Gazeta Transilvaniei, septembrie 1890 (Anul 53, nr. 196-219)

1890-09-01 / nr. 196

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 196-1890. narea generală la 10 Septemvre în Pösteny sub presidiula lui Szalavszky Gyula, secretara de statu­tn ministeriulu­i de interne. Din rapoartele cetite în acea adunare, reproducem­ după foile ungu­­resci următorele date: Reuniunea acesta de maghiarisare are 360 membri fonda­tori şi 3608 ordinari. Intre membri ei fondatori s’a înscrisă în anul­ acesta şi prinţul­ Filipă de Coburg. Reuniunea lucreaza cu multii zelu pentru înaintarea maghiarisărei, mai alesă prin înfiinţarea de asiluri pentru copii (Kisdedovurî), prin instruirea adulţiloră, prin premiarea învăţătoriloră şi a şcolariloră, prin spri­jinirea teatrelor­­ unguresci, prin „rava­­ghiarisarea“ numiriloră de locuri şi prin desvoltarea industriei de casă. In comi­tatele Arva, Bars, Nyitra, Trencsen, Turocz şi Zolyom acesta Kulturegylet are 26 de kisdedovurî, în cari se crescu 1797 copii. In anulă 1889 acesta Kul­turegylet a spesată pentru Kisdedovurî 14,314 fi., pentru premiarea învățători­­lor­ poporali 350 fi. etc. Averea totală a Reuniunei era la finea anului trecută 61,363. De însemnata e, că pentru sco­purile Reuniunei au contribuita şi comi­tetele municipale din diferite comitate cu sume însemnate. * * * Jubileula Episcopului Strossmayer. Din Diacovar se scrie, că jubileulă episco­pului Strossmayer s’a săvîrşită la 8 Sep­temvre n. cu mare pompă şi însufleţire. Dimineţa la orele 9 episcopală jubilantă a intrată în catedrală printr’o portă trium­fală ridicată din incidentulă acesta. Bi­serica era aşa de îndesuită de publică, încâtă mulţi n’au încăpută în ea. Ser­­viciulă divină l’a serbată însuşi Stross­mayer, după săvîrşirea căruia a ţinută o cuvântare timpă de 1 oră. La 12 ore din di episcopulă a primită diferitele deputaţiuni. ţfiarele „Obzor“ şi „Branik“ au scrisă din incidentulă acesta articuli forte măgulitori pentru esemplarulă episcopă croată. * * * D. I. Ghica, ministrulă plenipoten­­ţiară ală României la Londra, este bol­navă. D-sa va veni în curândă în Bu­cureşti, spre a-şi căuta sănătatea. Cisma lui Dumitrescu. Cetimă în „Ro­mânia.“ Amă anunţată cilele trecute, că d. sublocotenentă de la marină Teodoră­­ Dumitrescu a inventată pentru armată ună sistemă de cisme, la cari se poate schimba talpa chiar de soldată, prinzân­­du-se prin ajutorulă unoră şurupuri, or carâmbulă se poate lărgi sau strâmta prin nisce catarame. D. Dumitrescu a pre­­sentată invenţiunea sa d-lui ministru de răsboiu şi mâne se va înfăţişa erăul ministrului cu ună altă modelă şi mai perfecţionată. Noi amă vădută cisma d lui Dumitrescu şi ne­amă convinsă de avantagiele ce oferă ori cărui omă în genere, câtă şi mai alesă soldatului. As­tăzi, la marşă, se dă soldatului o pă­­reche de cisme, pe cari le pune în raniţă ca să le aibă în casă de s’ar rupe talpa la celelalte. Cu sistemul­ d-lui Du­mitrescu se va micşora greutatea, pe care trebue s’o porte, căci va duce în raniţă numai două tălpi în rocă de două cisme. Sperămă, că invenţiunea d-lui Dumitrescu va ave totă