Gazeta Transilvaniei, februarie 1891 (Anul 54, nr. 25-47)
1891-02-01 / nr. 25
Mr. 25—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8. afară de caşuri de bole recunoscute sau de absenţă încuviinţată. * * * Esamene de statii pentru forestieri. Aceia, cari voescă să depună esamenul pentru forestierii de statii, care se va ţine în primăvara acesta, să-şi aştârnă petiţiunile lor, celu multu pănă la 25 Martie n. la președintele comisiunei de esaminare pentru forestierii de statu, forestierului supremi alu terei, Albert Bedö în Pesta, ministerulu de agricultură. * * * Filoxera in Ardealu, s’a ivitu în anulu trecută în trei comitate și cu totul, în 23 comune, mai bântuite au fostă 12 comune din comitatul Târnavei mari. * * Emigrări in America. In Comitatul Gomoră, după cum se scrie de acolo, emigrările la America iau din din cţi dimensiuni mai mari. La 9 Februarie n. c. s’au dată în cancelaria vicespanului comitatensă, nu mai puţină ca 21 de paşaporte pentru America. Asta într’o singură chi!* * * O defraudare gigantică in Paris. In capitala Franciei s’a întâmplată o defraudare, căreia nu-i poţi afla părechiă in cronica criminală. Bancherulă Maree a lăsată ună passivă de 21.000.000 franci şi a luat’o la sănătosă. In urma cercetărilor făcute pănă acuma, s’a constatată că numitulă bancheră a defraudată depunerile dela vre-o 20.000 de clienţi ai săi. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Reşiţa-montană, Ianuarie 1891. D-le Redactorui! In N-rulă 11 ală organului nostru „Gazeta Transilvaniei“ vine d-la S. Zehană cu ună articulă din „Valea Jiului“, unde ne încunoseiinţăză despre o mare schimbare din părţile acele prin începerea esploatării cărbuniloră de pâtră, ce se află p’acolo în sînulă pământului. Articolulă acela ne dă se înţelegemă, cumcă poporulă română era păn’ acum singură domnă peste ţinuturile Jiului, şi de acum în coloare se primască, prin invasiunea lucrătorilor străini, altă înfăţişare sau cu alte cuvinte, viitorulă Românului din acele părţi e periclitată! Când vedemă, că ună teologă absolută şi învâţătoră ala numului nostru își ridică vocea în publicitate cu astfelă de îngrijiri referitoare la viitorul poporului nostru multă cercală, apoi credă, că datori suntem, să ne dămă și noi opiniunea în causă, şi de aceea Vă rogu D-le Redactorii, se bine voiţi a da locă în colonele prețuitei „Gaz. Trans.“ următorelor şiruri. Mai toate întreprinderile montane din patria noastră se manipuleză din partea acţionarilor străini: Germani, Frances, şi Englesi. Insă dacă considerămă între altele numai unicele ţinuturi montane din Bănată, unde au imigrată cu sutele Boemi, Germani, Slovaci ş a. încă din secolulă trecută începândă şi unde vină şi acum ne’ncetată, — dacă considerămă că poporulă băştinaşă, care locuesce în aceste ţinuturi, a fostă şi este celă română (Reşiţa, Bogşa, Oraviţa, Şasea ş. a.), care stândă cu cei străini în atingere, nu st au uitată nici limba, nici datinile străbune, ci din contră, le-au conservată păn’ acum, s’a mai perfecţionată mai bine în privinţa intelectuală, învăţândă dela elementele străine să lucre în mine, la fabricele de topitare ş. a., şi devenindă prin aceea într’o stare materială cu multă mai favorabilă, de cum erau moşii săi. Dacă sortea vitregă a voită, ca Românulă să nu potă dispune de capitaluri materiale însemnate spre a puta elă însuşi să întreprindă astfel de ramuri ale industriei naţionale-economice, cari condiţionază pe lângă acea şi ună spirită de întreprindere şi ore care cunosciinţe fundamentale din spiinţele naturale ; — dacă