Gazeta Transilvaniei, aprilie 1891 (Anul 54, nr. 74-96)

1891-04-02 / nr. 74

Nr. 74—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. bine. Dar scimă şi aceea, că cercurile ale căroră interese le represintă „Kreuz­­zeitug“, ne torce duşmănescă şi ne per­secută şi afară de acesta, respândesce o disposiţiune duşmăndsă în contra Un­­gurilor­, mai cu sem­ă printre cercurile din Prusia. Ore fiarele „National Zei­tung“, „Vossische Ztg.“, „Alig. Ztg.“ şi „Köln. Ztg.“ ne tra­teză cu amiciţiă? Ce va se însemna acesta ? Ce disposiţiune s’ar ivi în Germania, dacă noi ne-am­ încerca se respândim­ într’ună modă sistematică sentimente antipatice în con ■ tra imperiului germană, în contra păr­­ţilor­ sale singuratice? Se va vorbi tot­­deuna, mai cu semă când au trebuinţă de noi, despre alianţa nostră, ca despre o astfeliu de alianţă, care e legată prin ■disposiţiunea poporelor­. Ei bine, acesta e drumul­ pentru alianţa poporeloră ? Germanii se plângă, că nu întimpină în ţerile străine o deosebită simpatiă. Să se gândăscă odată şi să mediteze, ca să facă, ca să-şi câştige simpatia acesta şi apoi enigma va fi deslegată. Associaţiunea meseriaşilor­ români din Braşovii. Eri după prândă s’a ţinută în sala de desemnă a gimnasiului română din lopă adunarea generală a Associaţiunei pentru Sprijinirea învăţăceilor­ şi socia­­lilor­ români meseriaşi din Braşov­. Adunarea a fostă bine cercetată. D-lă preşedinte ală Associaţiunei, părin­tele Vasiliu Sfetea, arăta în vorbirea sa de deschidere frumoasa menire a acestei Associaţiuni şi îndemna pe membri la sprijinirea scopurilor­ ei. Urma apoi constituirea unei comisiuni de trei mem­bri pentru revederea socotelilor­ şi altă comisiune de 2 membri pentru inscrierea membrilor­ noi. D-lă secretară ală „Associaţiunei“ aduce cu durere la cunoscinţa adunărei, că în cursul anului, „Associaţiunea“ perdu pe unul­ dintre cei mai inimoşi membri şi sprijinitori ai săi, Constantinii I. Popasu, faţă cu care adunarea îşi esprima condo­­lenţa prin sculare. Ceti apoi raportul despre activitatea comitetului în 1890. Din a­­cestă raportă însemnămu, că în anul­ trecută, 1890, s’au aflată copii asociaţi aici în Braşovă la 11 meserii diferite 44. Pentru 95 învăţăcei, cari au cer­cetata şcola de meserii a comunei Bu­­şovă, s’au plătită taxele de şcolă în sumă de 207 fi., dându-li-se tot­odată şi cărţile şi rechisitele de şcolă de lipsă. Vestminte pentru învăţăcei săraci s’au împărţitu în decursulă anului şi la aju­­nulă Crăciunului în sumă de 810 fi. 10 cr. Pentru spălatură rufeloră şi ajutoră în casă de bole s’a cheltuită suma de 262 fi. 63 cr. In 1890, 38 de învăţăcei s’au făcută sociali în 15 meserii deosebite, or măestri s’au făcută 3 sodiali Averea Associaţiunei constă: 1) din fondulă propriu ală Associaţiunei, care la finea anului trecută a fostă de 4353 fl. 45 cr. 2) Fundaţiunea generoşilor­ Mihailă şi Elisa Stroescu, care împreună cu fondulă specială menită pentru eda­­rea unui 4*arh consta la finea anului trecută din 52,500 franci şi 128 fl. După cetirea raporturilor­, pe cari adunarea cu mulţumire le lua la cunos­­cinţă, d-lă preşedinte V. Sfetea pune la ordine constituirea noului comitetă pen­tru periodulă următoră de trei ani, se rogă tot­odată preşedintele, ca la consti­tuirea noului comitetă să nu se ia în combinaţie şi persona­l-sale, din cauză că ocupaţiunile oficiului nu-i permită a rămâne şi mai departe în fruntea acestei Associaţiuni. Invită pe membri să pur­­cedă la alegerea noului comitetă şi în scopul­ acesta suspinde şedinţa pentru 5 minute. înainte de acesta însă, d-lă Ioană Stinghe, membru în comitetă, şi d-lă Dr. Ioană Bozoceanu, se rugă de­­asemenea, ca la constituirea noului co­mitetă, persoanele d-lor­ să nu fie luate