Gazeta Transilvaniei, septembrie 1890 (Anul 53, nr. 196-219)
1890-09-01 / nr. 196
Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 196-1890. narea generală la 10 Septemvre în Pösteny sub presidiula lui Szalavszky Gyula, secretara de statutn ministeriului de interne. Din rapoartele cetite în acea adunare, reproducem după foile unguresci următorele date: Reuniunea acesta de maghiarisare are 360 membri fondatori şi 3608 ordinari. Intre membri ei fondatori s’a înscrisă în anul acesta şi prinţul Filipă de Coburg. Reuniunea lucreaza cu multii zelu pentru înaintarea maghiarisărei, mai alesă prin înfiinţarea de asiluri pentru copii (Kisdedovurî), prin instruirea adulţiloră, prin premiarea învăţătoriloră şi a şcolariloră, prin sprijinirea teatrelor unguresci, prin „ravaghiarisarea“ numiriloră de locuri şi prin desvoltarea industriei de casă. In comitatele Arva, Bars, Nyitra, Trencsen, Turocz şi Zolyom acesta Kulturegylet are 26 de kisdedovurî, în cari se crescu 1797 copii. In anulă 1889 acesta Kulturegylet a spesată pentru Kisdedovurî 14,314 fi., pentru premiarea învățătorilor poporali 350 fi. etc. Averea totală a Reuniunei era la finea anului trecută 61,363. De însemnata e, că pentru scopurile Reuniunei au contribuita şi comitetele municipale din diferite comitate cu sume însemnate. * * * Jubileula Episcopului Strossmayer. Din Diacovar se scrie, că jubileulă episcopului Strossmayer s’a săvîrşită la 8 Septemvre n. cu mare pompă şi însufleţire. Dimineţa la orele 9 episcopală jubilantă a intrată în catedrală printr’o portă triumfală ridicată din incidentulă acesta. Biserica era aşa de îndesuită de publică, încâtă mulţi n’au încăpută în ea. Serviciulă divină l’a serbată însuşi Strossmayer, după săvîrşirea căruia a ţinută o cuvântare timpă de 1 oră. La 12 ore din di episcopulă a primită diferitele deputaţiuni. ţfiarele „Obzor“ şi „Branik“ au scrisă din incidentulă acesta articuli forte măgulitori pentru esemplarulă episcopă croată. * * * D. I. Ghica, ministrulă plenipotenţiară ală României la Londra, este bolnavă. D-sa va veni în curândă în Bucureşti, spre a-şi căuta sănătatea. Cisma lui Dumitrescu. Cetimă în „România.“ Amă anunţată cilele trecute, că d. sublocotenentă de la marină Teodoră Dumitrescu a inventată pentru armată ună sistemă de cisme, la cari se poate schimba talpa chiar de soldată, prinzându-se prin ajutorulă unoră şurupuri, or carâmbulă se poate lărgi sau strâmta prin nisce catarame. D. Dumitrescu a presentată invenţiunea sa d-lui ministru de răsboiu şi mâne se va înfăţişa erăul ministrului cu ună altă modelă şi mai perfecţionată. Noi amă vădută cisma d lui Dumitrescu şi neamă convinsă de avantagiele ce oferă ori cărui omă în genere, câtă şi mai alesă soldatului. Astăzi, la marşă, se dă soldatului o păreche de cisme, pe cari le pune în raniţă ca să le aibă în casă de s’ar rupe talpa la celelalte. Cu sistemul d-lui Dumitrescu se va micşora greutatea, pe care trebue s’o porte, căci va duce în raniţă numai două tălpi în rocă de două cisme. Sperămă, că invenţiunea d-lui Dumitrescu va ave totă succesulă ce merită. * * * Preotu defraudatorii. „ Közérdek“ scrie, că preotulă ev. ref. Szász Karoly din Nyaradszereda, fundă cassicai ală „fondului pentru ajutorarea orfaniloră, preoteseloră văduve şi preoţiloră ev. ref. de pe Murăşă“, a defraudată din acesta fondă mai bine de 7000 fi. Intrega sumă defraudată representă a 5-a parte din fondulă amintită mai sus. Preotulă defraudatoră a restituită fondului 4500 fl., pe cari i-a luată împrumută pe întabulare, or restulă de 1815 fl. 60 er. a declarată, că nu este în stare a-lă restitui. IProtocoliAică. Adunărei generale a despărţământului XII ală Associaţiunei transilvane, luată în Deesă la 7 Septemvre n. 1890. Fiindă de faţă ca membri în comitetă: Preşedinte Aug. Munteană, advocată, membru fundatură şi