Gazeta Transilvaniei, mai 1891 (Anul 54, nr. 97-121)
1891-05-01 / nr. 97
Nr. 97—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. ssupraveghiare militară, mai târziu, după desfiinţarea graniţei, au fostă administrate prin comune, or după formarea districtului, administrarea loră a fostă concentrată în Năsăudă, unde s’au administrată prin organele fondului şcolastică centrală şi de stipendii, dar separată nu numai de aceste, ci şi între sine, pentru fiăcare comună. Astfeliu până la anulă 1884/5 aceste fonduri se urcaseră cam la suma de 300.000 fl., stândă sub controla aşa numitului senată scolastică districtuală. La acestă ană, sau la începutulă carierei despoticului Banffy, li se dă o lovitură, întru câtă acesta Banffy intercjise organelor fondurilor şcolastice centrale şi de stipendii a administra şi fondurile confesionale, or pe capulă bisericescă dela Gherla şi dela Sibiiu ’lă recerca să ia în samă fondurile confesionale. Comunităţilor confesionale gr. or. din Valea Bârgăului, le concede capulă loră dela Sibiiu, ca să le administreze ună consiliu centrală în Borgoprundă; or fondurile conf. gr. cat. le ia în seamn representantele episcopului dela Gherla, d-lă vioară generală Coroianu, şi concrede administrarea lor a unei comisiuni în capulă căreia se afla locţiitorulă episcopescă, d-lă Gregoriu Moisilă. S’a observată din acâstă lovitură şi din alte măsurate ceioralalte instituţiuni din Năsăudă, că se ţintesce la decentralisare şi la reducerea valoarei Năsăudului la celă mai de josă gradă. Asigurările capitalelor, cruţările cele mari şi disposiţiunile riguroase, dar binevoitoare , caritate aveau de scapă numai şi numai înflorirea acelora fonduri pe de o parte şi realisarea idealurilor marinimoşilor fundatori pe altă parte, suntă totă atâtea probe despre conscienţiositatea, cu care a luată şi purtată aceea comisiune sarcina pe câtă de onorifică, pe atâtă de grea. Văcândă poporaţiunea acestui ţinută, căci se măsură lovituri după lovituri cu iuţela fulgerului din partea despotului vestita, se mâhni adâncă, or aceasta mâhnire se potența, când veda, că Gherla, de unde aștepta sprijină, nu dă semnă de energiă nici atunci, când i se răpeste caracterulă școleloră și se învestescă cu caracterui comună, nu numai, dar nu se face nici cela mai neînsemnata protestă. Acestă tăcere mortală şi-a şi produsă rudele sale, căci acum vre-o 2 ani, când senatele şcolastice conf. gr. cat. au fostă chiămate a şi trimite representanţi la Năsăudă pentru a se consulta în privinţa administrărei fonduriloră, au fostă aşa de îngrijate de sartea fonduriloră loră gr. cat., încâtă nu voiră a vota regulamentulă trimisă de Consistoriulă die-pesană, fără numai pe lângă o declaraţiune, în care îşi esprimară dorinţa, ca aceste fonduri, între toate împrejurările şi sub toate timpurile să se administreze în Năsăudă. O făcură acesta fiindă pe deplină convinşi, că loculă celă mai potrivită pentru administrarea acestora fonduri nici de cum nu pote fi altulă, decâtă Năsăudulă, centrală sau inima acestui ţinută, de care este legată acesta cu firile tuturora intereselor ei sale; că o administraţiune atâtă de raţională, atâtă de sigură şi atâtă de puţină costisitore (cam 20 fl. la 5000 fl. la ană) ca cea din Năsăudă, nu se mai putea da; apoi mai puseră deosebită pândă şi pe conducerea spirituală şi pe sfaturile practice, de cari se împărtăşia învăţătorimea; asemenea resultate, o administraţiune din depărtare nici pe lângă cea mai mare abnegaţiune şi nici pe lângă cea mai mare bunăvoinţă, nu le pote da. Mai ţinură de altă parte seină şi de