sînulă pământului din patriă nostră e înzestrată de miraculosa natură cu astfelă de tesauri, cari suntă ună isvoră sigură pentru esistinţa populaţiunei şi a statului, apoi de aci nu urmază, că acei tesauri să rămână ascunşi în adâncimea pământului nostru pentru totdauna ca bunuri neproductive, ci din contră, aceşti tesauri trebuescă scoşi afară, trebuescă pregătiţi, străformaţi astfel, ca să facemă din ei ună obiectă naţională-economică, să facemă ună „bună“, ca să ne putem împlini mai uşoră necesităţile noastre absolute. E dreptă, că monticultura e ună ramă foarte riscată ală industriei, şi în patria noastră, care e ună stată mai multă agronomică, deşi sînulă pământului nostru cuprinde în sine nenumărate minerale absolută folositoare în viaţa practică, — se interprinde acastă industriă mai multă de capitaliştii străini-esternî, însă de aceea poporul nostru nu e nici decum eschisă de a conlucra şi elă la acestă isvoră de câştigă, şi adecă cu puterea fisică. Noi scimă forte bine, că întreprinzâtorii străini nu suntă nici când în stare a şi aduce toţi lucrătorii necesari la manipulaţiune din străinătate, ci suntă avisaţi multă şi la puterile omeneşci din apropierea întreprinderei loră. Şi tocmai de aceea eu aşă fi de părere, că poporul nostru să nu se retragă dela acâstă ocupaţiune industrială, care de altmintrelea o vederă manipulată în multe locuri şi de Români, ci datorinţa Rojmânului ar fi: să îmbrăţişeze toate ramurile de industrie, căci numai aşa va putu trăi mai bine şi să impună străinului. Avândă în vedere puterea de viaţă a Românului! Şi eu credă, că poporulă română din ţinuturile Jiului nu poate să fiă aşa în decădinţă, ca să-şi pardă vrândănevrândă prin imigrarea între elă a unor elemente străine, limba, datinele şi obiceiurile sale străbune, şi mai vîrtosă acum, când fiăcare Română adevărată e pătrunsă pe deplină de consciinţă naţională, şi când scimă, că acele elemente străine, cari îşi părăsescă patria loră, ca să-şi uşureze traiulă vieţii misere, nu suntă ca ardele barbare din trecută, cari s’au strecurată prin patria străbună, perindă însă de pe faţa pământului ca şi iconele unei laterne magice de pe părete, nelăsându ne vre-o urmă despre rezistenţa loră între gintea latină. Pică mai odată: Românulă are putere de viaţă! Şi acâstă putere trebue să o întrebuinţămă pân’ne stă la disposiţiune! Românulă muntană — şi ca atare suntă toţi Ardelenii şi mulţi ungureni — e dedată, ba e silită să şi câştige cele de lipsă pentru traiulă de toate dilele din foieriţă, din păşunată. Insă dacă ni se dă ocasiune a întreprinde şi altă lucru, pe cum e monticultura, prin care ne putem împlini mai bine câştigarea necesităţilor noastre trebuincioase , atunci să nu ne tragemă înapoi Să ne aducemă aminte, că noi Românii multe amă învăţată pănă acum — şi bune şi rele — dela străini. Dacă luămă în considerare mai deaproape cultura de mine, — dacă precugetămă, că conformă legei montanistice, fiăcare personă, care poate să câştige şi să posedă proprietate nemişcătăre, are dreptă să încapă cultura de mine; şi apoi în fine dacă privimă la starea monticulturei din Ardealu, care e „o fântână, care varsă minerale din braţele sale“, atunci ne vom comvinge, că în unele privinţe Românii noştri înşişi suntă causa, că cele mai bogate şi sigure isvore de I câştigă ascunse în sinlă pământului se resploatază din partea acţionarilor străini. Abrudulă, Roşia, Bradulă etc. suntă I în presinte aşa (j'ceadă inundate de întreprinderi, ai căroră proprietari suntă Englesi, Francesi sau Germani. Aceşti