Gazeta Transilvaniei, august 1890 (Anul 53, nr. 172-195)
1890-08-01 / nr. 172
Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 172-1890 nea de-a face Unguri şi din petri, propagandă printre diferitele nemuri conlocuitóare aşa ruisa „cultură maghiară“ şi prin acesta a uni pe toţi cetăţenii într’o credinţă şi una cugetă curată naţională ungurescă, sau cu alte cuvinte a-i maghiarisa pe toţi. Locuitorii neunguri de sine se ’nţelege, că găsescă în aceasta pericolul o loră naţională pentru viitoră şi de aceea cu dreptă cuvântă luptă, mai alesă Românii, din toate puterile pentru a-şi susţine şcollele loră confesionale şi prin aceasta a’şi conserva naţionalitatea. Prin urmare pentru Românii de aici Religia şi şcola româneasca este stânca loră de scăpare, este limanulă mântuirii de naufragiu naţională. Cu credinţă tare, cu activitate continuă şi cu speranţă neclintită, ei fără îndoelă voră şi pute ajunge la ţinta dorită. Ca resumată putemă spune, că atâtă satele d’aici, ca şi cele dela noi, din România, unde nu suntă proprietari nemeşi şi arendaşi avidi şi fără sufletă, suntă mai frumoase la înfăţişare, ca acele, unde locuitorii suntă esploataţi fără milă. Lipsa de bani şi prin urmare traiulă prostă a intrată chiar şi prin casele cele mari şi frumoase. Contribuţiele grele au făcută, că multe case de prin sate suntă pustii de locuitori. La toate obiectele de consumaţiă s’au pusă taxe peste taxe. Ună litru de vină este taxată, după cum mi s’a spusă, dela 11 pănă la 33 cr. după vechime. Sătenii, pe cei ce am întrebată, mi s’au plânsă, că de va merge tată aşa, nu voră mai pute-o duce multă, ci voră fi siliţi se ia lumea ’n capă şi voră rămâne se moştenescă numai dreia de funcţionari, cari suntă recrutaţi numai dintre Unguri şi cari suntă îmbuibaţi cu lefuri mari. Dela Mediaşă până la Bazna spre medă-nopte, trebuie să trecă cineva pe mă drumă rău, printre vii şi deluri mari, aproape două ore. Aci, vădendă viţele pârlite peste totă întinderea, am stată şi am constatată, că suntă pline de filoxeră, aşa că în câţiva ani, vinulă celă bună de Mediaşă nu se va mai pute găsi şi locuitorii, cari îşi aveau esistenţa în viile acestor deluri, vor deveni muritori de feme. Toţi sunt tare îngrigiaţî. Bazna, sală şi băi, cu ape sărate sulfuroase, iodate şi feruginoase, forţe bune pentru reumatismă, scrofule, anerală şi alte bele, se află într’o vale peste delulă Mediaşului, în dreptulă Proştei mari. Localitatea, afară de câteva deluri cu păduri şi ierburi venil, n’are nimica de însemnată şi atrăgătorii. Băile şi aleele suntă binişoră îngrijite şi luminose. Mâncarea bine preparată şi nu tocmai scumpă. Vinulă, fiindă dela antreprenorii jidovi, se înţelege, că e prostă. Visitatori, puţini dela Mediaşă. Din România n’am vădută decâtă trei familii. Dela Sibiiu e d-lă Profesoră I. Popescu cu familia. O deosebită luare aminte mi-a atrasă gazulă ieşită din pământă pe nisce ţevi, cari arde cjiua şi nóaptea, lum nândă localitatea. Podulă Oltului, va fi ca a unei linii primare. La dorinţa guvernului s’a mai intercalată în documentulă de concesiune şi aceea, că statulă să potă răscumpăra linia Sibiiu—Podulă Oltului în ori şi ce timpă cu suma de 987.000 fl. în acelă casă când se va face joncţiunea căilor ferate pe la Turnu-Roşu. Decă statuia din diferite cause nu va putea să construiescă singură joncţiunea pe la Turnu- Roşu, atunci societatea din Sibiiu va construi linia pănă la Turnu-Roşu, în casulă acesta e însă obligată, ca construcţia de sus a liniei Sibiiu-Tâlmacă—Podură Oltului să fie făcută după cerinţele unei căi ferate primare. In pertractările de concesiune delegatură guvernului a accentuat, de repeţite ori, că situaţiunea e predominată prin chestia joncţiunei dela Turnu-Roşu. Capitalul pentru construcţiunea liniei Avrigă—Făgăraşă e stabilită