succesulă ce merită. * * * Preotu defraudatorii. „ Közérdek“ scrie, că preotulă ev. ref. Szász Karoly din Nyaradszereda, fundă cassicai ală „fondului pentru ajutorarea orfaniloră, preoteseloră văduve şi preoţiloră ev. ref. de pe Murăşă“, a defraudată din acesta fondă mai bine de 7000 fi. In­­trega sumă defraudată representă a 5-a parte din fondulă amintită mai sus­. Preotulă defraudatoră a restituită fon­dului 4500 fl., pe cari i-a luată împru­mută pe întabulare, or restulă de 1815 fl. 60 er. a declarată, că nu este în stare a-lă restitui. IProtocoliAică. Adunărei generale a despărţământului XII ală Associaţiunei transilvane, luată în Deesă la 7 Septemvre n. 1890. Fiindă de faţă ca membri în co­­mitetă: Preşedinte Aug. Munteană, ad­vocată, membru fundatură şi directorulă Despărţământului; Gabriela Mană, ad­vocată, membru ordinară pe viaţă; Ioană Velle, protopopă gr. c., membru ordi­nară, ca controleră; Dr. Teodoră Mi­­hali, advocat, membru ordinară; Teodoră Hermană, protopopă gr. or., membru ordinară; George Gradoviciu advocată, membru ordinară; Alexandru Cheres­­tesă, cand. adv., membru ordinară; Dr. Gavrilă Triponă, când. adv., membru ordinară, ca cassară; Petru Mureșianu, cancer, adv., membru ordinară, ca se­cretară. Ca ospeţi: Petru Anca, preş. ort. în pensiune, Elcă Centea, preot gr. cat. în Chinescu, Ioană R. Cherecheşiu cand. adv., Aurelă Olteană, juristă a. III, George Mană, teologă abs., Floriană Hatosă, casată la „Someşiana“, Simionă Rusu, contab. tată acolo; Augustină Pintea, cancel, adv., şi Laurenţiu Mi­­cheşiu. In urma convocărei premersă prin publicarea în foi—după asistarea la ser­­viciulă divină, presentându-se susă scrişii în şcola română gr. c. la II ore a. m. directorulă desp. d-lă Augustină Mun­­teanu, ca preşedinte, deschide adunarea prin o vorbire scurtă şi acomodată, enu­­merândă căuşele pentru cari nu s’a pu­tută ţine în anulă trecută adunarea conchiămată nici după ţinerea a 3 con­ferinţe. — Adunarea ia spre sciinţă cu­vântarea acesta. Cassariulă Dr. Triponă raporteză că în anulă espirată a încasată 52 fl., ca taxe dela membri, pe cari le-a trimisă la casariulă Associaţiunei în Sibiiu. — Servesce spre sciinţă. Secretarulă Mureşianu propune, ca comitetulu cercualți se cară actele și ra­­ţiocinnu dela fostulă cassară Dr. Farkasă. — Se primesce și cu esecutarea se în­­sărcineză biureulă. D-lă director, Munteanu pune la discusiune cestiunea arondărei despărţă­­mintelor­, şi după o desbatere, la care au luată parte d-nii: Manu, Dr. Mihali, Mureşianu ş. a., Adunarea decide cu una­nimitate, se se scrie la On. comitetă centrală, că pentru împrejurările nóstre locale, interesele Associaţiunei s’ar pute mai cu succesă promova, décâ nu s’ar decentralisa despărţemintele, ci ar ră­­m­âne despărţemântulă al- XII-lea cu teritoriulă, pe care îlă are astăzi, şi pe care alte despărţăminte se nu se înfiin­ţeze, ci în sensulă hotărîrei dela Ileanda, din 1888, să se alăture aci şi despărţă­­mântulă XI, ală Gherlei, în acesta în­­ţelesă să se resolveze Gestiunea arondă­rei despărţămintelor, prin Adunarea gen. a Associaţiunei. Preşedintele îşi