Gazeta Transilvaniei, octombrie 1890 (Anul 53, nr. 220-244)

1890-10-24 / nr. 239

Bioacttsea AcatsittratiUHsa Tipografia: ISRASOVU, piața mare Kr. 22 SîiBoTi nsfrancato nu 3® psri*ae*cu. Si*tu»pripte nme retrimită. ! Birourile » amclMi. Bra ovu, pata mare Mr. 22 Inserate snai primasem în Viena Undolfu Moste Kausenstein A Zolg*' (Otto Maas), enric SchaUk, Alois Bernd IM. Bxkcs, 1. Oppenk,J.3onn$berg'\n But«pesta: 4. V. Qoli- Urgsr An on Me set Eckstein Bent at: III Frankfurt: G. L. Z)a«6#,-fn Hamburg: A. Steiner. Premlu interţiamlortuo «eriă jarmoDda p« o poloana 8 or. și 80 or. timbrn pen tru o publicare. Publican' roai des« după tarifă și învoială. SRaclame p» pagina Til a o »©roă 10 o*, w. a. a en. HO ani. Er&fart, Mercurî 24 Octomvre (5 Noemvre) If. 239. „Gazeta“ ese în fiă-caretl. ibosamte pemri Austro-eruuli: Pe unu anü 12 fl., pe oe*- inul 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Pentru România ai străinitat?: Pe unu anü 40 franci, pe șese luni 20 franci, pe trei luni 10 francî. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovi: la Atdministrațiune, piața mart Nr. 22, etagiulu I., pe unu anu 10 fl., pe șese luni 5 fl., pe vipii luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu la casă. Pe unu and 12 fl. pa şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. viu 15 bani. Atfttu abonamentele efttu jf. Inserţiunile suntu aer- pî.ăîrînainte. 1890. Braşovu, 23 Octomvre st. v. 1890. Aflându-ne în sesonulu sinodeloru de tomna ale tracteloru protopopesci, credem a a nu fi de prisosit de a ne ocupa puţinii cu aceste sinóde, cari în organismulu nostru bisericescă şi naţionalii suntu unii factorii de cea mai mare importanţă. Precum de sine se înţelege, scopulu acestora sinóde nu pote fi altulu, decâtu promovarea intereselor comune ale bisericei şi ale credincioşiloru. Aci ar fi locul, unde cei mai competenţi factori, adecă preoţimea nostră rurala, pe basa observaţiuniloru şi esperienţelor proprii, şi pe basa cunoscinţelora câştigate în moda imediată, se studieze în tóate amănuntele sale starea morală şi religiosă, culturală şi economică, familiară şi socială, cu una cuventa totă mişcarea ivită în simla poporaţiunei noastre în toate direcţiunile vieţei. Pe basa studiului făcută la aceste sinoade ar fi se se constate totdeauna cele mai urgente trebuinţe locale ale poporaţiunei nóastre, şi pe basa acestora studii s’ar pută combina apoi anumite planuri de acţiune bine determinate pentru delăturarea loră. La protocóalele acestora sinoade ar fi se se provoce toţi aceia, cari pe base de date statistice vor se facă anumite studii etnografice, voră să cunoscă desvoltarea economică, industrială şi comercială la poporulă nostru. Constatările făcute în aceste sinoade protopopesci ar fi se dea directivă în multe privinţe nu numai locuriloră mai înalte bisericesc], ci şi tuturoră acelora, cari cu arma condeiului voră se sară întru apărarea poporului nostru multă împilată şi de toate părţile atacată. Că întru câtă satisfacă sinoadele nóstre protopopesci acestora referinţe, a cărora resolvare este avisată esclusivă numai la ele, şi prin urmare, că întru câtă corespundă sinoadele nóastre protopopesci scopului lor, de a promova binele comună ală credincioșiloră, lăsămă să judece onorabilii cetitori, cari au urmărită în decursul anilor, dările de sema privitoare la activitatea acestora sinode, cari de - altmintrelea — pe câtă scimă noi — nici nu se convocă pretutindenea în fiăcare ană. Ceea ce scimă cu toţii şi vedem, cu ochii este, că noue ne lipsesce apróape cu totul, orî-ce organisaţiă. Fiă-care lucrăză de I sine şi după cum îlă taiă capulă, J anulă dă o ideiă bună şi doi-trei I îlu urmézâ, cei mai mulţi înse I stau în locu, ori pléca pe altă cale. Astfeliu ne paralisămă unii pe alţii şi nu putemă ajunge la nimică, pentru că o armată, fire-area ori câtă de mare, dacă nu-i organisată, slabă este şi slabă rămâne. Avem dreapta ambiţiune de a ne provoca la forţa numerică a poporului nostru, pentru că în adevéru, trei milioane de Români