Gazeta Transilvaniei, decembrie 1890 (Anul 53, nr. 269-291)

1890-12-01 / nr. 269

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. și prin acesta a datu unu aventu cassei sale. Acesta este unulu din meritele lui. Al doilea meritu constă în împrejurarea, că teatrulu a fostu pănă acuma unu beu, unde în numele artei am putută merge cu toții. Acum fusé d-le Ditrui a întocmită pentru câtva timpa lucrurile astfeliu, ca noi să ne simțima reu în teatru, deca vedema Români, er aceștia privescă cu ochi rei teatrula unguresca. Acestea suntu meritele lui. Neam fi obicinuita a cjice, că teatrula din Clusiu „împlinesce o missiune“. D-la Ditrei înțelege, care este acestă „missiune“. Asemenea o înţelege şi intendenţa, care are a supraveghia programula lui. Dorima, ca aceste merite sé le veda şi autorităţile, ce stau peste dânşii, cărora li s’a arangiata comedia d-lui Ditroi“. * La acestea răspunde „Erdélyi Híradó“ dela 10 Decemvre: „Kolozsvár“ în articulula său nechibzuita a voita să înegrescă direcţiunea teatrului nostru. Era acasă pe directorula Ditrei, că prin representarea „Nuntei din Văleni“ a data ocasiune la ivirea unui scandată, ca prin acesta să dea avânta cassei sale. Ar fi greu a hotărî în grabă, că are în aserţiunea acesta ce este mai mare: naivitatea, ori calomnnarea neîntemeiată, însuşi „Kolozsvár“, după prima representare a „Nuntei din Văleni“ a declarata, că piesa acesta nu conţine nimica, ce ar fi putută îndemna pe Valahi la o asemenea demonstraţiune scandalosă. Ba chiar şi una profesoră universitara româna (Moldován Gergely) s’a declarata în colonele lui „Kolozsvár“ în acesta înţelesa. Şi în timpa de trei zile „Kolozsvár“ şi-a schimbata părerea sa. In articulula său de eri, ela a devenită încă mai valaha decâtu Valahul“. In adevără, că pe calea aceasta poate să ajungă încă, ca băeții valahi, cărora le place a demonstra, să facă chiar și conductă cu torțe redactorului lui nClusiuu („Clusiu“ redactorului Inak), dar cu atâta mai multa ofenseză era sentimentulă patriotică ala cetitorilor săi.“ In afacerea scandalului teatrală — scrie „Kolozsvár“ dela 11 Decemvre — investigările s’au terminată, sentinţa însă nu s’a adusă încă. Sentinţa, se prevede, va pedepsi în bani pe aceia, cari s'au dovedita a fi făcuta în adevăra sgomota în teatru. Spiritele acuma sunta liniştite. Eri sera (Marţi) ţineau, că se vor fi mai face demonstraţiuni de stradă, dat fiindcă s’au data de veste, poliţia din precauţiune a străjuită bine strada de mijlocă (Belközéputcza, unde se află locuinţa d-lui Dr. Aurel Isaca) şi strada podului (Hidutcza, unde se află locuinţa d-lui Podobă). Demonstraţiuni însă nu au fosta, şi pe la 102 ore din nópte străjarii puşi anume s’au putută retrage prin stradele liniştite în locuinţele loră ,unde au anunţata, că e ordine. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Districtulu Născudului, Decemvre 1890. Quousque tandem . ? Permiteţi vii Onor. D-le Redactoră, a cere ospitalitatea iubitei nóstre „Garzete“, pentru de a descoperi luminei ncă o zală din lanțula celă lungă ala nelegiuirilora comise de faimosulă fispană Banffy paşa, cu mamelucii lui. Se pate, că nu va prinde pe nimeni mirarea, despre cele ce le voiu descrie, pentru că iotă suflarea, şi cu deosebire cea românescă, a priori scie, că unde e vorba de Romano-fagula Banffy, acolo trebue să fie şi o nelegiuire, comisă de ela faţă cu poporulă română şi în specia faţă cu nefericiţii Români grăniţeri din Districtul Năsăudului. Şi adecă de nelegiuirea comisă? In ce e următore o voiu descrie în moda neinteresata şi obiectivă. Şi anume: Intr’o bună diminaţă, ne pomenim cu o