Gazeta Transilvaniei, mai 1891 (Anul 54, nr. 97-121)

1891-05-04 / nr. 100

Braşovii, 3 Maiu­s. înainte cu câteva cjile s’a ţi­nută a cincî-zeci şi una şedinţă festivă anuală a Academiei de sci­­inţe unguresc! în Pesta. Cu acesta ocasiune, preşedintele Academiei, dr. Roland Eötvös, a rostită o vor­bire caracteristică şi semnificativă în împrejurările politice de as­­tăcjî. In introducere Eötvös reamin­­tesce acele timpuri, când și Un­gurii se plângeau de asuprire și când tribuna Academiei ungu­resc! avea o însemnătate politică pentru ei. Astăzî, zise elu, însemnătatea politică a Academiei este mai mică, dar problema ei seientifică a de­venită mai mare; ea poate se lu­creze în pace şi linişte la resolva­­rea ei. Mai departe Eötvös aduse omagii memoriei contelui Iuliu Andrassy, ală căruia urmaşă în postură de preşedinte este elă. Apoi se apera în contra imputării ce i­ se face, că n’a introdusă reforme, cu scopă de a da o nouă organisaţiune Aca­demiei, amesurată aspiraţiunilor­ moderne unguresc­. Şi aceasta este partea aceea a vorbirei, care ni­ se pare remarca­bilă în împrejurările de faţă. Roland Eötvös se apără în contra împutărei, că Academia un­­guresca lâncefiesce şi nu desfă­şură destulă energiă prin aceea, că se provoca la autoritatea lui Szécheny, care a pretinsă, ca Aca­demia se desvolte o activitate ne­obosită şi liniştită numai pe te­­remuru sciinţelor, şi se inselege cu alte institute din ţară, ci se rămână în tote privinţele de sine stătătore. După acesta continuă aşa: „....Pentru asigurarea naţionalităţii nóstre putemu se luptămă în doue chi­puri. Unula este, că folosindu-ne de pu­terea ce se află în manile nóstre, lăţimă maghiarismulă pretutindenea şi cu orî­ce preţu şi înmulţimă astfelu numărulă nos­tru la părere. Cealaltă este, că, culti­­vândă limba nostră, promovândă sciinţa nostră, desvoltândă industria nostră, ne avântămă la acea superioritate spirituală, care să ne asigure în mijloculă altoră naţionalităţi rolulă conducătoră. Acade­mia de stiinţe ungurescă a alesă aceasta a doua metodă de luptă. Armele ei nici nu sunt f apte decâtă pentru acestă me­todă, şi şi în privinţa acesta, ca şi în celelalte, ea ţine semă de admoniţiunea marelui ei fundatoru. (Széchényi.) „Prin superiotate şi prin nimică alt­ceva putemu sé ferimu rassa nóstrá de peire şi putemu sé devenimu o naţiune mare, puternică şi strălucită.“ Aşa ne-a vorbită elă şi apoi a adausă: „Credu (rău, că ar fi mai uşoră şi neasemănată mai comodă şi ar fi împreunată cu ostenelă şi cu preliminarii multă mai puţine, daca fiă­care locuitoră ală acestei ţări ar de­veni la momenta Maghiară. Aşa quia sic volo sic jubeo scu că ar fi devenita deja, pentru că pe lângă trei,­­ patru alte limbi, poate vorbi şi unguresce. Dar lucru nu merge aşa uşoră. Căci precum în­­tr’ună singură creeră desvoltată ome­­nescă este mai multă putere de atrac­­ţiune şi de asimilaţiune decâtă într’o milă de capete goale sau confuse, tocmai aşa se poate lăţi şi naţionalitatea numai prin superioritate şi prin nimică altceva. Căci, mulţămită ceriului, pe acestă pământă, unde fiecare omă care nisuesce spre ce e mai bună, şi care de aceea, pentru că iubesce sângele seu, nu des­­preţuesce rassa celuilaltă, e datoră a ave la inimă nu numai interesulă rassei sale, ci și acela ală întregului genă omenescă, — pe acestă pământă, cjică, nu se con­­topesce celă mai bună cu celă mai de josă, ci din contră și în mânia tuturoră uneltiriloră, celă mai de josă cu celă mai bună; astfel, portă fiecare poporă, fără deosebire, numai în sine însuşi, adecă în fii sei, germenele vieţei şi ală onoarei sau ală morţii şi ală ocarei.