Gazeta Transilvaniei, august 1890 (Anul 53, nr. 172-195)

1890-08-01 / nr. 172

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 172-1890 nea de-a face Unguri şi din petri, pro­pagandă printre diferitele nemuri conlo­­cuitóare aşa ruisa „cultură maghiară“ şi prin acesta a uni pe toţi cetăţenii într’o credinţă şi una cugetă curată naţională ungurescă, sau cu alte cuvinte a-i ma­­ghiarisa pe toţi. Locuitorii neunguri de sine se ’nţelege, că găsescă în aceasta pe­­ricolul o loră naţională pentru viitoră şi de aceea cu dreptă cuvântă luptă, mai alesă Românii, din toate puterile pentru a-şi susţine şcollele loră confesionale şi prin aceasta a’şi conserva naţionalitatea. Prin urmare pentru Românii de aici Religia şi şcola româneasca este stânca loră de scăpare, este limanulă mântuirii de naufragiu naţională. Cu credinţă tare, cu activitate continuă şi cu speranţă ne­clintită, ei fără îndoelă voră şi pute ajunge la ţinta dorită. Ca resumată putemă spune, că atâtă satele d’aici, ca şi cele dela noi, din România, unde nu suntă proprietari nemeşi şi arendaşi avidi şi fără sufletă, suntă mai frumoase la înfăţişare, ca acele, unde locuitorii suntă esploataţi fără milă. Lipsa de bani şi prin urmare traiulă prostă a intrată chiar şi prin casele cele mari şi frumoase. Contribuţiele grele au făcută, că multe case de prin sate suntă pustii de locuitori. La toate obiectele de consumaţiă s’au pusă taxe peste taxe. Ună litru de vină este taxată, după cum mi s’a spusă, dela 11 pănă la 33 cr. după vechime. Sătenii, pe cei ce am întrebată, mi s’au plânsă, că de va merge tată aşa, nu voră mai pute-o duce multă, ci voră fi siliţi se ia lumea ’n capă şi voră rămâne se moş­­tenescă numai dreia de funcţionari, cari suntă recrutaţi numai dintre Unguri şi cari suntă îmbuibaţi cu lefuri mari. Dela Mediaşă până la Bazna spre medă-nopte, trebuie să trecă cine­va pe m­ă drumă rău, printre vii şi deluri mari, aproape două ore. Aci, vădendă vi­ţele pârlite peste totă întinderea, am stată şi am constatată, că suntă pline de filoxeră, aşa că în câţi­va ani, vinulă celă bună de Mediaşă nu se va mai pute găsi şi locuitorii, cari îşi aveau esis­­tenţa în viile acestor­ deluri, vor­ de­veni muritori de feme. Toţi sunt­ tare îngrigiaţî. Bazna, sală şi băi, cu ape sărate sulfuroase, iodate şi feruginoase, forţe bune pentru reumatismă, scrofule, anerală şi alte bele, se află într’o vale peste de­­lulă Mediaşului, în dreptulă Proştei mari. Localitatea, afară de câte­va deluri cu păduri şi ierburi venil, n’are nimica de însemnată şi atrăgătorii. Băile şi aleele suntă binişoră îngrijite şi luminose. Mân­carea bine preparată şi nu tocmai scumpă. Vinulă, fiindă dela antreprenorii jidovi, se înţelege, că e prostă. Visitatori, pu­ţini dela Mediaşă. Din România n’am vădută decâtă trei familii. Dela Sibiiu e d-lă Profesoră I. Popescu cu familia. O deosebită luare aminte mi-a atrasă ga­­zulă ieşită din pământă pe nisce ţevi, cari arde cjiua şi nóaptea, lum nândă lo­calitatea. Po­dulă Oltului, va fi ca a unei linii pri­mare. La dorinţa guvernului s’a mai intercalată în documentulă de concesiune şi aceea, că statulă să potă răscumpăra linia Sibiiu—Podulă Oltului în ori şi ce timpă cu suma de 987.000 fl. în acelă casă când se va face joncţiunea căilor­ ferate pe la Turnu-Roşu. Decă statuia din diferite cause nu va putea să cons­­truiescă singură joncţiunea pe la Turnu- Roşu, atunci societatea din Sibiiu va construi linia pănă la Turnu-Roşu, în casulă acesta e însă obligată, ca cons­trucţia de sus a liniei Sibiiu-Tâlmacă—Po­­dură Oltului să fie făcută după cerinţele unei căi ferate primare. In pertractările de concesiune delegatură guvernului a accentuat, de repeţite­ ori, că situaţiunea e predominată prin chestia joncţiunei dela Turnu-Roşu. Capitalul­ pentru cons­­trucţiunea liniei Avrigă—Făgăraşă e sta­bilită la suma de 