la suma de 1,630,000 fl. Societăţile acestea vor avea să facă, dacă e posibilă, emisiunea acţiilor de prioritate la una şi aceeaşi bancă şi construirea liniei întregi să o predea aceluiaşi anteprenoră. Calea ferată de stată ia asuprăşi serviciulă de mişcare. Pentru transported personeloră se va introduce tarifulă pe zone. Pentru îngrijirea afacerilor comune ambele societăţi vor designa ună comitetă comună, cu care va comunica direcţiunea căilor ferate de stat,ung. asupra tarifeloră şi altor cestiuni. Concesionarii făcendă visită miniştriloră, aceştia s’au esprimată favorabilă asupra joncţiunei căiloră ferate pe la Turnu-Roşu. Calea ferată SiMin—Avrigu—Făgăraşu. In ministerulă ung. de comerţă s’au ţinută sub preşedinţa secretarului de stată pertractările de a se concede construirea căii ferate Sibiiu—Avrigă—Făgăraşă, care conformă documentelor de concesiune se va fini într’ună ană și jumătate. Se voră forma două societăți pe acţii, una în comitatulă Sibiiului, ci cealaltă în comitatulă Făgăraşului. Cea dintâiu va avea de făcută linia Sibiiu—Avrigă, ci cea de a doua liniă Avrigă—Făgărașă. Fiecare societate va avea deosebită câte ună documentă de concesiune. Capitalul pentru construirea liniei Sibiiu—Avrigă este fixată la 1.300.000, dintre cari 455.000 fl. se vor procura prin acții originale și 845.000fl. prin acții de prioritate, or aceste din urmă voră fi emise cu ună cursă minimală de 72 fl. Construcția de josă a distanței Sibiiu—Tălmaciu—Popeea, n’a putută permite procesiunea prin cartierulă Turciloră. In urma aceasta Episcopulă a sistata procesiunea cu totulă, deşi înaintea bisericii se adunaseră autorităţile civile şi militare, eşiseră trupe să facă onorurile militare, şi multă poporă se grămădise. „Iubirea de adeveri a evlavioşilori“ Sub acestu titlu fara clericală „Vaterland“ din Viena a publicată deunăcri una raportă din Sarajevo despre serbătorea (trupului) Domnului (Joia verde) în Mostara. In acesta raportă se zicea, că: Greco-orientalii şi Serbii (sic!) au vrută să împedece procesiunea catolicilor. Tocmai înainte de începerea procesiunei, au distrusă altarele ridicate în oraşă şi au profanată iconele atârnate. Au provocată chiar bătăi sângerose, deoarece catolicii au vrută să împedece acesta, dar au trebuită să cedeze puterei coverşitore a Serbilor. Tumultură celă mai mare însă a fostă în biserică, în care se furişaseră şi Şerbi. Aceştia au începută să-şi bată jocă de serviciulă religiosă, strigândă unii în gura mare după vină şi bere, alţii imitau ceremoniile preoţilor în modă desfigurată, ba chiar i-au ameninţată pe aceştia, aşa că au trebuită să se refugieze în sacristiă. Bărbaţii începură a se părui, femeile şi copii alergară cătră uşe, alţii aruncaţi la pământă strigau. Catolicii n’au mai cutezată a continua sărbătorea aici în biserică, nici pe strade în procesiune. Caracteristică e, că cele 5 companii de infanteriă, cari eşiseră să dea onorurile militare la procesiune, n’au împedecată turburările, ci s’au întorsă în casarmă. „Bosnische Post“ declară întregii acestu raportă dela începută pănă la sfârşită de născocită, pentru că lucrurile s’au petrecută astfelă: Episcopulă Bukonjic din Mostar, fără a se pune în înţelegere cu autoritatea, ordonă ca în anulă acesta procesiunea, contra obiceiului de pănă acum, să cutriere părţile oraşului locuite esclusivă de Mohamedani. In interesul susţinerii păcii religiose, autoritatea competentă dispusese încă cu ani înainte, ca eserciţiile religiose ale singuraticelor confesiuni au să se restrîngă pe părţile oraşului locuite de credincoşii lor. Acăstă disposiţiune era necesară în faţa simţibilităţii locuitorilor, în lucruri confesioale şi „Vaterland“trebue să recunoscă acesta, decât nu vra să nege îndreptăţirea la esistenţă a majorităţii poporaţiunii. Pănă acum episcopulă a respectată acesta disposiţiune, de ce acum n’a vrută să scie de ea? Autoritatea competentă basată Prapna alelort române in Blp. A eşită de sub tipară: „Programa gimnasiului superioră, preparandiei, normei şi scólei populare de fetiţe din Blasiu pe anulă scol. 1889 — 90, compuse da Alesandru Micu, directoră gimnasiala.