directorulă Despărţământului; Gabriela Mană, advocată, membru ordinară pe viaţă; Ioană Velle, protopopă gr. c., membru ordinară, ca controleră; Dr. Teodoră Mihali, advocat, membru ordinară; Teodoră Hermană, protopopă gr. or., membru ordinară; George Gradoviciu advocată, membru ordinară; Alexandru Cherestesă, cand. adv., membru ordinară; Dr. Gavrilă Triponă, când. adv., membru ordinară, ca cassară; Petru Mureșianu, cancer, adv., membru ordinară, ca secretară. Ca ospeţi: Petru Anca, preş. ort. în pensiune, Elcă Centea, preot gr. cat. în Chinescu, Ioană R. Cherecheşiu cand. adv., Aurelă Olteană, juristă a. III, George Mană, teologă abs., Floriană Hatosă, casată la „Someşiana“, Simionă Rusu, contab. tată acolo; Augustină Pintea, cancel, adv., şi Laurenţiu Micheşiu. In urma convocărei premersă prin publicarea în foi—după asistarea la serviciulă divină, presentându-se susă scrişii în şcola română gr. c. la II ore a. m. directorulă desp. d-lă Augustină Munteanu, ca preşedinte, deschide adunarea prin o vorbire scurtă şi acomodată, enumerândă căuşele pentru cari nu s’a putută ţine în anulă trecută adunarea conchiămată nici după ţinerea a 3 conferinţe. — Adunarea ia spre sciinţă cuvântarea acesta. Cassariulă Dr. Triponă raporteză că în anulă espirată a încasată 52 fl., ca taxe dela membri, pe cari le-a trimisă la casariulă Associaţiunei în Sibiiu. — Servesce spre sciinţă. Secretarulă Mureşianu propune, ca comitetulu cercualți se cară actele și raţiocinnu dela fostulă cassară Dr. Farkasă. — Se primesce și cu esecutarea se însărcineză biureulă. D-lă director, Munteanu pune la discusiune cestiunea arondărei despărţămintelor, şi după o desbatere, la care au luată parte d-nii: Manu, Dr. Mihali, Mureşianu ş. a., Adunarea decide cu unanimitate, se se scrie la On. comitetă centrală, că pentru împrejurările nóstre locale, interesele Associaţiunei s’ar pute mai cu succesă promova, décâ nu s’ar decentralisa despărţemintele, ci ar rămâne despărţemântulă al- XII-lea cu teritoriulă, pe care îlă are astăzi, şi pe care alte despărţăminte se nu se înfiinţeze, ci în sensulă hotărîrei dela Ileanda, din 1888, să se alăture aci şi despărţământulă XI, ală Gherlei, în acesta înţelesă să se resolveze Gestiunea arondărei despărţămintelor, prin Adunarea gen. a Associaţiunei. Preşedintele îşi depune în numele său şi ală comitetului cercuala mandatulu, deorece dela Adunarea gen. din C. Gârbou au trecuta 3 ani. D. Manu propune, ca comitetulu să se îndemnisce a mai funcţiona pănă ce va conchiăma în tomna acesta încă o adunare estraordinară cu tote formalităţile prescrise. Primindă adunarea acestă propunere, la propunerea presidiului se decide, ca în 19 Octomvre st. n. 1890 la 3 ore p. m. să se concheme şi ţină o adunare gr. cat., accentuându-se, că se va alege comitetul cercuali ală despărţământului al- XII-lea. Se amintesce, cumcă cu acestă peasiune încă s’au făcută câteva înscrieri de membri ordinari şi ajutători şi au plătită câţiva membri taxele anuale la cassarulă, care va raporta separată cu ocasiunea trimiterei banilor încassaţi. Cu acestea terminându-se programa adunărei presente, protocolulă s’a închisă şi subscrisă. Aug. Munteanu, m. p- Petru Mureşianu, m. p. directoră, ca preş. secretară. Laslo, protopopă gr. cat. ală Cluşiului, după o rugăciune în taină Ruds, d-nă canonică, prin o cuvântare, în care cu deosebire accentua misiunea sublimă a învăţătorilor, de-o parte, ar de alta sarcina cea grea împreunată cu chiămarea unui învăţătură, arătândă totăodată, că mijloacele cari înlesnescă purtarea acestei sarcine suntă prosperarea în cultură, ce se pote ajunge mai cu resultată prin înfiinţarea de reuniuni şi biblioteci constătâtore din opuri pedadagogice şi didactice, arătândă, că şi scopulă întrunirei noastre de astăcji este constituirea, pe basa statutelor, deja aprobate de locurile mai înalte, în o asemenea reuniune, dechiară şedinţa de deschisă. 