1,630,000 fl. Societă­ţile acestea vor­ avea să facă, dacă e po­sibilă, emisiunea acţiilor­ de prioritate la una şi aceeaşi bancă şi construirea liniei întregi să o predea aceluiaşi ante­­prenoră. Calea ferată de stată ia asu­­prăşi serviciulă de mişcare. Pentru trans­ported personeloră se va introduce ta­­rifulă pe zone. Pentru îngrijirea aface­­rilor­ comune ambele societăţi vor­ designa ună comitetă comună, cu care va comunica direcţiunea căilor­ ferate de stat,­ung. asupra tarifeloră şi altor­ cestiuni. Concesionarii făcendă visită miniştriloră, aceştia s’au esprimată favo­rabilă asupra joncţiunei căiloră ferate pe la Turnu-Roşu. Calea ferată SiMin—Avrigu—Făgăraşu. In ministerulă ung. de comerţă s’au ţinută sub preşedinţa secretarului de stată pertractările de a se concede cons­truirea căii ferate Sibiiu—Avrigă—Fă­­găraşă, care conformă documentelor­ de concesiune se va fini într’ună ană și jumătate. Se voră forma două so­cietăți pe acţii, una în comitatulă Si­­biiului, ci cealaltă în comitatulă Făgă­raşului. Cea dintâiu va avea de făcută linia Sibiiu—Avrigă, ci cea de a doua liniă Avrigă—Făgărașă. Fie­care socie­tate va avea deosebită câte ună docu­mentă de concesiune. Capitalul­ pentru construirea liniei Sibiiu—Avrigă este fixată la 1.300.000, dintre cari 455.000 fl. se vor­ procura prin acții originale și 845.000­­fl. prin acții de prioritate, or aceste din urmă voră fi emise cu ună cursă minimală de 72 fl. Construcția de josă a distanței Sibiiu—Tălmaciu—Po­pe­ea, n’a putută permite procesiunea prin cartierulă Turciloră. In urma aceasta Epis­copulă a sistata procesiunea cu totulă, deşi înaintea bisericii se adunaseră autorităţile civile şi militare, eşiseră trupe să facă onorurile militare, şi multă poporă se grămădise.­ ­ „Iubirea de adeveri a evlavioşilori“ Sub acestu titlu fara clericală „Vaterland“ din Viena a publi­cată deunăcri una raportă din Sa­rajevo despre serbătorea (trupului) Domnului (Joia verde) în Mostara. In acesta raportă se z­icea, că: Greco-orientalii şi Serbii (sic!) au vrută să împedece procesiunea catolici­­lor­. Tocmai înainte de începerea pro­­cesiunei, au distrusă altarele ridicate în oraşă şi au profanată iconele atârnate. Au provocată chiar bătăi sângerose, de­­oarece catolicii au vrută să împedece acesta, dar au trebuită să cedeze pute­­rei coverşitore a Serbilor­. Tumultură celă mai mare însă a fostă în biserică, în care se furişaseră şi Şerbi. Aceştia au începută să-şi bată jocă de serviciulă religiosă, strigândă unii în gura mare după vină şi bere, alţii imitau ceremo­niile preoţilor­ în modă desfigurată, ba chiar i-au ameninţată pe aceştia, aşa că au trebuită să se refugieze în sacristiă. Bărbaţii începură a se părui, femeile şi copii alergară cătră uşe, alţii aruncaţi la pământă strigau. Catolicii n’au mai cu­tezată a continua sărbătorea aici în bi­serică, nici pe strade în procesiune. Ca­racteristică e, că cele 5 companii de infanteriă, cari eşiseră să dea onorurile militare la procesiune, n’au împedecată turburările, ci s’au întorsă în casarmă. „Bosnische Post“ declară în­tregii acestu raportă dela începută pănă la sfârşită de născocită, pen­­tru­ că lucrurile s’au petrecută astfelă: Episcopulă Bukonjic din Mostar, fără a se pune în înţelegere cu autori­tatea, ordonă ca în anulă acesta proce­siunea, contra obiceiului de pănă acum, să cutriere părţile oraşului locuite esclu­­sivă de Mohamedani. In interesul­ sus­ţinerii păcii religiose, autoritatea com­petentă dispusese încă cu ani înainte, ca eserciţiile religiose ale singuraticelor­ confesiuni au să se restrîngă pe părţile oraşului locuite de credincoşii lor­. Acăstă disposiţiune era necesară în faţa simţi­­bilităţii locuitorilor, în lucruri confesioale şi „Vaterland“trebue să recunoscă acesta, decâ­t nu vra să nege îndreptăţirea la esistenţă a majorităţii poporaţiunii. Pănă acum episcopulă a respectată acesta dis­posiţiune, de ce acum n’a vrută să scie de ea? Autoritatea competentă basată Prapna alelort române in­ Blp. A eşită de sub tipară: „Programa gimnasiului superioră, preparandiei, nor­mei şi scólei populare de fetiţe din Blasiu pe anulă scol. 1889 — 90, compuse da Alesandru Micu, directoră gimnasiala.