din Transilvania şi Ungaria representă o putere covîrşitore faţă cu elementele streine aflătore printre noi. Cu toate acestea însă „Associaţiunea transilvană11, pentru esemplu, care protegiază tendinţele culturale ale tuturor Românilor, de dincoce de Carpaţi, în fiecî de ani n’a fostu în stare se se ridice la una capitală, la care s’a ridicată reuniunea unui poporu conlocuitoră de 600.000 suflete într’una singură ană. Causa nu aşa multă este a se căuta în lipsa de bărbaţi generoşi şi filantropi, căci în privinţa acesta nu stămu mai înderete ca alţii, ci este a se căuta cu totă siguranţa în lipsa de organisaţie, pentru că după câtă este de desvoltată astăzi la poporulă nostru consciinţa naţională, anevoiă vei găsi ţărână românu, care să nu dea cu plăcere celă mai puţinii odată pe ană unu crucerui pentru căuşele comune naţionale şi culturale românesc. Lipsesce însă organisaţia — lipsesce şi acţiunea comună. Pe noi toţi ne despoiă, noi pe toţti ’i ajutămu, pe noi înşine însă nu ne ajutămu. Ai vréa să comunici o ideiă bună, ai vréa să întreprinzi ceva, să cunosci ceva, se scii câţi suntemu şi cum stamă, câţi şcolari, câţi măeştri, câţi neguţători avemu, — pentru toate acestea n’ai la cine te provoca, sau trebue să te provoci într’o milă şi una de locuri. Cheamă Dumineca trecută poporului nostru se nu mai umble ca oile cele perdute, să nu se mai facă tributarii câtora şi mai câtoră lifte streine, ci se insuască mai bine a sprijini cu creițarii loră pe omenii loră. Cum vornu putea însă aștepta s’o facă acesta î poporală, deca n’o voră face înșișî conducătorii săi, organisându-se și procedendu intra toate sistematică ?! Iată, atâtea și atâtea probleme, a cărora resolvare, în timpul de faţă mai alesă, aternă în prima liniă, ba aproape esclusivă de sinodele noastre protopopesci, fiindcă acestea suntă, care stau în contactă imediată cu poporulă nostru şi fiindcă elementele constitutive ale acestora sinode stau sub putere jurisdictivă, şi au putere jurisdictivă! FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ Valurile Tinereţei. Romanii de Ivan Turghenev. „Iertare, domnă Lenore, dar d-ta judeci procedura mea...“ — „Nicîdecum, nicidecum. D-ta eşti cu totul altceva; d-ta, ca Ruşii în genere, prea eşti cătăneţa...“ „Mă rog, chiar de loc, nu...“ — „D-ta eşti una străina caletorii, îţi sunt mulţămitore“, adause demir Lenore, neascultândo pe Sanin. Ea cădu apoi în starea de a nu mai sei de sine, mişca din mâni, îşi desfăcu batista şi îşi suflă nasul. Astfel, îşi da espresiune chinului său de pe ce o puteai cunoasce, că nu este născuta nordului. „Daar ore cum m’ași putea tocmi mai multa cu mușterii d-lui Klüber, după ce odată m’am învrăjbită cu el? E absoluta imposibili. Și acum să-mi retraga cuventula data ? In interesul comerciului meu, pănâ acum faceamu amândoi planurile — și veniau la noi cumpărătorii, dar de aici înainte... Judecă însuţi d-ta, căci doră şi fără de acesta duelului tale va fi de povestea întregului oraşul.. poate se ţină în taină astfel de lucru ? Şi dacă se va mai strica şi logodna! O, asta e ruşine, ruşine! Gemma e frumosă, ea mă iubesce nespusa, dar e prea liberală, e forte indiferentă faţă cu opinia altora. Singura d ta eşti acela, care poţi să vorbesci cu buna resultata. “ Sanin se spăria şi mai tare. — „Eu, domnă Lanore ?“ „Da, singura d-ta.... Singura d-ta eşti acela. Pentru asta am şi venita la d-ta aici! altă cale nu aflu! D-ta eşti aşa de priceputa, aşa de marinimosa: d-ta ai sărita în apărarea ei. Ea te va asculta! Ea e silită să te asculte, pentru că, vez tî, ţ’ai primejduita viaţa pentru onoarea ei ! D-ta o vei lumina — eu însă la ce să mai şi mergi la ea! D-ta o vei lumina într’acolo, că se ruinază pe ea şi pe noi. Ai mântuita pe copilul meu — mântuesce-mi şi copila! Dumnezeu te-a trimisa aici... în genunchi te rog, fă-o...” Domna Lenore se ridică pe jumătate de pe scaun, ca şi când ar voi să cadă în genunchi înaintea lui Sarin---Sanin o reţinu. „Domnă Lenore! pentru Dumneizeu! ce faci ? !u Ea îi strînse mâna convulsiva. „îmi promiţi?