de bogată. Ovreulfi ăsta îlfi întreba : „Câtă ceri pe ou, bade?“ — „Scii D-ta câtă plătesce m­ă ou ca ăsta,“ fu răspunsulfi. „Sciu, dragulă meu, dar marfa-i a d-tale, d-ta trebue să’mi ceri prețulă,“ răspunse ovreulă, ală căruia capă­tuia de mii de gânduri de geşeftfi. Săraculfi însă nerăspunetendu-i ni­­mică, ovreulă îi dise­arăsî: ,,’Ţi dau o groşiţă pe elă.“ — „Nu’ţi bate jocfi de mine pen­­tru­ că ’sfi omă săracă.“ (Tse omulă nos­tru dăbălăsatfi. „Vedi, că scii dumita ce plătesce marfă dumitale, credu dér că cu una florină e plătită destulă.“ — „Nu’ți bate jocă de mine pen­tru­că ’sfi omă săracă,“ dise­arăşi omulfi. „Ce bate jocă, bate jocă! In piaţă cumpără 50 de ouă c’ună fiorinii.“ In urmă se slobod­ ovreală la târgă, că i­ se păru de ou, şi­­ făgădui dece florini, apoi două-decî, şi aşa mai departe pănă la o milă, dece mii pănă la o sută de mii. Săraculfi răspundea la toate cu clin­cala lui: — „Nu’ți bate jocă de mine, pen­­tru­ că’șfi omu săracă.“ Ovreulă se supăra focă, apuca oulă din mânile săracului și du-te băete mai departe. „Arătă io la tine, deca nu vrea se vinde oulă la mine. De unde l’ai furată? Io dau pe tine la polițiă,“ și cu aceste vorbe intră în altă casă, de unde în scurtă vreme se întorse cătră săracă şi’i cjise: „Hai şi ia’ţi banii. Scii tu câtă este aia o sută de mii de florini? Atâţa bani n’a avuţii nici tată-tău, nici moşi de moşii tăi,“ şi’lfi apuca de mână şi’lă îmbutuşi în altă casă, unde banii numă­raţi stau grămadă pe masă: o sută de mii de florini. După­ ce omulă puse banii în nesce desagi, se cam mai duse cătră casă, ui­­tându-se totfi la trei pași înapoi, că îi era frică să nu’lă apuce cineva, că totfi gândia că nu’sfi ai lui banii. După ce ajunse în pace acasă, neur­­măritfi de nimenea, striga cu glasă tare: — „Hai muiere, c’avemfi bani, nu UnLilu X­XIA1H DILI V­AIMIJUI. Nr. 130—1890. SCIRILE PILEI. Escur­siune artistică. D-lu Gavriila Musicescu, profesore la conservatoriulă din Iaşi şi şefii alfl corului mixtă metro­politană de acolo, care numără 40 persons, şi-a propusă, precum ni­ se scrie,să facă o călătorie cu­­corală său prin Transilvania, Bănată, Ţora ungurescă, Serbia şi Bul­garia, în lunile Iulie şi August, 1890. Oraşele, în cari va da câte ună concertă coralii suntă : Braşov­, Sibiiu, Braşiu, Deva, Cluşiu, Oradea-mare, Aradă, Timi­­şora şi Caransebeşă. Pentru realizarea acestei frumoase idei, d-lă Musicescu a pregătită un­ repertoriu de musică co­rală classică şi poporală, între altele bu­căţi de-ale măeştrilor: Orlando di Lasso, Haendel, Stradella, Schubert, Verdi ş. a. şi cântece poporale române. Felicitămă pe d-lă Musicescu pen­tru hotărîrea sa şi-lă asigurămă de cea mai bună şi frăţescă primire. * * * Darii. Din Deşiu ni­ se scrie, că bu­­nulă creştină Teodoră trăiasă cu soţia sa Maria­n. Rusu la îndemnulă d-lui Ioană Goronă, preotulă română din Cuzdriora, au cumpărată pentru biserica de acolo două feşnice de lemnă, sculptate şi au­rite, cari au costată 260 fl. v. a. Artista Agata Bârsescu e angagiată la teatrulă germană din Hamburg în codiţiuni multă mai avantagioase decâtă la teatrulă curţii (Burgtheater) din Viena. Semne de fericire ungurescu. La con­­scrierea alegătorilor­ oraşului Cluşiu, ce se face acum , s’a dovedită tristulă faptă, că 233 de alegători şi-au perdută drep­­tulă de alegere din causa restanţelor­ de dare.* ak & Alegere de protopopii in Unguraşă. S’au convocată membrii preoţi şi mireni ai sinodului protopresbiterală ordinară şi înmulţită ală tractului Unguraşului la sinodură electorală, ce se va ţină în comuna Hida, Joi în 21 Iuniu (3 Iuliu) a. c. la 11 ore a. m. în localitatea şcolei confesionale gr. or. de acolo pentru ale­gerea de protopresbiteră ală tractului * * * * * * Unguraşului. Serviţiulă divină, ce va prenerge actului de alegere, dimpreună cu chemarea Spiritului sântă, se va ce­lebra în aceeaşi cji la 9 ore a. m. în biserica parochiala din Hida, la care asemenea sântă invitaţi a participa toţi membrii sinodului protopresbiterală elec­torală. Comisară consistorială e numită Pră-cuvioşia sa protosincelulă Nicanoră Fratesiu.