în combinaţie. Se proclamă preşedinte ad hoc, în­sărcinată cu conducerea scrutiniului, d-lă adv. Ioană Lengenu. D-lă Lengeru, redeschidend şi şedinţa, rogă între aprobările membrilor, atâtă pe d-lă Ioană Stinghe, câtă şi pe d-lă Dr. Ioană Bozoceanu, ca să rămână şi mai departe în posturile d-loră. In urma acesta d-lă Stinghe primesce, el d-lă Dr. Bozoceanu declară, că renunţă irevoca­bilă dela postulă său. Astfeliu adunarea trece la constitui­rea noului comitetă, proclamândă pe membrii de pănă acum, oi în locurile de­venite libere, au fost­ aleşi ca membri ordinari d-nii: Arseniu Vlaicu, Dumitru Haletă şi Nicolau Stinghe, ca membrii suplenţi d-nii: Teodoră Spuderca şi Teo­doră Ploscă. Comitetulă fiindă astfel­ deja completată, elă se constitui în faţa adunărei alegendu-şi cu majoritate ab­solută de voturi de preşedinte pe d-l. Nicolau Petru-Petrescu; vice-preşedinte : Ilie Ardeleanu,; secretară: Arseniu Vlaicu; controloră: Nicolau Stinghe; cassieră Va­siliu Popoviciu. Ceialalți membri ordi­nari ai comitetului sunt­ d-nii: I. Stinghe, V. Antoniu, I. JBredeanu și I­. Haleru, or membrii estra-ordinari d-nii: C. G. Dâr­­staru, N. Jugănaru, T. Ploscă şi T. Spu­derca. După constituirea comitetului, d-lă preşedinte ad hoc, I. Lengeru, cedeza lo­cuia presidială d-lui Nicolau Petru Petrescu, care mulţămi adunărei pentru încrederea pusă în d-sa şi, pentru a întări şi mai multă pe membri în convingerea lor­, promise, că ca preşedinte ală acestei As­sociaţiuni va insui din toate puterile să promoveze scopurile măreţe ale ei şi să corăspundă aşteptărei membrilor­ în toate privinţele. Adunarea îl­ saluta cu însu­fleţite urări de „să trădscă.“ Continuându-se şedinţa, celă dintâi lua cuventură d-tă advocată Ionfi Len­gen, care propuse mulţămită protoco­lară d-lui fostă secretară pentru înde­­lungatulă său serviciu. Totă în sensulă acesta propuse d-lă N. Jugănaru, ca să se esprime re­­cunoscinţă fostului preşed. V. Sfetea şi d lui Dr. Bozoceanu. Adunarea primi cu plăcere propunerea aclamândă pe demi­­sionaţii membri cu vine urări de „să trăescă.“ Noulă preşedinte provocă adunarea a se pronunţa asupra proiectului de bugetă presentată pentru anul­ 1891. S’a iscată o mică discusiune în privinţa întrebuinţărei venitelor­ dela fondulă specială de 10.000 franci, pe care feri­­citul­ Stroescu l’a întemeiată cu scopulă, ca din venitele aceluia să se sprijinescă foia „Meseriaşulă română“, ce apăruse aici în Braşov, sub redigiarea d-lui pro­­topopă şi preşedinte onorară ală Asso­­ciaţiunei, Bartolomeiu Baiulescu. După ce însă numita fată nu mai apare, adu­narea a împuternicită pe Comitetă, ca în privința întrebuințărei acelui fonda să vină cu o nouă propunere la viitorea adunare generală. Bugetul a pro 1891 se cifrază în totală cu suma de 1176 fl. S’a raportat, în fine, că în cursulă acestei adunări s’au înscrisă ca membri ordinari ai Associațiunei d-nii G. Maioră și Nicolau Turcu, croitoră în locă. Cu acestea terminându-se agendele, președintele închise adunarea, vreau, ca jurămentulă meu să fiă sântă. Voiu face dor, deși inima’mî se despică de chinurile, ce mi-le pricinuesce acestă tăcere silită.“ Faţa Eminei se făcu de­odată spa­­lidă ca martea şi picioarele-i începură a tremura. Salicoh, aruncându-şî paloşulă iute într’ună colţă ală odăii, cuprinse în braţe pe soră-sa, care în urma celor­ pe­trecute era aproape să leşine, şi aşezân­­duo pe o canapea, începu ai freca fruntea cu spirtă. Fetiţa îşi veni numai decâtă în fire şi deschiriându-şi ochii i zise:—„Demulte şi prea de multe­ ori ai disă, că eu sunt lumina ochilor­ tăi, fericirea ta şi mai spre bunul Dumnezeu ce, şi dorinţele mele iotă deuna le consideri ca nisce porunci. Eu n’am decâtă o dorință, o rugare pe care ţi-o adreseză ţie în momentulă de față. — „Vorbesce!