mulţime de acţiuni judecătoresci şi procese — de mai multe deci de mii fio»'. • intenta’e din partea fondurilor scol. centrale grăniţărescî din Năsăudă, representate prin fiscalulă comitatensă Jakab János — sasă de naţionalitate şi membru impusa în comitetulă acelorfi fonduri, — contra tuturora membriloră acelui comiteta, câţi au fosta dela 1861 încace, pănă la era cea nouă de administrare a fonduriloră, adecă pănă la venirea lui Bânffy; — şi decă are unii membrii au murită în decursulă timpului, li-s’a împrocesuată ereditatea, punându-li-se din oficiu curatoră ad actum. Sărmanii de ei membri nici în pământă nu au pace şi linişce de furiosula şi neîmpăcatula Bânffy paşa. Şi ce au păcătuită? Ce crime au comisă respectivii fruntaşi, ca foşti representanţi şi membri ai comitetului grăniţerescă, de li s’au intentată astfel de procese monstruase ? Nimica alta, decâta că ei, ca fruntaşi ai grăniţerilor ei, au fostă aleşi membri în comitetulă fonduriloră lora, şi au fostă provăitut cu credenţionale în regulă, date din partea grănitoriloră alegători, — şi ca atari, după cea mai bună a lora, consoinţă, pe basa împrejurărilor r ocurente, au votata felurite cheltueli anuale, făcute în afacerile şi în interesul! fondurilora. Acele cheltuelî s’au indlusă tóate — în anii respectivi — în socotelile fondurilor, cari s’au și trimisa la Ministeriula de instrucțiune spre aprobare. Aceste au fosta aprobate, dânduli-se absolutoriulă pentru acei ani de gestiune. Va să zică, sumele cheltuite, cari acuma suntă inacționate, tóate au fostă votate de comitetulă legala, ca proprietara ala fonduriloră, aprobându-se ulterioră și de ministru. Deca acele cheltuieli, au fosta votate fără de basă legală, ministrulă trebuia să nu le aprobeze, — ci trebuia să le dificulteze atunci, nu după 10 sau 20 de ani. Neastâmpăratula Banffy însă, pentru ca să şi poata realisa scopurile sale, a sucita şi resucita lucrurile pănă acolo, că a lăsată să se constate prin oamenii lui, necunoscători de causă şî imprejurări — fără cererea şi învoirea adeveraţilor proprietari, — că sumele respective au fostă, fără beasă, şi pe nedrepta votate; prin urmare suntă a se refunda din partea acelora, cari le-au votată. Şi cum a purcesă? Mai întâiu, în anul 1889, s’a încercata a încassa sumele acelea pe cale politică, — a provocata, prin fiscalulă comitatensu numita, pe toţi respectivii membrii, ca să plătescă cheltuielele votate de ei. Lucru a rămasa însă fără resultatu. — Pe semne a prevădută că nu va câştiga. In urma acesteia, s’au făcuta paşii, din partea domniloră din Năsâudfi, — la ministru, ca să abţia dela pretenţiunile acestea. Ce a fostă resultatulă? Ministrulă, în locă se abstee dela acelea, — să spune — că a ordonată în acţionarea aceloră membri, pe calea judecătoriei civile. Cu ce drepta ? Aşa! cu dreptula pumnului, pentrucă macsima stăpânitorilora este: „Celă ce are putere are şi dreptulă“. Nu este vorba de drepta;— în ţara nostră aşa ceva e vorbă deşertă în pustiă, — şi deorece ideia de stată maghiară şi interesul duşmanilor noştri, aşa pretindă, — aşa trebue să se întâmple. Sic volo, sic jubeo dar’în fine unde vom fi ajunge? Seu voră pierde fondurile, şi atunci cine va rebonifica fondurilor, atâta sumedenia de spese făcute cu înacţionarea? Sau vor fi pierde cei înacţionaţi — ceea ce e mai multa posibilă, — şi atunci, ce au câştigată fondurile? Nimicfi, decâtă ură, dispreţă şi blăstămura a celor ei câteva creci de familii, devenite serace prin acesta mârşavă procese, unica în feliulă său, în analele justiţiei europene. Opiniunea publică este, că voră pierde privaţii, la totă întâmplarea, — căci