acţionari au băgată în întreprinderile I loră la începută sute de mii da florini. Au începută mai târejiu să scotă aurulă din pământă, au începută se-lă spele şi să-lă cureţe, şi resultatulă insuinţeloră loră e în presinte încoronată cu — galbini! . . . G. Pocreanu. Intimpinare. La corespondenţa din Blaşă, publicată în Nr. 277 dela 22 Decemvre a trala feiei noastre, în care se tracta despre decurgerea alegerei de primară în Blaşiu, — am primita din partea fostului primară, d-lă Basiliu Turcu, o intimpinare, asupra căreia din causa lipsei de spaţiu n’amă putută reveni pănă acum. In intimpinare, d-lă Turcu se justifică faţă cu învinuirile, ce i s’au făcut, şi constată, că activitatea d-sale ca primară nu se mărginesce numai la plantarea nouei promenătii orăşenesci, care de altmintrelea l’a costată forte multă ostenală, ci d-sa a contribuită multă şi la îmbunătăţirea raporturilor sanitare ale oraşului: a reparată reservoarele apeductului, a curăţita stradele de noroiu, a mărită trotoarulă pănă la uşa promenăcjii, a înbunătăţită iluminarea oraşului etc. D-sa a proiectată pardosirea strădii celei mari şi luarea măsurilor de lipsă pentru a opri pe câtă se poate devastările Târnavei. Dacă însă n’a isbutită a duce la îndeplinire realisarea acestor proiecte, causa este lipsa de mijloace materiale. Câtă pentru banii de cuartiră, ce i-a plătită miliţia cu ocasiunea manevrelor, d-lă Turcu nu ia asupră-şi nici o răspundere, deorece banii s’au plătită notarului de cercă şi astfeliu asupra acestuia cade răspunderea; d-sa nu are nici o cunostinţă despre ceea ce s’a făcută cu aceşti bani şi prin urmare nu pote fi trasă la răspundere. minai- Untersuchung einzuleiten, obwohl sie die Arretirung der Beschuldigten nicht zuiiessen und die von der Herrschaft angelegte Waldpflanzung zerstörten, denn es kommt nicht vor, dass sie die zum Behufe der Arretirung der Beschuldigten entsendeten obrigkeitlichen Personen oder Wächter an der Vollziehung ihres diesfälligen Befehls mit Gewalt oder durch eine gefährliche Drohung verhindert hätten, und die Zerstörung der jungen Waldpflanzen von ihnen nicht boshafter Weise, sondern nur in der Absicht bewirkt worden ist, um sich in dem Besitze des vermeintlich ihnen angehörigen Grundes zu erhalten. — Beschlossen im Rathe der k. k. siebenbürg. Obergerichts - Comission. Herrmanstadt, am 10-ten Feber. 1851. Hottzer m. p. * Aşadară este dovedită, mai presus, de orice îndoială, prin sentinţa tribunalului de apelă, că doamna Varga Catalina nu numai că n’a fost „speculantă“ şi „agentură“ a advocaţiloră din Aiudă, precum ’i place d-nului Bariţiu a o numi, ci că, dânsa a lucrată cu consciinţă şi zelă pentru binele poporului. N’are cineva să fiă jurisconsultă, ca se pătrundă la momenta, în spiritulă acestui verdictă și să vadă, că a costată batere de capă pe domnii dela supremulă foră: cum ar putea să scape de acea femeiă? sau: cum s’o facă scăpată? Varga Catalina, ca o femeia înțelâptă, ce era, scia forte bine, că procesulă ce’lă purta dânsa în contra coronei, fusese apărată de procuratura finanţiară, pe basa instrucţiunei primite de la camera curţii împărătesei (Hofkammer) în numele domnitorului, ca stăpână, prin urmare, că funcţionarii camerail erau numai executorii mandatelor primite din Viena. „Verkürzung und Bedrückung in dem vermeintlichen Rechte, von Seite der Cameral Beamten“ respective din partea stăpânului, a coroanei (dreptul de păşunită şi crăşmărită) erau numai pretexte. Scopulă finală ală „jupânesei“ era: deciderea „procesului“ nu la mesa verde, ci în câmpulă