“ Urmândă acestoră cuvinte, nu pu­temu să greşimă calea nostră, şi deşi pe acesta cale resună mai arareori strigarea de Eljen, decâtă pe calea acelora, cari, redicâ susu stegulu șovinismului preferindu mai bine de a lupta numai, decâtă de a cu­ceri, nu trebue pentru aceea să perdemă curagială, căci precum nu ne­amă anga­jată pentru lupta unei­­file, ci pentru o activitate, care dureaza mulți ani, tocmai așa nu poate fi nici răsplata nóstra o vorbă ce se pierde iute în ventă, ci numai re­­cunoscinţa durabilă a resultatului dobân­dită prin ostenelă îndelungată...“ Cu alte cuvinte, Eötvös e de părere, că Academia se nu se a­­runce şi ea în vîrtejulu şovinis­mului ungurescu, alu căruia steagu fâlfăe astăzi pretutindeni. Elu este de părere, că în locu de frase bombastice, Academia se scrie pe steagulu ei: „Se lucrămu liniştită, se mergemu mereu înainte!“ Dér graiula actualului preşe­dinte ală Academiei unguresc! nu mai este înţelesă de ai sei, căcî este graiulă unoră timpuri, când cei ce luptau pentru causa ma­ghiarismului nu făceau speculă cu fanatismulă loră naţională. Acu!, în epoca Kisdedovuriloră, când pe tota linia se forţază ma­­ghiarisarea cu orî­ce preţă, cuvin­tele pronunţate de d-lă Eötvös suntă şi voră remâne în adeverii numai academice. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ O carte lectâ rătăcita, IDovie cărți intr’una. (Recensiune). II. A doua carte, legată cu cea de antet, cum am cjisit mai susu, este: „Carte sau Lumină.“ Cu drépte Dovediri. Din Dogmele Besericii Răsăritului, asu­pra dejghinării Papistaşilor­, desco­perită şi aşezată de pre invăţatură Ieromonah Maximă Peloponisenulu.1) Acum întâiu tipărită pre limba Rumănâscă, Cu porunca şi toată cheltuiala a pre Lu­minatului şi înnălţatului Domnu şi ob­­lăduitoriu a toată Ţara Rumănescă I’oanna Konstandinu. B. B. Voevoda. Purtândă cârma Pravoslaviei, Prea sfințitul Mitropolit Kir Theodosie. Și sau tipărită în Tipografia Domneascu în Sfânta mănăstire în Snegov. La anulă mântuirei lumii 1699, în luna lui Aprilie. 1 ') u scurtă este representată prin jumă­tate, -h (ă). De smeritul întru Ieromonahi Anthim Ivirenul Pentru ca să se de­dară Pravoslavnicilor­.“ Pe a doua pagină stă la mijlocă marca ţării; în mijlocul­ ei ună cur­bă cu crucea în gură, de asupra lui sorele şi luna, mai susă o sabiă şi ună buzdu­­gană. In laturi de marcă, la drepta slo­vele : ro, B. D. D. C. La stânga: K. Y. D. O. R. De asupra mărcii: „Versuri politice, 8. Asupra stemei pre Luminatului şi înnălţatului Domnu. Ion Konstandină, Băsărabă Voevodu.