la casa contrară, — natura lucrului aduce cu sine, — nu s’ar fi începută aceste procese, şi nu s’ar fi făcută atâtea spese. — Ce le pasă înse de spese, decă prin apucături de acestea, le succede duşmanilorfi, a’şi duce planurile la îndreplinire ? Se presupune, că şi aceasta e una feliu de procedere, întocmai ca cu pădurile. E unui feliu de politică de intimidare, prin care se facă pe adeveraţii proprietari ai fondurilorfi, ca ei singuri să se sature, şi prin urmare să se lapede — de averea loră, ca de o sarcină ce nu o mai pot fi suporta; — care avere, ei de bună voiă, din a lorfi propriu o au făcută şi o au designata şi jertfita, pe altarul şi culturei naţionale. Se vede, că acastă politică, o a făcută cu precalculare, că adecă între astfela de împrejurări și sub astfelfi de prospecte, cu greu se voră afla individ dintre grănițeri, — ca adevărații proprietari — cari să mai primască a fi membrii în comitetulă fonduriloră, remănândfi-le astfelfi mână liberă la o administrare după placulfi lorfi. — Acesta politică, se pare, că au acceptat’o și domnii năsăudeni, — cu scopă ca totă ce este de ală fonduriloră, să monopoliseze pentru ei; — ceea ce au cam dovedit’o mai de multe ori; — pentru că și în afacerea aceasta, nu cfice nici unuia nimicfi, nu face nimeni nici unfi pasă ca să apere drepturile proprietarilor, — ci tacă ca pescele în vârşă. Chiar aşa au procesa stăpânitorii şi cu pădurile, căci pănă acolo au dusă lucrurile, încât şi astădi proprietarii — plătinda sume colosale ca pedepse şi prevaricaţiuni, —mai că de bună voiă s’aru lăpăda de titlul şi de proprietari ai lorfi, numai să-i lase nejupuiţi pentru pedepsele cele mari dictate de nisce amploiaţi importaţi, cari nu-şi facă nici un fi feliu de remuşcare de consciinţă, sărăcind şi mulţime nenumărată de familii. Acuma avemfi direcţiune peste păduri, vom fi vede ce va isprăvi; şi la timpulă său nu voiu întârdia a vă descoperi. Astfeliu stândfi lucrurile, de sine se nasce întrebarea: Quousque tandem? Pănă când va abusa Bánffy de pacienţa blândului şi nevinovatului poporu ?“ Când voră înceta despoierile şi prigonirile din partea neîmpăcatului nostru duşmana? Aşteptămfi cu încordare cjiua de 19 Decemvre st. n. a. c., terminulfi de pertractare ala proceselor intentate. Să sperămfi, că totuşi mai este barem! umbră de dreptate, în ţeriie din regatulfi Sf. Ştefana, pe ală cărui trona a domnita odată dreptula Matia Corvinula! Flavin. Din acesta unicfi casă se poate deduce că tuberculosa la încheeturî se poate combate. Starea bolnavului s’a îmbunătăţită într’atâta, încâtfi acum pot fi procede fărănici unfi periculfi la operaţiă. La unfi altfi omfi în etate de 32 ani m’am rostit temuta de-o catastrofă, deoarece avea o vatră tuberculosă în gâtlejfi. Trei ore după inoculare, bolnavulfi se simţea mai bine, respiraţiunea ’i se uşura, umflătura ganglionilorii începu a scăde. La toţi inoculaţii am constatata efectulfi binefăcătorfi ala noului metoda de vindecare. Chiar cei ce au tubercule în plămâni se simtfi cu multa mai bine. Deoarece tuberculosa pulmonară dispare, după vindecarea tuberculosei de încheiăturî, este deci de prevătjutfi, că, prin metodulula de vindecare ala doctorului Koch, ea va pute fi învinsă. Acestfi remediu va pute fi fără vndvală aplicata cu cela mai mare succesfi pentru vindecarea ftisiei. Doctorulfi Koch a adusfi omenirei acelfi mare serviciu, pe care i l’a adusfi şi Jenners; acesta se poate susfine, deja de astădi, cu siguranță.