­­ * * î Colera bântue în mai multe provincii , ale Spaniei. Guvernele diferiteloră state­­ au începută a lua măsuri de precauţiune. ; * * * • Pete eleve la gimnasii. Numărulă fe­­i­teloră, care s’au anunţată în anulă acesta , pentru esamene la gimnasiile de stată , în România, e forte mare. Aşa de esem- ; plu la liceulă (gimnasia completă) Ma- , teiu Basarabă din Bucuresci s’au anun- : ţată 92, la liceulă Sf. Sava totă din­­ BucurescI 83, şi încă multe altele la! ' celelalte gimnasii.* * * Unii Ungurii au minte. „Pester Lloyd“ află, că preotulă luterană din Hajdú, Ludwig Materny, a refusată alegerea sa ca membru în comitetul­ filialei de acolo a Kulturegyletului ardelană. Jupânii sunt cătrăniți.* * * Sciință geografică ungureasca. O fotă din Clusiu ne descopere în numărulă său dela 16 Iunie n., că rîulă Timişă se află aproape de — Sibiiu. Să mai facă cineva, că Kultur­egyletiştii n’au misiune „culturală.“ Castelulă lui Huniade. Precum spună foile din Pesta, comisiunea pentru sus­ţinerea monumentelor ei a hotărîtă ca să se continue restaurarea castelului lui Corvina în Hunedoara. * * * Musică militară austriacă in Berlină. „Drau“ află, că musică militară a regi­mentului 78 de infanterie din Esseg a pri­mita din Berlină invitarea, ca cu ocasiu­­nea serbărilor­ reuniunilor și germane de dare la semnă să concerteze în șese săli, primindă pentru acesta ună onorară de 3000 fl. Administraţia musicei s’a adre­­­­sat și la comanda de cârpă, întrebând’o,­­ decâ i­ se permite se facă o astfelă de r­escursiune. Comanda a trimisă petiţia la ministrulă de răsboiu recomăndând’o spre aprobare.* * * Tariful­ pe zone s’a pusă în aplicare­­ şi pe căile ferate austriace. ** * Celă mai vechiu procesă de defrau­­dare e în curgere la tribunalulă din Seghedină. Controlorulă de cale ferată Ianos Kiss defraudase cu alţi trei com­plici 13.000 fl. încă în 1867. De atunci I au murită toţi patru defraudanţii şi re­gistrele oficiului de dare, care formau cele mai importante dovedi în contra loră, s’au perdută cu ocasia inundării din 1879. Cheltuelile cercetării se urcă acui la 12.000 fl. și pănă se va termina afacerea vor fi trece peste suma defrau­­dată ungurescu. * * * Posta de profesorii de desemnu. La şcolele medii române ort. rés. din Bra­şova este a se ocupa postulă de profesora de desemn. Pentru ocuparea acestui postă se escrie concursă cu termină pănă la 30 Iuniu 1890 st. vechiu. Concurenţii voră adresa cătră subscrisa Eforiă şcolară pe­­tiţiunile lor, instruite cu documentele: a) că sunta Români şi de religiune gr. or.; b) că au purtare bună atâtă în privinţa moralităţii, câta şi în relaţiunile civile; c) că suntă de constituţiune firmă şi deplină sănătoşi; d) testimoniu de cualificaţiune pentru postură de profesoră de desemna la scoalele medii, era în lipsa acestuia să dovedeasca, că au absolvata o scolă medie și au cercetată cu succesă cursurile unei scoale de specialitate, spre a-și putea câștiga cualificațiunea recerută pentru acestă postă. Acela profesoră va avea a propune 12 ore pe săptămână și va primi salariu anuală de 620 fl. v. a. Concurenţii voră declara în petiţiunile loră, că se voră su­pune legiloră nóstre bisericesci şi celoră şcolare, precum şi normativelora şi dis­­posiţiuniloră speciale ale acestoră institute ce sunta în vigore sau se vora face în decursula timpului. * * * Transportul!! sărei şi ajutore la ţărani Creditulă de una miliona pentru cum­părarea de vase pentru transportula sărei române în Serbia a fosta votată de senatulă româna. Asemenea s’a mai vo­­tăta şi creditulă de una miliona pentru a se împărţi ca ajutore la ţăranii, cari se voră improprietări. * * * Bin Bihoru ni­ se scrie : Pe câtă ne­­amă bucurată de mersulă timpului de mai nainte şi pe câta de mari speranţe amu legata de sămenăturî pănă acuma, pe atâtă de adânca mâhniţi suntemă şi pe atâta de îngrijaţi privima înaintea vii­torului. A doua săptămână e deja, de când ploile nu ni-au slăbită aşa dicând şi numai pe câteva ore, ghiaţă încă ama avută destulă şi mai mare şi mai mică, în urma căreia aerulă e atâtă de rece, încâta ne socotimă a fi intraţi în tomnă. Holdele mai tote­ să arce la pămentă, unde le copleşescă molulă şi gozulă. Cu­­curuzula întârcită în lucru și din frumosă ce era, de multele ploi începe a îngălbini. Mare pagubă este și în feni, deorece în forte multe locuri năpustea de vreme l’a cuprinsă în brezde. O dro­ă de executori încă și — ta­blo­ură e deplină! * * *

Next