“ De desuptulă mărcii: „Pre luminata stemă a ţării rumăneşti, Cu carii sau încoronat vechii Băsără­­beşti. Blgocistivului domnu Konstandin sau [dăruit, Că din fericită aloră sămânţă sau odrăslit. Şi bunele loru fapte cât poate le plineşte. Şi ţara despre toţi vrăjmaşii o păzeşte, Dai Dinnedeu ani mulţi cu pace să­­stăpânască, Fericitulă lui nume purure să trăiască.“ După aceste urmézu Prefaţa, cu adresa: „Celor ce s’ar întâmpla a citi Pravoslavnici Creştini Bucurie“^ — Ea ţîne două foi desă tipărite, pentru­ că fie­care pagină conţine 30 de rânduri de ţipară, şi de aceea totă cartea pare mai puţină clară, ca cea dîntâi. De alt­mintrelea aceeaşi formă de ţipară. In privinţa filologică încă presintă mai puţină însemnătate ca aceea (Pra­voslavnica.) Mai puţine vorbe cu o întregă finală, dar mai multă o scurtă representată prin­­ cirilică jumătăţită: denii, prenu, dentru, pentru, ce în locă de oi, pohtă, pohteşte, dupre, crudătate, păr­­tăşie etc; aceste suntă cele mai prin­cipale nuanţe filologice. Pre margini nu are însemnări scrise cu mâna, decâtă la pag. 12 în dlosă (Foile suntă numai odată paginate) scrisă cu slove rude: „pra­voslavnica credinţă“, şi la pag. 46 Orăşl în dlosă scrisă cu slove mărunte şi fine: „numele cel din corona lui H-s.“ „Cartea sau lumina“ cuprinde cele patru puncte dogmatice de disensiune între cele două mari biserici creştine, între Biserica răsăritului şi a apusului. Textul­ cărţii începe cu titlul­ : Carte făcută de pre Invăţatură Iero­monah Maximă Piloponisiulu, Ucenicul pre Vestitului kir Meletie Piga, Papă şi Patriarch Alexandriei. „Pentru Noaa aflare de a fi Papa ală Rîmului începătoriu şi Capă tuturoru. Pentru purcederea sfântului Duhă. Pen­tru Azime. Pentru mutare, adecă schim­bare fiinţei Taineloră. Pentru Foculă curăţitoriă, cer efic Purgatoriu. Şi pen­tru Luata bucurie a Drepţilor lor, ade­­căte de sau luată Făgăduinţa de­plin. Partea ântâiă „Pentru începătoria Papei“ este cea mai lungă, împărţită în 35 capete, pe 72 de foi. Capă 1. „Cumcă turburata stăpânire a Papei, iaste Pri­cină dejghinării Beséricilor­.“ Capă 35 (ultimulă): „Răspunsă la cuvântulă ce zică, cumcă beserica Răsăritului pentru căci nu se plecă Papei sau dată dela Dumnedeu să se tirănască.“ Din dosală paginei 72 începe: „Pentru Purcederea Sfântului D­M“ în­­tr’ună singură Capă tipărită pe 3 feţe şi jumătate. Pentru Azime, Partea ântâi pe 6 pagine, or Partea Adoao, pe 10 feţe şi jumătate. Pentru Schimbarea, adecă Preface­rea Fiinţei Taineloră-X- pe 6 foi şi 1 faţă, dela pag. 83 pănâ la pag. 89, fără de nici o împărţire. Pentru cel de curăţenie Focă* cu­prinde 7 foi, dela pag. 89 pănă la pag. 96, eră şi fără împărţăniă. In fine: „Pentru îndreptarea sfinţilor. A’decă desau luat făgăduinţa“^ Cu a­­cestă tractată scrisă pe 9 foi şi 1 faţă, adecă din dosulă paginei 96 pănă în dosulă paginei 110, se termină acăstă a doua „Carte sau Lumină.