greutăţile, cu cari ar trebui a se lupta atunci, când administra- rea acestoră fonduri s’ar scote cu totului totă de pe teritoriulă proprietarilor, şi s’ar depărta, pe cum se născu atunci faima, la Gherla, într’ună comitată străină, din care ți-au venită atâtea rele şi aducându-şi mereu aminte de periculele pbveninde şi sclindă bine, că obligaţiunile de stată ce se cerea a se cumpăra cu capitalele fondurilor, aducă cu multă mai puţine percente, de cum aducă în starea loră actuală. Când înse la începutulă anului curentă representanţele senateloră scolastice conf. gr. cat. aflară, că pe consistorulă diecesană acum nu-lă mai mulţămeşte nici regulamentulă gătită de mâna sa, — amărîte pănă în sufletă de desastrele îndurate cu fondurile scolastice centrale şi de stipendii, precum şi cu celelalte averi grăniţeresci, cari din averi grăniţeresci esclusivă confesionale, ca din trăsnetă fură deodată declarate toate ca averi comune — se cuprinseră de cea mai adâncă amărăciune, când li se împărtăşi dorinţa consistoriului, de a strămuta administraţiunea fondurilor, de sub întrebare în Gherla. Şi declarară într’ună tonă forţe resolute, că ei rămână pe lângă htărîrea loră de mai înainte; eventuală îşi iau fondurile în administrarea loră la sate. Din cele espuse pănă aici faţă de trecută îşi poate face ori şi cine icona stărei sufletesci în carea se află poporaţiunea a 38 de comune conf. gr. cat. din fostulă Districtă ală Năsăudului, când după 2 pronunciamente atâtă de categorice şi când nici prin minte nu-i mai venia, ca causa administrărei fondurilor să fiă supusă din nou discusiunei, se trezesce, că e de nou chiămată a se pronunţa in acea afacere pe chiua de 16 Maiu n. o. E dreptă, că și înainte de acestă convocare amă vădută pulsatori consistoriali făcându-şi cale pe aici, dar eu multă me miră, cum de nu audă aceia, că cefică omenii noştri dela sate, cum de nu audă, că ei de bună voiă nu mai dau nimică nimănui, căci nu mai vrau să fiă bătuţi cu bâta loră, ca cu fondurile şi pacea cu Kemenescui,ficându-li se şi în publică, că ei au primită statutulă şi ei au încheiată pacea; ori decă le audă acestea, atunci de ce nu sfătuescă pe mandatarii loră să-şi ia gândulă dela aceste fonduri; ori doră o mână rea urmăresce şi aicea interese personale, ori de distincţiune, ori doră ţintesce cu ori ce preţă la provocarea catastrofei celei mai ameninţătore, ce s’a putută provoca ore-când între ună papă bisericescă şi între fiii săi sufletesci? Piua de 16 Maiu va fijiua, în care se voră trage sorţi pe cămaşa lui Christosă , unica causă de pierdută, după cum o numesce Petri în faiă, în o corespondenţă, pe carea o sfirşesce cu totă dreptulă aşa: „Ună pasă mai departe, şi între Năsăudă şi Gherla se deschide ună abisă.“ încâtă e pentru viitoră, decă mergemă aşa, nu peste multă avemă să vedemă ună tablou îngrozitoră, în care ună părinte îşi înfrânge mânile, blăstămândă cu amară pe consilierii săi, cari vânau interese de asigurare şi distincţiune şi pe fiii săi amărîţi pănă în sufletă, de credulitatea părintelui lor, purtaţi de o furiă nebună pe o corabiă fără ţintă sigură, dar foarte primejdiosă ! Ziua de 16 Maiu va da cea mai eclatantă probă, despre cei ce umblă a brâie roşii,ori alte semne de distincţiune, a vicărăşie etc. şi despre cei ce ţină pontă de aspiraţiunile străbunilor şi încrederea poporului! JUnii veteranii. Europenii neastâmpăraţi de fire, suntă siliţi a-şi crea eremitate. Cu câtă inima nostră e mai agitată, mai alarmată, tăcerea şi singurătatea cu atâtă mai multă ne atrage. Aceste hoteluri ale ţării mele, deschise neputincioşiloră