depune în numele său şi ală comitetului cercuala manda­­tulu, deore­ce dela Adunarea gen. din C. Gârbou au trecuta 3 ani. D. Manu propune, ca comitetulu să se îndemnisce a mai funcţiona pănă ce va conchiăma în tomna acesta încă o adunare estraordinară cu tote formalită­ţile prescrise. Primindă adunarea acestă propunere, la propunerea presidiului se decide, ca în 19 Octomvre st. n. 1890 la 3 ore p. m. să se concheme şi ţină o adunare gr. cat., accentuându-se, că se va alege comitetul­ cercuali ală despărţământului al- XII-lea. Se amintesce, cumcă cu acestă pea­­siune încă s’au făcută câteva înscrieri de membri ordinari şi ajutători şi au plătită câţiva membri taxele anuale la cassarulă, care va raporta separată cu ocasiunea trimiterei banilor­ încassaţi. Cu acestea terminându-se programa adunărei presente, protocolulă s’a în­chisă şi subscrisă. Aug. Munteanu, m. p- Petru Mureşianu, m. p. directoră, ca preş. secretară. Laslo, protopopă gr. cat. ală Cluşiului, după o rugăciune în taină Ruds, d-nă canonică, prin o cuvântare, în care cu deosebire accentua misiunea sublimă a învăţătorilor­, de-o parte, ar de alta sarcina cea grea împreunată cu chiă­­marea unui învăţătură, arătândă totă­­odată, că mijloacele cari înlesnescă pur­tarea acestei sarcine suntă prosperarea în cultură, ce se pote ajunge mai cu resultată prin înfiinţarea de reuniuni şi biblioteci constătâtore din opuri peda­­dagogice şi didactice, arătândă, că şi scopulă întrunirei noastre de astăcji este constituirea, pe basa statutelor, deja aprobate de locurile mai înalte, în o asemenea reuniune, dechiară şedinţa de deschisă. 1) Secretarul- interimara Iacobă Mu­­reşiană propune alegerea unui secretară ad hoc. Se alege în persona d-lui învăţătură din Poeni, Georgiu Călugără. 2) Ruds. d-nă canonică Gavrilă Popă, în calitatea sa de preşedinte in­terimar­, raportândă despre aprobarea statutelor­ din partea Escelenţei Sale Prea luminatului şi Prea sânţitului d-nă Archi-Episcopă şi Metropolită gr. cat. Dr. Ioană Vancea, cu Nr. 2797, din 13 Augustă 1889, precum şi din partea Esc. Sale d-lui ministru ing. de culte şi instrucţiune publică cu di-tură de 29 Noemvre 1889 Nr. 35492, — propune a se da cetire acelor­ statute . Se cetescă prin secretarulă Iacobă Mureşiană, şi se iau spre sciinţă şi con­formare. 3) Pășindă la constituirea reuniunii în sensul­ statutelor­, presidiula propune esmiterea unei comisiuni candidatoare de oficiali și membri în comitetă conformă §1-loră 19 și 23, făcându-se totă­ odată comisiunea atentă, ca pentru toate ofi­ciile la candidare să aibă în vedere § 24, care pretinde ca toţi oficialii să se alegă numai dintre membrii ordinari, adecă dintre învăţători. Se primesce propunerea, alegându-se în acea com­isiune d-nii: Iacobă Mure­şiană, Georgiu Coruşianu, Georgiu Că­­lugără, Teodoră Hurducaciu şi Alesandru Albonă. Şedinţa se suspinde pe 15 mi­nute. 4. ) Comisiunea candidature retră­­gându-se în sala casinei române, candi­­deză pentru oficială de preşedinte pe d-nii: Iacobă Mureşiană, Teodoră Fe­kete Negruţiu şi Emanoilă Mocanu; de vice-preşedinte pe d-nii: Georgiu