“ seu CRONICA POLITICĂ» — 3 (16) Maiu. In urma răspunsului primită dela Natalia, în care dânsa declară, că nu va părăsi țara decâtă cu puterea, guvernula serbescu se află în comă de capră, în­tr’o situațiune forte incomodă. Se teme a se folosi de mijloace volnice pe de-o parte, or pe de altă parte nu ar dori să credă Scupstina, că guvernulă nu e ca­pabilă să esecute o hotărîre a ei, hotă­rîre, care pe temeiul­ legei trebue să fie primită fără escepţiune ca o voinţă na­ţională a ţărei de cătră fiă­care cetăţână şi prin urmare şi de cătră Natalia. Dar totuşi guvernul­ a aflată ună espedienţă, prin care cugetă a se scote din acestă impasă. Ca adecă să nu-şi perdă aucto­­ritatea înaintea Scupştinei şi înaintea opiniunei publice, dânsulă nâgă a fi reni­­tentă răspunsulă reginei si­­fice, că cu­­prinsulă epistolei e câtă se poate de con­ciliantă şi curtenitoră, aşa încâtă acesta poate servi de basăla nouă negocieri. Ast­fel, cugetă guvernulă, că celă puțină poporală serbescu nu va rîde de elă, dacă regina totuși va rămâne în Bel­grad­ă. Soirile, ce s’au răspândită în timpulă din urmă despre o nouă încordare în relațiile Serbiei cu Bulgaria, se desmintă din partea guvernului serbescu. Acestă guvernă,­­fice „P. L.“, este ocupată prea multă în acestă momenta de afaceri interne, în specială de afacerea reginei, şi e uşoră de înţelesă, că nu poate voi să se expună la neplăceri în chestii exte­riore. Bulgaria poate fi liniştită, celă pu­ţină în timpulă celă mai apropiată n’are să se temă de duşmănii din partea Sâr­­biei. Cumcă Bulgaria, din parte-i, nu se poate gândi la dușmănii împotriva Sârbiei, despre aceasta — termină gazeta pestană — nu poate fi nici o îndoielă. Dacă o astfeliu de afirmare s’ar ridica, ea nici n’ar ave nevoiă de-o desmințire din partea guvernului bulgară. O telegramă oficială din Petersburg dă unele amănunte despre atentatura să­vârşită în contra prinţului de coronă ru­­sescă. In oraşulă japoneză Otsa a fostă atăcată în 11 Maiu prinţulă de coronă de cătră ună agentă poliţienescă sub­alternă, care l’a lovită cu sabia şi l’a rănită la capă. Fanaticulă atentatoră a mai încercată a’lă lovi odată, dar prințulă George ală Greciei l’a lovită cu bățulă său așa de tare, încâtă atentatorulă cădu josă. Rana prințului de coroana rusescă e ușără. •Ohueta* ese In Hă­ care ((li laoM&îîtB pilim assiî ■ ungaria. Pe and and 12 pe tot, luni 6 fl., Pe trei luni 3II. Pentri România îl străinu­ite: Pe und and 40 frinol, pe seae luni 20 francl, pe trei luni 10 francl. Se prenumără la toate oficiale poftale din Intru fi din af­ară fi la doi. colectori, monumentul­ pentm Braiori, la administrațiile, piața mare Nr. 22, etagiula I., pe miu anu 10 fl., pe $ése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl. pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl* Unu esemplaru 5 or, v. a. seu 15 bani. Atfttu abonamentele oAtu și inserţiunil© suntu a se plăti Înainte.­­■kenusa mbfitiimiuk TlpociaSa­ rsRASOVU, plats mare Mr. 22 Scrisori ne&sncst» un tu pri­­m­ason. Munnsozipt« nu esze­­tzimitu ! Birourile de aud­iri: Srafova,­­T­at« mare Mr. 22 Inserate mai p­rimei oft In Visna A»dolfu MosteUaaxtnstein & Yoi'jtr (Otto Maat), 'Imrie Schaiik, Heit Hörndl M.Daket, J, Oppelik,J.i­en- Ke&trg. In Buiapoata: A. Z. Ooli­­krigtr In'on Mettt Schttein Benat­­ie Frankfurt: 9, l. Dcube:in Ham­burg: A. Steiner. Psrețnilâ m*erțiuniloni;o seria (armoada pe o coloaná 8 or. rl BO er. ilmbra pantra o pa- Bicare. Publicări mai dese Sapă tariff, fi învoială. Rec­lame pe pagina III-a o tarcă 10 or. V. a. ecu 80 bani. Nr. 100. Brașov­, Sâmbătă 4 (16) Main. 1891.

Next