şi nenorociţiloră, sunt adeseori situate în văi ascunse, cari în internală loră părtă asilulă inimeloră turburate şi fără speranţă; adeseori se vădă situate pe înălţimi, de unde inima credinciosă ca o flore de munte pare a se ridicacătră ceră pentru de a-i oferi odorulă său. încă şi acuma vădă regiunea încântătore a acelui locă, unde gândiam să-mi despartă vieţa de capriciile sorţii; pare că la amurgă şi acuma rătăcescă pe ambiturile tăcute şi răsunătore ale claustrului. Luna când de-abia lucea peste columnele arcadeloră, şi pe murii din faţă desemna umbra loră, eu oprindu-mă priviam la crucea din cimiteră, şi la erba înaltă, ce crescea între petrile morminteloră. O, omeniloră, cam departe de lume, din tăcerea vieţii acesteia v’aţi depărtată la tăcerea mormântului, gliele vóstre cu câtă greţă îmi umplu inima mea cătră lumea acesta! (Va urma.) Serata veselă arangiată de Reuniunea femeilor române din locă. In raportul nostru de erl asupra producţiunei arangiată de Reuniunea femeiloră române, s’a omisă la ţipară ună pasagiu privitoră la una dintre persoanele, cari au contribuită în modă însemnata la răuşirea piesei teatrale. Este vorba de d-lă Zosima Butnariu, care a jucată rolulă unchiului Ştefană în modulă celă mai naturală, caracterisândă câtă se poate de bine pe bătrânulă de omeniă. Spre completare mai observămă că la representarea de Sâmbătă sara a contribuită foarte multă d-lă profesoră N. Popovici ca regisoră, d-lă P. Dima ca sufletă, ol încâtă privesce tablourile, d-lă fotografă Adler merită totă recunoscinţa publicului pentru silinţa şi priceperea ce a arătat-o la arangiarea lor. Literatură. A apărută: Istoria Biblică în versuri a vechiului şi noului testament, ilustrată cu 108 chipuri, representândă diferite momente din istoria biblică a testamentului vechiu şi nou. Editura şi proprietatea librăriei Nicolae I. Ciurcu. Braşovă. Formată 8° de 56 pagine. Hârtiă fină. Preţulă 12 cruceri. Istoria urnii dumicată (le pâne seu viaţa omului şi a animalelor), studiată spre folosulă omului. Prelucrare românescă de Eniu D. Baltéanu. Bucuresci. Tipografia şi librăria şcoleloră. Eniu D. Baltéanu & C. P. - Condurată, 96 Strada Lipscani 96. Formată, 8°, hârtia chamois 294 pagini. Preţulă 2.50 lei. „Istoria unui dumicată de pâne“ e scrisă în formă de scrisori cătră o fetiţă. In scrisorile acestea, datorite penei lui I. Mace, se oglindeză vieţa omului şi a vitelor, într’ună modă foarte folositoră pentru educaţiune. Cartea cuprinde 29 de scrisori cu subiecte din cele mai alese. Telegramele „Graz. Trans“. (Serviciul biroului de coresp. din Pesta) Paris, 12 Maiu. E sigurii, că cadavrul aflată în Courbevie e ală deputatului Bela Grünwald. Viena, 12 Maiu. Mai multe ateliere de lăcătuşi s’au pusă în grevă. Charleroi, 12 Maiu. Şi pălărierii s’au pusă în grevă. Numerala greviştilor din atelierele de aici e de 84.000. Berlina, 12 Maiu. Telegramele din Petersburgu anunţă că prigonirea Evreilor din Moscva a fostă sistată, fiindcă industriaşii ruşi s’au plânsă, că prin aceasta suntă ruinaţi. Bucurescu, 12 Maiu. Regele a deschisă parlamentulă printr’ună mesagiu, în care anunţă regularea relaţiunilor comerciale prin tarifură vamală atâtă de multă aşteptată de întreaga ţeră. Ioană Brătianu e greu bolnavă. Logodnă. D-ră Ştefana Neagoe, notară de cercu în Mercina, s’a logodită cu d-ra Lucreţia Filipovici, fiica d-lui notară din Maidană. DIVERSE. Una ordină ală curţii din Viena din 1724. Fiindă pe la începutul secuiului acestuia obiceulă, de a se invita la prân Pagina 3. zurile curţii mai mulţi tineri oficeri din familiile fruntaşe, în privinţa ţinutei şi purtărei acestora la masă se publica la anul 1824 urmatorea ordinaţiune: „1) Ospeţii au să fie îmbrăcaţi frumosă, în rocă şi cu cisme şi nu este ertată a se presenta beţi în sală. 2) La masă nu este ertată a te legăna cu scaunulă, seu a-ți întinde picioarele câtă suntă de lungi. 