Co­­ruşianu, Teodoră Hurducaciu şi Georgiu Romană; de secretară primară: Georgiu Măcelariu, Teodoră F. Negruţiu şi Ata­­nasiu Garduşiu; de secretară secundară: Georgiu Călugără, Gavrilă Galgău şi Georgiu Galeşiu ; de cassară: Dumitru Câmpeanu, Iosifă Rusu şi Georgiu Ro­mană ; de controleră: Filipă Pârvu, Ioană Podobă şi Alesandru Albonă , de bibliotecară: Ioană Orosfăiană, Nicolau Albu şi Ambrosiu Abujă, de membri ordinari în comitetă: Mihaiu Rusu, Ge­orgiu Bergeană, Teodoră Lucaciu, Ge­orgiu Chişiu şi Gavrilă Galgău, de mem­bri suplenţi: Basiliu Nicolă, Ioană Ganga, Alesandru Popă şi Georgiu Tatară. Dintre candidaţii aceştia, după re­deschiderea şedinţei, făcându-se votare secretă, constatându-se şi numărându-se voturile primite de către comisiunea vo­­tisatare, constătatore din d-nii Teodoră F. Negruţiu, Gavrilă Galgău şi Georgiu Călugără, se anunţă din partea presi­­diului resultatulă, cu majoritate de vo­turi, precum urmeza: A fostă alesă ca preşedinte d-lă Iacobă Mureşianu, învăţătoră în Cluşiu; Vice-preşedinte : d-lă Teodoră Hurducaciu, învăţătoră în Coşi­ocna; Secretară pri­mară : Teodoră Fekete Negruţiu, învăţă­toră în Clufiu-Mănăştură; Secretară se­cundară : Georgiu Măcelariu, învăţătoră în Dezmiră; Cassară : Georgiu Romanu, învăţătoră în Aruncuta; Controloră: Filipă Pârvu, învăţătoră în Machrasulă ungurescă; Bibliotecară : Ioană Oros­­faianu, învăţătoră în Rediu (Red). Mem­bri ordinari în comitetă: Teodoră Lu­­caciu, Mihaiu Rusu, Gavrilă Galgău, Georgiu Berghiană şi Georgiu Chişiu. Membri suplenţi: Basiliu Nicolă, Ioană Ganga, Alesandru Popă şi Georgiu Tă­tară. 5.­­ După acesta d-lă preşedinte espri­­mându-şi mulţămirea, şi îndemnândă re­uniunea la activitate şi zelă, rugândă pe Atotc-puterniculă să trimită binecuvân­tarea Sa asupra nouăi reuniuni, ca aceea se înfloreasce şi să aducă fructe de bu­curi­e, abdice. Se primesce cu „să trăască“. 6. ) Noulă preşedinte ocupându-şi lo­cuia, mulţămi Ruds, d-nă fostă preşe­dinte interimar, pentru ostenelele avute prin conlucrarea şi înfiinţarea acestei re­uniuni, îlă asigură de bunăvoinţă şi-lă rugă, ca şi în viitoră să binevoescă a sprijini acesta întrunire, poftindu-i, ca Atotă-puterniculă să-lă ţină multe zile fericite. Membrii îi striga „să trăască“, es­­primându-i mulţămită pentru zelulă şi ac­tivitatea desvoltată faţă cu acestă re­uniune. 7. ) După acesta Ruds. D-nă cano­nică Gavrilă Popă se înscrie ca membru fundatoră ală acestei reuniuni. Se primesce cu mare mulţămită ca celă dintâiu membru fundatoră. 8. ) După depărtarea fostului preşe­dinte interimar­, provocându-se din par­tea noului preşedinte , atâtă oficialii, câtă şi toţi învăţătorii gr. cat, presenţi la activitate, zel şi diliginţă, face următorele propuneri: a) să se decidă asupra timpului şi locului adunărei generale procsime, b) să se ia decisiune în privinţa încasărei fapse­i lor­ dela învăţători, c) învăţătorii, cari­­ vor­ vor să ţină prelegeri practice şi disertaţiuni din sfera instrucţiunei, cu acea ocasiune să se insinue comitetului înaintea adunărei cu trei luni, trimiţân­­du-şi elaboratele loră acestuia spre esa- I minare