1) Secretarul- interimara Iacobă Mureşiană propune alegerea unui secretară ad hoc. Se alege în persona d-lui învăţătură din Poeni, Georgiu Călugără. 2) Ruds. d-nă canonică Gavrilă Popă, în calitatea sa de preşedinte interimar, raportândă despre aprobarea statutelor din partea Escelenţei Sale Prea luminatului şi Prea sânţitului d-nă Archi-Episcopă şi Metropolită gr. cat. Dr. Ioană Vancea, cu Nr. 2797, din 13 Augustă 1889, precum şi din partea Esc. Sale d-lui ministru ing. de culte şi instrucţiune publică cu di-tură de 29 Noemvre 1889 Nr. 35492, — propune a se da cetire acelor statute . Se cetescă prin secretarulă Iacobă Mureşiană, şi se iau spre sciinţă şi conformare. 3) Pășindă la constituirea reuniunii în sensul statutelor, presidiula propune esmiterea unei comisiuni candidatoare de oficiali și membri în comitetă conformă §1-loră 19 și 23, făcându-se totă odată comisiunea atentă, ca pentru toate oficiile la candidare să aibă în vedere § 24, care pretinde ca toţi oficialii să se alegă numai dintre membrii ordinari, adecă dintre învăţători. Se primesce propunerea, alegându-se în acea comisiune d-nii: Iacobă Mureşiană, Georgiu Coruşianu, Georgiu Călugără, Teodoră Hurducaciu şi Alesandru Albonă. Şedinţa se suspinde pe 15 minute. 4. ) Comisiunea candidature retrăgându-se în sala casinei române, candideză pentru oficială de preşedinte pe d-nii: Iacobă Mureşiană, Teodoră Fekete Negruţiu şi Emanoilă Mocanu; de vice-preşedinte pe d-nii: Georgiu Coruşianu, Teodoră Hurducaciu şi Georgiu Romană; de secretară primară: Georgiu Măcelariu, Teodoră F. Negruţiu şi Atanasiu Garduşiu; de secretară secundară: Georgiu Călugără, Gavrilă Galgău şi Georgiu Galeşiu ; de cassară: Dumitru Câmpeanu, Iosifă Rusu şi Georgiu Romană ; de controleră: Filipă Pârvu, Ioană Podobă şi Alesandru Albonă , de bibliotecară: Ioană Orosfăiană, Nicolau Albu şi Ambrosiu Abujă, de membri ordinari în comitetă: Mihaiu Rusu, Georgiu Bergeană, Teodoră Lucaciu, Georgiu Chişiu şi Gavrilă Galgău, de membri suplenţi: Basiliu Nicolă, Ioană Ganga, Alesandru Popă şi Georgiu Tatară. Dintre candidaţii aceştia, după redeschiderea şedinţei, făcându-se votare secretă, constatându-se şi numărându-se voturile primite de către comisiunea votisatare, constătatore din d-nii Teodoră F. Negruţiu, Gavrilă Galgău şi Georgiu Călugără, se anunţă din partea presidiului resultatulă, cu majoritate de voturi, precum urmeza: A fostă alesă ca preşedinte d-lă Iacobă Mureşianu, învăţătoră în Cluşiu; Vice-preşedinte : d-lă Teodoră Hurducaciu, învăţătoră în Coşiocna; Secretară primară : Teodoră Fekete Negruţiu, învăţătoră în Clufiu-Mănăştură; Secretară secundară : Georgiu Măcelariu, învăţătoră în Dezmiră; Cassară : Georgiu Romanu, învăţătoră în Aruncuta; Controloră: Filipă Pârvu, învăţătoră în Machrasulă ungurescă; Bibliotecară : Ioană Orosfaianu, învăţătoră în Rediu (Red). Membri ordinari în comitetă: Teodoră Lucaciu, Mihaiu Rusu, Gavrilă Galgău, Georgiu Berghiană şi Georgiu Chişiu. Membri suplenţi: Basiliu Nicolă, Ioană Ganga, Alesandru Popă şi Georgiu Tătară. 5. După acesta d-lă preşedinte esprimându-şi mulţămirea, şi îndemnândă reuniunea la activitate şi zelă, rugândă pe Atotc-puterniculă să trimită binecuvântarea Sa asupra nouăi reuniuni, ca aceea se înfloreasce şi să aducă fructe de bucurie, abdice. Se primesce cu „să trăască“. 6. ) Noulă preşedinte ocupându-şi locuia, mulţămi Ruds, d-nă fostă preşedinte interimar, pentru ostenelele avute prin conlucrarea şi înfiinţarea acestei reuniuni, îlă asigură de bunăvoinţă şi-lă rugă, ca şi în viitoră să binevoescă a sprijini acesta întrunire, poftindu-i, ca Atotă-puterniculă să-lă ţină multe zile fericite. Membrii îi striga „să trăască“, esprimându-i mulţămită pentru zelulă şi activitatea desvoltată faţă cu acestă reuniune. 