3) Nu este ertată a be mereu, deoarece cine face acesta se îmbată repede. 4} Nu este ertată a arunca oasele sub masă, a-țî linge degetele seu a folosi servietele în locală batisteloră. 5) Nu este ertată a bea atâtă de dobitocesce, încâtă să nu potă umbla dreptă şi se cail sub masă etc.“ Din acestea ne putem închipui, cum se purtau pe timpulă acela omenii din classele mai de josă, după ce chiar şi persoane din familiile cele mai alese aveau trebuinţă de asemenea poveţe. Emil Zola în Sedan. O sulă celă mai nou ală lui Emil Zola va tracta „Răsboiulă“, şi am anunţată deja că poetulă a întreprinsă o călătoria de studiu, pe arena răsboiului din 1870. Emil Zola a terminată călătoria acesta şi s’a întorsă la Parisă. Elă a studiată cu deamăruntulă regiunea din jurulă Sedanului, a întrebată pe ţăranii aceia, cari au fostă martori aifilei nefericite şi a căpătată dela aceştia interesante amănunte despre lucrurile întâmplate. Mai tare l’a interesată pe Zola, se afle, pănă unde a pătrunsă Napoleon III în lupta dela Sedană; elă afla că împăratulă printr’o plaiă de glonte a înaintată pănă la locuia acela unde a fostă rănită mareşalulă Mac Mahon. Zola a cercetată şi localitatea belgiană Bouillon, unde într’o cârciumă a petrecută Napoleon noaptea, mai nainte de a fi prinsă, în odaiă se vădă încă şi acum cele două paturi în cari au dormită Napoleon III şi ună adjutantă ală său; pe părete mai atârnă încă cele două tablouri, pe cari le văgiu împăratulă în acea nópte fatală: „Judecata cea din urmă“ şi „Rouget de L’Isle“, cântândă marseilesa. Totă în nóaptea acesta s’a proclamată republica, inisniii pieţei ft Braşovu, din 12 Maiu st. n. 1891. Bancnote românesci Comp. 9 29 Vend. 9.32 Argintă romănescă * „ 9 22n 9.27 Napoleon-d’ort - - „ 9.31 »1 9.84 Lire turcesci - - „ 10.52n 10.57 Imperiali - - „ 9.58 r 9.63 Galbini - • „ 5.40» 5.45 Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 301.—n —.— n n n ®°/o n 99.50n 100.— Ruble rusescl - - • „137.—n138.— Mărci germane - • „ 57.50n57.70 Discontulu 6—8°/o pe ană. Cursula la bursa din Viena. din 11 Maiu a. c. 1891 Senta de aură 4°/0................................104.50 Etenta de hârtie 5°/0................................101.30 Împrumutură căiloră ferate ungare ■ aură .......... 117,— citp argintă 99,30 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare [1-ma emisiune] - - —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare [2-a emisiune] - - —.—• Amorfisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) - - 113 50 Bonuri rurale ungare ..... 92 30 Bonuri croato-slavone ..... 104.75 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă .... ..— Imprumutură cu premiură ungurescă 138.25 Losurile pentru regularea Tisei și Seghedinului - - 129 35 Renta de hârtiă austriacă .... 91.95 Renta de argintă austriacă .... 91.85 Renta de aură austriacă ..... 110.85 Losuri din 1860 .................................. 139.70 Acţiunile băncei austro-ungare - - 999.0 Acţiunile băncei de credită ungar. • 343.60 Acţiunile băncei de credită austr. - 800.50 Galbeni împărătesei- - - ... 5.52 Napoleon-d'ori ........ 9.34 Mărci lui împ. germane • ... 57.72’, Londra 10 Livres Sterlinge ... 118.30 Proprietară: Dr. Aurel Mureșianu. Redactoră responsabilă interimară: Gregoriu Maiorfi.