şi aprobare. Tote se primescă şi se lasă comite­tului spre esecutare, precum şi aducerea unor­ conclusiuni spre prosperarea re­uniunei. Ne mai fiindă alte obiecte de discu­­t tată, şi fiindă timpulă înaintată, şedinţa­­ se închide. D. U. S. Iacob Mureşianu m. p. Teodori Fekete Negruţiu m. p. preşedinte, secretară I. *­ * Procesul- verbalii ală adunărei generale constituante a înve­­ţătoriloru români gr. c. din protopopiatele greco­-cat. aparţinetore comitatului Cojocnei, ţinută în Cluşiu la 5 August, st. n. 1890 sub presidiula interimara ala Bvds. d-na canonicii metropolitanii Gavrilă Popii. Adunându-se învăţătorii gr. cat. din protopopiatele Cluşiului, Cătinei, Mor­­lacei, Cojocnei, Dârgei, cu escepţiunea celoră din ală Almaşului mare şi ală Fărăgăului — în biserica gr. cat. din Cluşiu, conformă convocatorului cu cit. 18 Iuliu n. c. publicată în ziarele noastre naţionale, în numără de 37 onorân­­du-ne cu presenţa sa şi P. C. D. Ioană Literatură. Scriitori şi artişti, este titlulă unei colecţiuni de „amintiri personale“ publi­cate la Bucuresci în tipografia Academiei române, de d-lă Iuliu I. Roşea, simpati­­culă chronistă ală mai multor­ diare române din ţară şi dela noi. Domnulă Roşea vorbeşce în stilulă său plăcută despre scriitorii Nic. V. Scurtescu şi Pe­tru Ispirescu (Uncheşulă sfătosă) şi des­pre artiştii noştri Mihailă Popă, Sava Henţia, Mirea, Valbudea, (Stef. Ionescu) şi despre Grigorescu. Amintirile acestea au fost­ publicate în diferite taiare ro­mâne. Cuprinsulă loră este interesantă.­ ­ Telep. particilare ale „Gaz. Tras.“ Clusiu, 11 Septemvre.*) Ioană Macaveiu judecată la unu anii și jumetate inchisoare de statu și ■ 400 fl. amendă. Albini la sese luni i­­nchisoare și ambii la 59 fl. 85 cf. , spese. Clusiu, 12 Septemvre. In urma­­ verdictului unanimă în toate punctele de întrebare, a fostă judecată Ioană Macaveiu la unii aini și jumetate inchisoare de statu și 400 fl. amendă. In casă de nesolvire încă la 10 c zile închisoare, or Septimiu Albini la şese luni arestă și ambii la spe­sele de 59 fl. 85 cr. Amândoi ju­decații au insinuată recursă de nu­litate. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“ (Serviciulu. biroului de coresp. din Pesta. Clusiu, 12 Septemvre. (Proce­­sulă de pressă alu „Tribunei.“) Juraţii au răspunsă unanimă cu j da la tóte doue-spre-czece întrebări. Tribunalul ă a condamnată pe preotulă Macaveiu la ună ană şi şase luni închisoare de stată şi 400 fi. amendă, pe redactorulu I Albini la şase septemânî aresta.­­ Amândoi insinuară recursă de nu­litate. Székelyhid, 12 Septemvre. La prânctură de gală Maiestatea Sa monarchulă nostru a ridicată ur­­mătorulă toastă din incidentulă Jilei onomastice a Țarului Ale­xandru ală Rusiei: „Dumnecreu ţină, Dumnecţeu protogă pe Ma­iestatea Sa! *) Telegrama ni-a sosită nóaptea târdiu, când deja diarulă se espedase. tursulu pieței Kraiovă din 12 Septemvre at. n. 1890. Bancnote romtnescl (lump. 8.91 Vând. 8.95 Argintă românesc* - „ 886 „8 90 Kupolaon­ d’ort- - - „ 8.92 „ 8.96 Lire turcescl - - - . 10.20 „ 10.25 Editură și redactoră responsabilă . Dr. Aurel Mureșianu.

Next