“ Cuprinsulă: Din vocalismul­ limbei ro­mâne (vocalele o, u şi obscurele), de A. Viciu, profesoră. In partea a doua a programei urmăză datele şcolare, din care reproducemă următorele: La gimnasiu au funcţionată urmă­torii profesori: canoniculă Alesandru Micu (tot­odată şi directoră); canoniculă Iosifă Hossu, Ioană Germană, Nicolau Popescu, Ciriacă B. Groze, Silvestru Nestoră, Alesandru Urlăcană, Alesiu Viciu, Aronă Deacă, Dr. Sebastiană Radu, Octaviană Bonfiniu, Dr. Victoră Smighelschi, Dr. Isidoră Marcu, Emiliu Viciu. Pentru studiile extra­­­ordinare : Aronă Papiu (cântă), Silvestru Nestoră (caligrafie), Alesiu Viciu (limba francesă), Iacobă Mureşianu (musica vocală şi in­strumentală) , Georgiu Ioană Schmidt (gimnastică şi de semnă), Samoilă Szabó (religiunea la şcolarii de conf. gr. or.) In întregă gimnasiulă s’au propusă 240 ore pe săptămână, anume : din limba română 20, maghiară 27, latină 43, ma­tematică 23, din celelalte studii mai pu­ţine ore. Şcolari esaminaţi au fostă în gim­nasiu la finea anului 344; dintre aceştia suntă : 310 gr. cat., 27 gr. or., 3 rom. cat. 4 israeliţi. Au eşită cu cal­culă de eminenţiă în întregă gimnasiulă , 12, cu secundă 53. Fii de agricultori: I 133, de industriaşi 9, de funcţionari 133, de servitori 3.­­ Stipendiaţi au fost­ 38 şcolari, ale cărora stipendii re­­presentă în totală suma de 2222 fl. Din subsidiulă de 100 fl., dată de d-nulă Ioană Danielă alias Danuţiu, mare pro­prietară în Poşonă, au fostă împărtăşiţi cu câte 25 fl. 4 şcolari. Toţi ceilalţi şco­lari, cari n’au avută secundă şi cari n’au fostă în seminariulă tinerimei, s’au îm­părtăşită din beneficiulă de pâne. La esamenulă de maturitate au fostă admişi 24 studenţi, dintre aceştia 3 au fostă relegaţi la esamenele scripturistice, '­ei dintre ceialalţi s’au judecată: maturi cu prestaţiune „eminente“ 1, cu presta­­ţiune „bună“ 8, cu prestaţiune „sufici­ente“ 6, nematuri 6. Dintre aceşti­a din urmă, 3 “s’au relegată la esamenă corectoriu după 3 luni, or 3 s’au reiep­­tată pe ună ană. Ca mijloace de învăţămetă, gimna­­siulă are­ ună cabinetă de fisică, care s’a îmulţită în decursulă acestui ană cu mai multe operate şi instrumente fisicale procurate din banii dăruiţi de Escelenţa Sa Pârintele Metropolită din Blaşiu. Bi­blioteca gimnasiului asemenea s’a îmul­ţită cu: 70 opuri cumpărate (dintre cari mai bine de jumătate suntă unguresc!, i­ar românesci numai 6!) 36 donate, şi cu­­ biblioteca testată de răposatură canonică ! I. Antoneli, care bibliotecă constă din I 462 opuri. Cabinetulă de naturale asemenea s’a­­ îmulţită, or grădina botanică gimnasială i s’a îmbogăţită şi înfrumseţată multă, I aducendă însemnate folose pentru tine- I rime, care are ocasiune aci a-şi însuşi ! cunoscinţe practice în grădinăriţă, mă­­i răsărită etc. Asemenea s’a pusă în acestă ană şi basa unui museu filologică. La preparandia au funcţionată ur-­­ mătoriii profesori: Georgiu Munceană , (tot­odată şi directoră ală preparandiei, scelei normale şi celei de fetiţe), Pe­tru Solomonă, Ioană F. Negruţiă, Ia­cobă Mureşianu, Nicolau Ionaşă şi G. I. Schmidt. In cele 3 cursuri ale preparandiei s’au propusă 87 ore pe septemâna, din­tre cari pentru limba română 7, pentru cea maghiară 11 ore. Cu totulă s’au aflată în preparandiă la finea anului 65 elevi, dintre cari au fost­ beneficiaţi cu pâne 48. Elevii preparandiali au la dis­posiţiune o bibliotecă din 16 opuri, din­tre cari 12 (în 23 tomuri) donate de canoniculă de piă memoria I. F. Ne­­gruţiă. La şcoala normală funcţioneză ca