“ (zise generalul) ne­­teejindă cu fineţă buclele d’aurii ale su­­rorei sale, și cu atenţiune încordată aş­tepta răspunsulă ei. Emm­a îşi lăsa capulă pe umerii fra­telui său. Fata-i, care mai nainte era atâtă de palidă, se înroşi de nou şi ochii, cari mai nainte erau plini de răs­­bunare, se umplură de lacremi. — „Saliooh! au el, eu------iubescă,“ zise fetiţa şi versulă i­ se năduşi. Apoi ri­­dicându-se, continua cu glasă înaltă: „Aşa e! Eu iubescă pe Amin-beg, pe celă mai viteza și mai vrednică dintre toți Mamelucii, — iubescă pe fratele celă mai mică ală ducelui Chaim­beg... Mântuesce-lă, deci, nu’lă lăsa să peră de o morte așa tirană! Acesta e rugarea Eminei, a surorei tale, care fără Amin­­beg nu poate și nici nu vrea să trăescă“... — „Nefericită!“ murmura generalulă. — „și eu să nu sciu nimică despre a­­cesta ? — „M’am temută, că tu sclindă a­­cesta, ne vei fi o pedecă mare în iubirea nostră, cu atâtă mai vârtosă, că tu tot­­deauna ai fostă inimicuță celă mai neîm­păcată ală Mamelucilor”. Ori cum și ori ce să fiă însă, eu nu potă trăi fără den­­sulă. Elă e sóarele, ce dă vieţă, or eu suntă flóarea, şi decă sóarele apune, flóarea trebue să se usuce. Aşa e, că ’lă vei mântui ?“ Generalulă îşi pleca capulă în josă. Multă stete elă aşa pe cugete, de­odată însă se ridică şi răspunse: — „Sufletulă meu atunci va fi liniş­tită, când te voiu sei pe tine îndestulită și fericită. Decă însă de rendulă acesta nu potă contribui cu nimică la fericirea ta, eu nu suntă vina. De altă parte, decă acestă iubire este rodulă semță­­mântului curată și nepătată, despre ce nici nu mă îndoescă, — eu nu suntă contra ei. Cerca și de vei afla vr’ună mijlocă spre a-ţi mântui pe amantulă tău, fără a descoperi nimică din cele spuse de mine, — bine, eu însă nu potă face nimică pentru ală scapa. Deşi pro­­pusulă tău e de totă greu, îlă vei a­­junge însă, decă vei păşi cu energiă şi nu vei întrelăsa nimică din ce e de lipsă să faci spre a’ţi ajunge scopulă, înc’odată însă te rogă să nu descoperi nimică din cele ce ai auzită dela mine.“ — „Iţi promită înc’odată sărbăto­­resce! “ — răspunse Emi­a. (Va urma.) Operă în Brașovii. Opera „Martha“ de Flotov, ce s’a dată Mercur! sera deși s’a văzută aici de multe­ ori a fostă urmărită c’ună deo­sebită interesă din partea publicului, în urma bunei distribuiri a rolurilor­. D-ra Singer, ca Martha, ne dădu o nouă dovadă despre destoinicia sa, răpindă pe ascultători cu vocea ei simpatică. Lângă ea s’a distinsă și o tînără putere D-ra Marianna Schütz. Ambele dame cântară atâtă dueturile câtă şi solurile c’ună efectă strălucită. Totă mai multă ne atrage atenţiunea ună tînără cântăreţă d-lă Iosif Passy-Cornet, a căruia jocă perfecta, câtă şi buna şcolă musicală tradeză totă mai multă talentulă său ar­tistică.— D-lă Anton Passy-Cornet, ca Lyonel, a fostă ceva cam sfiiciosă și nu se cuteza încă a scote cum se cade la ivelă frumoasa lui voce de tenoră. D-lă Rix, ca Plumkett, cântă orăşl de minune, şi a contribuită cu înfățişarea lui băr­­bătescă şi veselă a da vieță representa­­țiunei. Toate celelalte părți mai mici fură bine representate şi întregă ansam­­blură fu mulţămitoră. Intre representaţiunile cele mai bine reuşite până acum se poate număra opera „Körtet“. Prestaţiunile D-rei Caria René (ca Reoha) şi a d-lui Alfieri, (ca Eleazar) au fostă în adevără frumoase. — D-ră Alfieri ne-a surprinsă de astădată cu jo­­culă şi cântarea sa escelenta. Atâtă d-ra Pagina 8. René câtă şi Alfieri potă număra aceste roluri din Ebrea între cele mai strălu­cite ale lor­. Ambii artişti trecură peste toate greutăţile cu atâta uşurinţă, încât im­­presiunea ce-o făcură atât în privinţa dra­matică cât şi în privinţa