“ — „Domnă Lenore, dar gândesce, cum aşi pute-o face...“ „Imi promiţi? O, dară nu poţi voi să mori înaintea picioarelor şi d-tale!“ Sanin era sdrobita. Intâiaşi dată în viaţa lui a avut de lucru cu clocotitorul, sânge italiana. „Totu voiu face, ce-ți va plăce! Voiu vorbi cu d-săra Gemma.“ Doamna Lenore sari în susu de bucuriă. „Dar despre resultatu, cum va fi el, nu potu să dicu nimica.“ — „Ah, nu mai scări, nu mai scări“, Ilu agrăi cu voce rugătore dóamna Lenore, „deja ț’ai datu cuvântul“. Cu totă siguritatea resultatulu va fi îmbucurători Eu nici nu-i mai clica nimica. Ea nu m’ascultă.“ „A declarata hotărîta, înaintea d-tale, că nu se va mărita după Klüber?“ întrebă Sanin după o scurtă pausă. „Cu totă hotărîrea! Ea e copia tatălui său, întregă așa ca fericitul Giovanni Battista! Cerbicosă!“ „Cerbicosă? Ea?“ repeti Sanin retrăgându-se. — „Da... da... însă totodată e și una angera. Va asculta de d-ta. Vino numai câta se poate mai de grabă; vei veni? O! scumpul meu amicii!“ Doamna Lenore sări apoi cu iuțală de pe scaun și repeejindu-se spre Sanin îi strînse papula între mâni. „Primesce binecuvântarea unei mame — și dă-mi te rog unu pahara de apă.“ Sanin aduse unu pahara de apă doamnei Rosselli, și-a dat apoi cuvântul de onoare, că va pleca îndată în urma ei, o petrecupe trepte pănă afară la stradă — și întorcându-se în odaia sa bâtă, din palme şi-şi călcâ marii ochi. „Elă* gândi în sine, „etá celula vieţii mele începe să se încureze. Să se întunece aşa, in câtu e aproape să’mi pierdu mintea“. Ela nici nu încerca să’şi (15) Situaţia in Grecia. Se scie, că alegerile grecesci din estimpa au frântă gâtulă guvernărei ministrului preşedinte grecescă Tricupis. Oposiţia a reuşita să majoriseze partida guvernamentală, aşa, că leaderulă celei dintâiu a ajunsă să fie stăpâna peste situaţiune. Evenimentula acesta este privita de cercurile politice europene cu o deosebită atenţiune, căci ela se pare a fi de mare importanţă pentru viitoarea desfăşurare a raporturilor politice în Orienia . Opinia generală era şi este,şi acum, că ministrul, preşedinte grecesc, Tricupis, representă în Orienia principiile politicei de pace, că ela şi-a pus toate puterile pentru a face îmbunătăţiri în raporturile economice ale Greciei şi a inaugurata una sistema întrega de lucrări publice, prin care mari înlesniri se făceau industriei şi comerciului grecesc. Evenimentele din urmă însă, întâmplate în Orienia, aşa se vede, că au născuta o mişcare mai pronunţată în contra Portei şi partisanii lui Tricupis scacfenda în numeru, pacinicula ministru grecescu s’a veifuta dintr’odată în faţa unei situaţiuni destula de grave pentru a se hotărî la retragere. Faptulă căderei lui Tricupis îlfi atribuescu cercurile politice mai alesa împrejurărei, că între Grecia și Turcia s’au ivita în timpul din urmă conflicte privitore la bisericele grecesci. Cea mai rea impresiă a produs’o învingerea ce-a suferit’o Tricupis la alegeri, asupra Angliei. Englesii văda în căderea lui Tricupis, căderea principiilor pacinice şi ridicarea la suprafaţă a spiritului răsboinic, faţă cu Turcia. Anglia este directa interesată, pentru politica ei orientală, de a se susţine bune raporturi între Grecia şi Turcia şi de aceea venirea lui Delyanis la puterea căşunată in cercurile politice din Londra o amărăciune lesne de esplicată. Patrioţii elini ceru revindecări. E îndoioşit însă dacă scopurile lor se vor ajunge prin aceea, că va ajunge Delyanis ministru preşedinte. El va trebui să înfrâneze dorinţele patrioţilorii elini, decă ţine să nu se strice cu puterile centrale din Europa, cărora nici decât nu le-ar conveni în momentul de faţă nesce aventuri, care forte în curendu ar pute învinge în flăcări Orientul, şi aşa destula de aprinşe. Părerei acesteia îi dă espresiune şi o telegramă din Roma, care spune, că mai toate ziarele accentueză credința generală, că Delyanis, dacă va ajunge la putere va trebui să stăpânască veleităţile politice ale partidului său, căci Europa încă va soi să apere interesele păcei.