“ Cuprinsulă: Din vocalismul limbei române (vocalele o, u şi obscurele), de A. Viciu, profesoră. In partea a doua a programei urmăză datele şcolare, din care reproducemă următorele: La gimnasiu au funcţionată următorii profesori: canoniculă Alesandru Micu (totodată şi directoră); canoniculă Iosifă Hossu, Ioană Germană, Nicolau Popescu, Ciriacă B. Groze, Silvestru Nestoră, Alesandru Urlăcană, Alesiu Viciu, Aronă Deacă, Dr. Sebastiană Radu, Octaviană Bonfiniu, Dr. Victoră Smighelschi, Dr. Isidoră Marcu, Emiliu Viciu. Pentru studiile extraordinare : Aronă Papiu (cântă), Silvestru Nestoră (caligrafie), Alesiu Viciu (limba francesă), Iacobă Mureşianu (musica vocală şi instrumentală) , Georgiu Ioană Schmidt (gimnastică şi de semnă), Samoilă Szabó (religiunea la şcolarii de conf. gr. or.) In întregă gimnasiulă s’au propusă 240 ore pe săptămână, anume : din limba română 20, maghiară 27, latină 43, matematică 23, din celelalte studii mai puţine ore. Şcolari esaminaţi au fostă în gimnasiu la finea anului 344; dintre aceştia suntă : 310 gr. cat., 27 gr. or., 3 rom. cat. 4 israeliţi. Au eşită cu calculă de eminenţiă în întregă gimnasiulă , 12, cu secundă 53. Fii de agricultori: I 133, de industriaşi 9, de funcţionari 133, de servitori 3. Stipendiaţi au fost 38 şcolari, ale cărora stipendii representă în totală suma de 2222 fl. Din subsidiulă de 100 fl., dată de d-nulă Ioană Danielă alias Danuţiu, mare proprietară în Poşonă, au fostă împărtăşiţi cu câte 25 fl. 4 şcolari. Toţi ceilalţi şcolari, cari n’au avută secundă şi cari n’au fostă în seminariulă tinerimei, s’au împărtăşită din beneficiulă de pâne. La esamenulă de maturitate au fostă admişi 24 studenţi, dintre aceştia 3 au fostă relegaţi la esamenele scripturistice, 'ei dintre ceialalţi s’au judecată: maturi cu prestaţiune „eminente“ 1, cu prestaţiune „bună“ 8, cu prestaţiune „suficiente“ 6, nematuri 6. Dintre aceştia din urmă, 3 “s’au relegată la esamenă corectoriu după 3 luni, or 3 s’au reieptată pe ună ană. Ca mijloace de învăţămetă, gimnasiulă are ună cabinetă de fisică, care s’a îmulţită în decursulă acestui ană cu mai multe operate şi instrumente fisicale procurate din banii dăruiţi de Escelenţa Sa Pârintele Metropolită din Blaşiu. Biblioteca gimnasiului asemenea s’a îmulţită cu: 70 opuri cumpărate (dintre cari mai bine de jumătate suntă unguresc!, iar românesci numai 6!) 36 donate, şi cu biblioteca testată de răposatură canonică ! I. Antoneli, care bibliotecă constă din I 462 opuri. Cabinetulă de naturale asemenea s’a îmulţită, or grădina botanică gimnasială i s’a îmbogăţită şi înfrumseţată multă, I aducendă însemnate folose pentru tine- I rime, care are ocasiune aci a-şi însuşi ! cunoscinţe practice în grădinăriţă, măi răsărită etc. Asemenea s’a pusă în acestă ană şi basa unui museu filologică. La preparandia au funcţionată ur- mătoriii profesori: Georgiu Munceană , (totodată şi directoră ală preparandiei, scelei normale şi celei de fetiţe), Petru Solomonă, Ioană F. Negruţiă, Iacobă Mureşianu, Nicolau Ionaşă şi G. I. Schmidt. In cele 3 cursuri ale preparandiei s’au propusă 87 ore pe septemâna, dintre cari pentru limba română 7, pentru cea maghiară 11 ore. Cu totulă s’au aflată în preparandiă la finea anului 65 elevi, dintre cari au fost beneficiaţi cu pâne 48. Elevii preparandiali au la disposiţiune o bibliotecă din 16 opuri, dintre cari 12 (în 23 tomuri) donate de canoniculă de piă memoria I. F. Negruţiă. La şcoala normală funcţioneză ca profesori: Ioană Scoica, Nicolau Popă şi Petru Ungură. Şcolari la finea anului: 173, dintre aceştia au fost beneficaţi cu pâne 50. La şcoala de fetiţe . Profesore : Leontina Negruţiă n. Cristiană şi Rosalia Munteană n. Bugner. Eleve la finea anului: 53. După datele arătate aci, numărul elevilor de la toate institutele de învăţământă din Blaşiu (afară de teologiă) a fostă la finea anului de 635. DIVERSE. Pescî curiosî. In 3 Februarie anulă 1886 fraţii Dannhauser, pescari în Berlină, pescuiră în rîulă Spree lângă puntea principelui electorală, ună crapă mare, care cântăria 36 punţi, era lungă de ună metru şi avea o grosime de 78 centimetri. In partea de josă a gurei s’a găsită ună inelă, pe care se aflau câteva gravuri, din care s’a constatată, cu toită rugina ce le acoperia, că acestă crapă a fostă băgată în apă la anulă 1618 lângă Haselhorst. Așa-dera pescele avea etatea de 268 ani. In 3 Decemvre 1886, a fostă prinsă, totă de aceşti pescari, în Berlină o ştucă mare lungă de 1 metru 28 centimetri şi grea de 50 punţi. Etatea ei a fostă calculată de specialişti la 100 de ani. Deorece aceşti pescî stau mulţi ani la ună locă, şi se mişcă numai când umblă după pradă, s’a formată pe spinarea şi capulă acestui veterană pesce o dungă lată şi întunecată de muşchi, din care caută acestă pesce fu numită „capă cu muşchi.“ Prima esecuţiune cu electricitate. După o telegramă a ziarului „W. ill. Extrablatt“, prima esecuţiune cu electricitate (a ucigaşului Kemmler din New- York) ar fi cea din urmă. După primele sguduiri electrice, declarară medicii, că delicventură e mortă, însă în curendă se constata, că acesta încă răsuflă. Iieşiră spume la gură şi priveliştea ce o înfăţişa corpulă în convulsiune era îngrozitoare. Mulţi din cei de faţă leşinară. De trei ori,trebui să se aplice aparatură, pănă când în fine muri. Contra acestora afirmară medicii, că deliquentulă deja după primele lovituri îşi perduse conscinţa de sine. In adevără, faţa lui nu presintă nici o desfigurare. Intreaga pressă cere sistarea acestoră esperimente. Rectificare. In Nr. de erl ală fetei nóastre, pag. 2, col. 3, șirulă ală 15-leai de susă, în lopă de: „Ungaria“ este o rună sinonimă cu „Maghiaria“, să se cetescă: „Ungaria“ este ori nu sinonimă cu „Maghiaria“. Cursului pieței Jăraşovâi din 11 Augustă st. a. 1890. Crrsalii la carsa as Vista din 9 Augustă at. n. 1890. Renta de aură 4u/„.............................101.95 Renta de hârtiă5°/„...............................99.85 Imprumutură căiloră farate ungar» -aură....................................................115.70 dto argintă - 97.90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 111.75 Bonuri rurale ungara ..... 89 40 Bonuri croato-slavone.....................104.25 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ................................ ..— Imprumutură cu premiură ungurescă 140.50 Dosurile pentru regularea Tisei și Seghedinului - - 127.75 Renta de hârtiă austriacă .... 88.30 Renta de argintă austriacă .... 89.60 Renta de aură austriacă ..... 108.90 Dosari din 1860 139.75 Acțiunile băncei austro-ungars - - 980.0 Acțiunile băncai de credită ungar. - 358.75 Acțiunile băncei de credită austr. - 307.60 ftalbeni împărătesei......................................6.46 Napoleon d’orl...........................................9.20 Mărci 100 împ. germane .... 66.60 Londra 10 Livre s sterling. .... 115.90 Editorii și redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureșianu, Bancnota romănesci Cump. 9.17 Vgnd. 9.19 Argintă românescon 9.12M9.16 Sapoieon-d’orl - - •n 9.18n 9.20 fire turcoscl - - -ti 10.40n10.45 imperiali .... r) 9.38H9.43 U-albinln 5.35n 5.40 Scris. fonc. „ Albina“ 8u/0n 101.—n—.— » r * B°/4H 99.50 t)—.— Ruble rnsescl - - • 71 135. -»»136.— Mărci germane - -n n Discontură 6— 8% pe ană.