verde. (Va urma.) losifa Sterca-Şuluţifi, Literatură. „Foia ilustrată“, revistă literară cu ilustraţiuni, apare în fiecare Duminecă. Redactorii : Dr. D. P Barciand. Anulă 1, Nr. 4 Cuprinsulă ţi de urnă. Şi astăzii (poesii), de Ioană Popovici. — Rip van Winkle, traducere din englezesc, de Silvia P. Barciană. — O surprindere (ilustraţiune). — Asilele de copii. — Literatură şi ştiinţă — Teatru, musică şi arte peste totă. — Meserii, industrie, comerciu. — De toate şi de pretutindeni. — Cronica săptămânei. — Scrii personale. — Ghicitori de sacă. — Abonamentală: pe 3 luni 1 fi. 50 cr., pe 1 ană 6 fi. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, Strada Măcelarilor. Nr. 21. Biblioteca Familiei. Apare Dumineca. Directoră: Vasilie Alecsandrescu. An. II. Nr. 3. Sumariu Romane: Cezar Cascabelă. — Doctorulă Claude. — Novelă: Advocatură şi Clientură. — Sciinţă: Doctorulă casei. — Teatru: Alexandri la Mircesci. — Poesii: Lui V. Alexandri. — E atâtă de scurtă viaţa. — Rânduri. Foi de toamnă. — V* 4* frundele cadă în grămedi. — Margot. — Cronică. — Diverse: Giuseppe Garibaldi (ilustraţiă). Din Bucuresci la Brusilimă. — Cugetări asupra amorului. — Dicţionară umoristică. — Menagiu — Recreaţiă. — Lista abonaţiloră. — Bibliografii. — Cometulă negru. — Abonamentulă pe 1 ană 12 lei. Bucuresci strada Ţâranilor” Nr. 7. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS* (Serviciul biroului de coresp. din Pesta) Viena, 12 Februariu. Miniştrii de comerciu ai Austriei şi Ungariei au ajunsă, în tratările lor, asupra cestiunei tarifului de mărfuri la o deplină înțelegere. In urma aceasta tariful locală ungurescul va remane în vigoare, dar în tote punctele sale va fi valabilă acestă tarifă locală și pentru transporturile de mărfuri ce se vor face din Austria în ungaria. Bruxela, 12 Februariu. Secţiunea a 3 a din camera belgiană a aprobată cu 5 contra 4 voturi propunerea relativă la revisuirea constituţiei. Roma, 12 Februariu. Clerulă croată a adresată o petiţiune cătră Papa, cerendă se numescape episcopulă Stossmayer ca primate ală Slaviloră din sudă. Olmütz, 12 Februariu. Criminalistulă Marele, care a vendută planurile fortăreţei Przsemysl a fostă condamnată la 15 ani temniţă în fortăreţă. Cununia. D-ră Iuliu Moldovanu, teologă absolută şi d-ra Ştefania Popii, se voră cununa la 12 Februarie n. c. în biserica română din Bănișoră. Adresămă sincere felicitări tinerilor miri! RECTIFICARE. In foiletonulă din Nr. trecută ala fetei nóastre, pag. 1, colóana 2, şirulă 8 de süsü, în locă de „psalmodisn“, este a se ceti: psalmodian, er în colóana ultimă, şirulă ală 8-lea de susit, este a Se ceti: Cam acesta e capătulă etc., în locă de „Cum“ etc ULT ecrolog"Ci. Jalnicii: Agnesă Genovitz, soţiă ; Nicolae, Alexi, Michailă, fiii; Maria N. Genovitz, Maria A. Genovitz, Coralia M. Genovitz, nurori, nepoţi şi nepoate, au adânca durere a vă face cunoscută perderea prea iubitului loră soţă, tată şi bunică George A. H. Genovitz, în etate de 81 ani, decedată în Bucuresci la 26/7 Februarie. Înmormântarea s’a făcută Luni, 28 Ianuarie (9 Februarie,) la cimitirul Şerbană-Vodă, iurcuiu pieţei din 12 Februarie a. c. 1891 Savenot« rom£n.«scI Cnmts. 9— Vând,, 9 .05 Lrgmtv rom&nescu 895 9 — ej-olion-d’jfl - - „ 9 02 fl 9.06 Lir» turcesc! - » „ 10 HOyt 10 35 jssporiftil - - - -9.28n 933 atomi .... „ 5 31n 5.30 Scris. tone, „dibits 6'*/. 101.-_ ^_ r n /, „ i#9.5019 &nbl* rusesc! - - > „ 130.)118 t.— ikrei german* - • „ 66.501»66.10 8 onttüfc «mis. Proprietară: Dr. Aurel Mureșianu. Redactoră responsabilă interimară: Gregoriu Maioru.