“ — Totfi astfelifi s’au esprimatfi şi alţi medici ca Cornii, Schaffner şi alţii. Tratamentul lui Koch şi medicii francesi. Se scrie din Paris şi cu data de 5 Decemvre. Medicul şi primarii de la spitalula Saint Louis, Dr. Péan, se esprimă astfela asupra remediului doctorului Koch: „Sunta cuprinsa de admiraţiune, încercările făcute Joia trecută, au data deja resultate uimitoare. La toţi bolnavii inoculaţi s’a ivita o schimbare. Decă şi a doua inoculare după a cincea cjii adecă mâne, va avea acelaşi efectfi, atunci ajungemfi la bune resultate, cari vorfi întrece multa aşteptările nóastre. Unfi tînărfi de 17 ani, avea coxalful purulentă ajunsă în ultimula stadiu. Starea sănătăţii lui era atâtfi de îngrijitore, încât ei nu voiam a-i grăbi moartea, printr’o operaţiă. O cli după inoculare, deja ambele sale răni începură a merge spre bine, secretau mai puţină materiă, căldura corporală a crescută cu 2 grade. Schimbarea spre bine este atâta de mare, încâtfi am rămasă cu totulfi uimita și nu am credut’o posibilă. Acesta tinărfi este acum scăpata de cele trei vetre tuberculose, două deja au dispăruta. ) Mr. 269—i»»u. DIVERSE. 0 copilă martiră. In 2 Decemvre s’a. sfârșita după o durată de 3 zile procesula contra contesei Carlotta Badini, soţia oficiantului poştala, contele Francisco Badini, care a fost fi acusată pentru omori şi grave vătămări corporale, făptuite în contra fiicei sale vitrege de 14 ani Charlota, care a murită în 30 Iunie a. c. Contesa Badini în marea și neesplicata ei ură contra copilei, a maltratat’o pe acesta într’unfi moda barbarfi. Moartea copilei proveni în urma unei lovituri la capă, prin care ’i-a sdruncinatfi creerii. Impresiunea cea mai durerosă a făcut’o asupra publicului, observarea medicilor legişti, că sârmana copilă, chiar fără a fi fosta lovită, ar fi murit şi în scurta de foame. Criminala a fosta declarată de vinovată de cătră juraţi în unanimitate şi condamnată la 16 ani muncă silnică. Necrologu. Ni se scrie: In 8 Decemvre a reposata după scurte suferinţe bravului preotfi românfi Ioană Părţilă din Poşaga de susu (Beliare) în etate de 42 de ani, lăsândfi în urma sa pe nemângăiata sa soţie Palagia Părţilă n. Corodea cu patru copii orfani. Râposatula a fostfi unfi păstorfi adevĕratfi ala turmei sale, elfi a sprijinitfi tjiaristica română, a fost„ membru al „Associaţiunei Transilvane“, membru în representanţa comitatensă“, etc. Fiă-i ţârina uşoră şi memoria binecuvântată ! «jMirsiHiis pieţefi din 12 Decemvrie ut. a. 1890. ComfiSa îs trarxa io Viem din 11 Decemvre at. n. 1800, renta de auru 102.40 &enta de hârtii 6®/.................................99.60 '.mprumuturi căilorfi ferate ungare -auri....................................................113.50 dto argintă 95.96 imprumutulț cu premula ungurescu 138.25 Lesurile pentru regularea Tisei și Seghedinului - - 127.— &«nta de hârtia austriacă .... 88.90 £«nta de arginta austriacă .... 88.95 Renta de aura austriacă........................107.75 Losur din 1860 136.40 Acțiunile băncei austro-ungar* - - 982.— Acțiunile băncei de creditu ungar. • 357.50 Acțiunile băncei de creditu austr. - 302.— Galbenî împărătesc!......................................5.46 Siapolson-d’or!...........................................9.11 Mărci 100 împ. germane .... 66 511/* i ondra 10 Livre* Sterlinge • - • - 116.10 Proprietarii: Dr. Aurel Mureșianu. Redactorii responsabila interimalfi: Gregoriu Maioru. Bancnote romanesc! Lump. 9.07 Vând. 9.10 Arginta românescă -n 902 „ 907 âcvpoleon-d’or! - - -n 9.08 „ 3.11 Ure turcesc! - - •n 10.38 „ 10.43 Uaperiail ....n 9 36 * 3.41 ialbini 11 6.35 • 5.40 i sbs.fone. „Albina“ 8u/„n 101— . « — - - r 6°/* ti S9.50 1» •”* £:ble rusesc! - - * 131— „ 132— Mire! germana - ■ »! 66.„ 66.50 «iscontuifi 0- 15% p« anu.