musicală fu de tot superbă. Costumul şi înfăţişarea D-rei René au fost­ distinse. Acastă tînără cântăreţă are încă ună viitură frumosă. D-ră Rix ca cardinalulă Brogni deşi păşi c­ună aer ceva prea milităresc şi lumesc, totuşi, plăcu foarte multă, căci elă impune tot­­deuna prin marea lui siguranţă şi prin vocea de care dispune. Distinsă în jocă şi cântare a fostă ca totdeauna d-ra Sin­ger ca princesa Eudora. Tenorelă d lui Anton Passy Cornet, cu puţină mai multă ouragiu, se poate face ca timpulă de tată bine. O putere forte sigură şi escelentă este d-lă Wilhelm Wodika (Ruggiero) d-sa are o voce cu bună scolă și multă talentă dramatică, care face ca acestă artistă să ne fiă din ce în ce mai sim­patică. Corurile au fostă bunicele, or­chestra cu toate că a ţinută numai o probă şi avu note foarte prost scrise, totuşi s’a ţinut foarte brav; multă muncitură şi eminentală dirigentă Edgar Krones, pe a cărui u­­meră zacă toate greutăţile, nu’şi iese nici-odată din liniştea şi siguranţa lui stoică. DIVERSE. Unu tigru în Rusia. In sătulă Var­­varovca (Rusia) de câtăva vreme umbla ună animală răpitoră, care mânca pe toţi cânii din sală. Intr’o sera mer­geau cu sania doi ţărani pe lângă o pădure, departe de Varvarovca numai cu 5 verste. Deodată văzură ună tigru mare şi galbină, care venea cătră ei să­­rindă ca o pisică. Pănă ce se reculeseră ţăranii din spaima loră, că pre ce felă de animală e acesta, se repezi tigrulă dintr’o singură săritură asupra calului dela sania. Armăsarulă celă puternică și tinără, care de multă încă băgase de semă primejdia, sări în lături, tigrulă se isbi în capulă pisteloră și căzu între pi­­cioarele calului. Acesta se ridica în două piciore și începu să dea cu picioarele de dinainte în capulă tigrului, care în urma acestoră lovituri groaznice remase întinse pe zăpadă. Ţărani să reculeseră din spaima loră, puseră tigrulă în saniă, se aşedară pe elă şi se întiseră acasă. Pe drumiu însă îşi veni tigrulă în fire şi incepu să se mişce. Ţăranii însă îi sparseră capulă cu ună bolovan­ă, pănă ce muri. Pielea o vendură în Varvarovca pe ună preţă de 1 rublă şi 50 copeici. Nici prin gândă nu le trecu, nici ce preţă mare are pie­lea tigrului, nici în ce primejdiă s’au aflată, fiindă că acestă animală era ună tigru regescă din Bengalis, lungă de 1 metru şi 70 centimetri, care scăpase din­tr’o menageriă din staţiunea drumului de fieră dintre Koslov şi Vorones. Cursul ii pieţei Braşovii. din 12 Aprilie st. n. 1881 Bancnote românesci Comp.1.18 Vend.. 9 21 Argintă romănescă „ 9.09 )) 9.14 Napoleon­ d’ort - „ 9.18n 9.21 Lire turcesci ■ „ 10.40 10.45 Imperiali .... B 9.38 9.41 GalbinI - „ 6 36 JŞ 6.40 Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 301 — jy_.__ » u 11 5°/n „ 99.50 100.­Ruble rusesc! „ 131.— 132.— Mărci germane 56.— 56.50 Discontură 6 - 8°/o Pe ană. Proprietară: Dr. Aurel Mureșianu. Redactoră responsabilă interimară: Gregoriu Maioră. Cursul­ la bursa din Viena, din 11 Aprilie a. c. 1891 Renta de aură 4% ■••••• 105.35 Renta de hârtie 5°/0 .... . . 101,30 Imprumutul­ cailori ferate ungare ■ aură...................................................118.—­olie argintă ... ... 98,60 Imprumutur­ cu premiură ungurescă 104,50 Losurile pentru regularea Tisei și Se­­ghedinului . .12125 Renta de hârtiă austriacă .... 92,50 Renta de argintă austriacă - - - - 92 50 Renta de aură austriacă.......................110,75 Losuri din 1860 ....... 139,50 Acţiunile băncei austro-ungare - - 989,0 Acţiunile băncei de credită ungare - 344,50 Acţiunile băncei de credită austr . - 301 75 Galbeni împărătesei- - - ... 5,4g Napoleon­ d’ort........................................ 9­21l/t Mărci lai împ. germane - ... 56.97 */ Londra 10 Livres Sterlinge ... ţţg 95

Next