7. ) După acesta Ruds. D-nă canonică Gavrilă Popă se înscrie ca membru fundatoră ală acestei reuniuni. Se primesce cu mare mulţămită ca celă dintâiu membru fundatoră. 8. ) După depărtarea fostului preşedinte interimar, provocându-se din partea noului preşedinte , atâtă oficialii, câtă şi toţi învăţătorii gr. cat, presenţi la activitate, zel şi diliginţă, face următorele propuneri: a) să se decidă asupra timpului şi locului adunărei generale procsime, b) să se ia decisiune în privinţa încasărei fapsei lor dela învăţători, c) învăţătorii, cari vor vor să ţină prelegeri practice şi disertaţiuni din sfera instrucţiunei, cu acea ocasiune să se insinue comitetului înaintea adunărei cu trei luni, trimiţându-şi elaboratele loră acestuia spre esa- I minare şi aprobare. Tote se primescă şi se lasă comitetului spre esecutare, precum şi aducerea unor conclusiuni spre prosperarea reuniunei. Ne mai fiindă alte obiecte de discut tată, şi fiindă timpulă înaintată, şedinţa se închide. D. U. S. Iacob Mureşianu m. p. Teodori Fekete Negruţiu m. p. preşedinte, secretară I. * * Procesul- verbalii ală adunărei generale constituante a înveţătoriloru români gr. c. din protopopiatele greco-cat. aparţinetore comitatului Cojocnei, ţinută în Cluşiu la 5 August, st. n. 1890 sub presidiula interimara ala Bvds. d-na canonicii metropolitanii Gavrilă Popii. Adunându-se învăţătorii gr. cat. din protopopiatele Cluşiului, Cătinei, Morlacei, Cojocnei, Dârgei, cu escepţiunea celoră din ală Almaşului mare şi ală Fărăgăului — în biserica gr. cat. din Cluşiu, conformă convocatorului cu cit. 18 Iuliu n. c. publicată în ziarele noastre naţionale, în numără de 37 onorându-ne cu presenţa sa şi P. C. D. Ioană Literatură. Scriitori şi artişti, este titlulă unei colecţiuni de „amintiri personale“ publicate la Bucuresci în tipografia Academiei române, de d-lă Iuliu I. Roşea, simpaticulă chronistă ală mai multor diare române din ţară şi dela noi. Domnulă Roşea vorbeşce în stilulă său plăcută despre scriitorii Nic. V. Scurtescu şi Petru Ispirescu (Uncheşulă sfătosă) şi despre artiştii noştri Mihailă Popă, Sava Henţia, Mirea, Valbudea, (Stef. Ionescu) şi despre Grigorescu. Amintirile acestea au fost publicate în diferite taiare române. Cuprinsulă loră este interesantă. Telep. particilare ale „Gaz. Tras.“ Clusiu, 11 Septemvre.*) Ioană Macaveiu judecată la unu anii și jumetate inchisoare de statu și ■ 400 fl. amendă. Albini la sese luni inchisoare și ambii la 59 fl. 85 cf. , spese. Clusiu, 12 Septemvre. In urma verdictului unanimă în toate punctele de întrebare, a fostă judecată Ioană Macaveiu la unii aini și jumetate inchisoare de statu și 400 fl. amendă. In casă de nesolvire încă la 10 c zile închisoare, or Septimiu Albini la şese luni arestă și ambii la spesele de 59 fl. 85 cr. Amândoi judecații au insinuată recursă de nulitate. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“ (Serviciulu. biroului de coresp. din Pesta. Clusiu, 12 Septemvre. (Procesulă de pressă alu „Tribunei.“) Juraţii au răspunsă unanimă cu j da la tóte doue-spre-czece întrebări. Tribunalul ă a condamnată pe preotulă Macaveiu la ună ană şi şase luni închisoare de stată şi 400 fi. amendă, pe redactorulu I Albini la şase septemânî aresta. Amândoi insinuară recursă de nulitate. Székelyhid, 12 Septemvre. La prânctură de gală Maiestatea Sa monarchulă nostru a ridicată următorulă toastă din incidentulă Jilei onomastice a Țarului Alexandru ală Rusiei: „Dumnecreu ţină, Dumnecţeu protogă pe Maiestatea Sa! *) Telegrama ni-a sosită nóaptea târdiu, când deja diarulă se espedase. tursulu pieței Kraiovă din 12 Septemvre at. n. 1890. Bancnote romtnescl (lump. 8.91 Vând. 8.95 Argintă românesc* - „ 886 „8 90 Kupolaon d’ort- - - „ 8.92 „ 8.96 Lire turcescl - - - . 10.20 „ 10.25 Editură și redactoră responsabilă . Dr. Aurel Mureșianu.