profesori: Ioană Scoica, Nicolau Popă şi Petru Ungură. Şcolari la finea anului: 173, dintre aceştia au fost­ beneficaţi cu pâne 50. La şcoala de fetiţe . Profesore : Leon­tina Negruţiă n. Cristiană şi Rosalia Munteană n. Bugner. Eleve la finea anului: 53. După datele arătate aci, numărul­ elevilor­ de la toate institutele de învă­­ţământă din Blaşiu (afară de teologiă) a fostă la finea anului de 635. DIVERSE. Pescî curiosî. In 3 Februarie anulă 1886 fraţii Dannhauser, pescari în Ber­lină, pescuiră în rîulă Spree lângă puntea principelui electorală, ună crapă mare, care cântăria 36 punţi, era lungă de ună metru şi avea o grosime de 78 cen­timetri. In partea de josă a gurei s’a găsită ună inelă, pe care se aflau câteva gravuri, din care s’a constatată, cu toită rugina ce le acoperia, că acestă crapă a fostă băgată în apă la anulă 1618 lângă Haselhorst. Așa-dera pescele avea etatea de 268 ani. In 3 Decemvre 1886, a fostă prinsă, totă de aceşti pescari, în Berlină o ştucă mare lungă de 1 metru 28 centimetri şi grea de 50 punţi. Etatea ei a fostă calculată de specialişti la 100 de ani. Deorece aceşti pescî stau mulţi ani la ună locă, şi se mişcă numai când umblă după pradă, s’a formată pe spi­narea şi capulă acestui veterană pesce o dungă lată şi întunecată de muşchi, din care caută acestă pesce fu numită „capă cu muşchi.“ Prima esecuţiune cu electricitate. După o telegramă a ziarului „W. ill. Extrablatt“, prima esecuţiune cu electri­citate (a ucigaşului Kemmler din New- York) ar fi cea din urmă. După primele sguduiri electrice, declarară medicii, că delicventură e mortă, însă în curendă se constata, că acesta încă răsuflă. Ii­eşiră spume la gură şi priveliştea ce o înfă­ţişa corpulă în­ convulsiune era îngro­­zitoare. Mulţi din cei de faţă leşinară. De trei ori,trebui să se aplice aparatură, pănă când în fine muri. Contra acestora afirmară medicii, că deliquentulă deja după primele lovituri îşi perduse con­­scinţa de sine. In adevără, faţa lui nu presintă nici o desfigurare. Intreaga pressă cere sistarea acestoră esperimente. Rectificare. In Nr. de erl ală fetei nóastre, pag. 2, col. 3, șirulă ală 15-leai de susă, în lopă de: „Ungaria“ este o r­ună sinonimă cu „Maghiaria“, să se ce­­tescă: „Ungaria“ este ori nu sinonimă cu „Maghiaria“. Cursului pieței Jăraşovâi din 11 Augustă st. a. 1890. Crrsalii la carsa as Vista din 9 Augustă at. n. 1890. Renta de aură 4u/„.............................101.95 Renta de hârtiă5°/„...............................99.85 Im­prumutură căiloră farate ungar» -aură....................................................115.70 dto argintă - 97.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 111.75 Bonuri rurale ungara ..... 89 40 Bonuri croato-slavone.....................104.25 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ................................ ..— Imprumutură cu premiură ungurescă 140.50 Dosurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului - - 127.75 Renta de hârtiă austriacă .... 88.30 Renta de argintă austriacă .... 89.60 Renta de aură austriacă ..... 108.90 Dosari din 1860 139.75 Acțiunile băncei austro-ungars - - 980.0 Acțiunile băncai de credită ungar. - 358.75­­ Acțiunile băncei de credită austr. - 307.60­­ ftalbeni împărătesei......................................6.46­­ Napoleon­ d’orl...........................................9.20 Mărci 100 împ. germane .... 66.60 Londra 10 Livre s sterling. .... 115.90 Editorii și redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureșianu, Bancnota romănesci Cump. 9.17 Vgnd. 9.19 Argintă românesco­­n 9.12M9.16 Sapoieon-d’orl - - •n 9.18n 9.20 fire turcoscl - - -ti 10.40n10.45 imperiali .... r) 9.38H9.43 U-albinln 5.35n 5.40 Scris. fonc. „ Albina“ 8u/0n 101.—n—.— » r * B°/4H 99.50 t)—.— Ruble rnsescl - - • 71 135. -»»136.— Mărci germane - -n n Discontură 6— 8% pe ană.

Next