Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)

1891-07-02 / nr. 145

Nr. 145—1891, personă 80 cr., în familie 60 or. Inceputulă la 8 ore p. m. Pentru comitetă: Iosifa Filipană, pres., Vasiliu Papp, pasară, Ioană Morară, controlorii. Suprasolvirile se voră cuita pe cale Ziaristică,. — Junimea română din Salagiu invită la Petrecerea de veră, ce se va arangia cu ocasiunea Adunărei Desp. XI a „Asoc. Trans.“ şi a Reunânei femeilorfl române Sălăgene în comuna Selsigă la 8 Augusta, st. Pentru comitetu: Teodoră Indre, preşedinte. Alesandru Gheţie, secretaru. Preţuia întrărei.* pentru o personă 1 fl., pentru familie 2 fl. 50 er. Venitula este destinata pentru Reuniunea femeilora române sălăgene şi pentru biserica greco catolica din Selsiga. Suprasolvirile se vor acuita pe cale ziaristică. Inceputula la 8 ore sara. Bancheta la 2 ore p. m. * * * Mulţumită publică. Toţi acei numeroşi amici, cunoscuţi şi binevoitori, cari parte au participate în personă la înmormântarea neuitatei mele soții, parte prin epistole consolatoare și pline de iubire au grăbită a mă mângăia în durerea mea sufletască, și rogă să primescă fierbintea mea mulțumită și să mescuse deca nu le potă răspunde fiăcărui separată. Dumnezeu să-i scutescă pe toţi de loviturile sorţii de cari nu am fosta eu scutita. Cluşiu, 9 Iulie 1891. Basiliu Podobă, instalarea noului fispand în Făgăraşu. Din comitatul Făgăraşului, 2 Iuliu 1891. In Zilele acestea s’au petrecuta în comitatulă Făgăraşului 2 lucruri mai însemnate şi adecă: In 2 Iuliu a. c. şi-a luata rămasă bunii dela acestui comitatu D-lu fişpanu Mihailu Horvat, care a stata în fruntea acestui comitata peste 9 ani. Se presentară diferite corporaţiuni şi privaţi şi în sala cea mare a casei comitatului îşi luară rămasa bună dela şefula de pănă acuma ala acestui comitatu şi n’a rămasă nimănui neobservată părerea de rău a d-lui fişpana pentru despărţirea de acestu comitata. La 2 ore după amedia urmată una bancheta. In 4 Iulie a. c. diminaţă d-lă fişpană însoţita de mai mulţi oficiali şi onoraţiori pănă la Voila, şi-a luată drumulă peste Cincă spre a merge la noului său postă în Dicio-St.-Mărtin. In 6 Iuliu 1891 însoţită dela Homoroda încependfi de unii oficiali şi onoraţiori, a intrată cu pompă oficială în Făgăraşiu, ca fispana de nou numita, D-la Guido de Baussnern. In 7 Iulie a. c. a fostă instalarea solemnă a D-lui fispană în sala cea mare a Casei comitatului. La 10 ore a. m. sala era deja plină de membrii comiodată a palpitată pentru densa, dar atunci a respins’o cu neprudință. Corpula ei tremura de durere. Frumoasa contesă s’a vătjută desprețuită. Aldenhofen se depărta tăcândă. îndată după depărtarea lui, Carmen se scula. O espresiune diabolică îi desfigura trăsurile feții. — „Jure, că tu va trebui s’o simțesci acesta, — să-ți iai pedepsa ca mine“, striga contesa cu voce, ca și când ar prepa de mâniă. Fremătul ei fruntjeloră vibra lina, o pasăre cântatoare sbura spăriată din acelă loea.... — „Contesă George ! Carmen, Carmen!“ s’aucjiră deodată mai multe voci în liniştea pădurii. Irina Schmidsdorf venea cu braţele deschise cătră ea: „Scumpă Carmen, unde ai fostă? Ce înfăţişare ai tu, dară ai avută vre-o visiune ?“ — „Am lunecată şi am căciulă, încâtă amă plânsă de durere. Dar vino acuma scumpă Irină, să fimă vesele, căci în acesta lume frumosă se rentază să trăiesci şi să fii veselă.“ (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. siunei municipale, apoi şi de număroşi auditori. Dă vice-şpană Daniel deGremoiu deschidândă şedinţa, dă cetire înaltului rescriptă ministerială, prin care comitatulă este încunosciinţată, de schimbarea întâmplată. Noulă fispană invitată de o deputaţiune sosesce şi ocupă loculă presidială, se cetesce decretulă de numire şi i se ia jurământulă prescrisă, apoi d-sa cu voce sonoră rostesce cuvântarea sa de instalare, la care după asa a răspunsă d-lă protonotariu Ioană Turcu. Cuvântarea şi răspunsulă s’au rostita în limba maghiară, dar la cererea făcută s’a spusă adunărei pe scurta cuprinsulă aceleia și în limba română. Semburile cuvântării - programă a fişpanului pe câtă ’mi mai potă aduce aminte a fostă: că d-lă fişpană deşi candidată de mai multă timpă ca atare, totuşi nici odată n’a sperată a fi numită fişpana chiar în comitatulă Făgăraşului ; că D-Sa de origine nu este Maghiar, ci Sasă, şi că niciodată nu şi-a tăgăduită şi nu-şi va tăgădui originea sa, dar este cu trupă şi suflete pentru iubita sa patriă Ungaria şi pentru ideia de stată maghiară şi aşteptă ca aşa să fie şi locuitorii acestui comitată. Promite, că va lucra pentru binele materială, culturală şi morala ală comitatului şi oraşului Făgăraşă, că va fi stricta în cele administrative şi drepta faţă cu pretensiunile legale ale tuturora locuitorilor din comitat, fără deosebire de confesiune şi naţionalitate, or pe locuitorii maghiari îi provocă, ca în ceea priveşte patriotismul, ideia de stata maghiară şi concordia între diferiţii locuitori să o dovedească acesta nu numai cu vorba, ci şi cu fapta şi să servască şi celorlalţi locuitori cu esemple bune. — Eră pe scurtă cuprinsulă cuvântării, care a fostă întreruptă de aplause. In numele majorităţii preponderante a locuitorilor din acestă comitată, adecă în numele Românilor, a răspunsă în limba română, în o vorbire mai lungă d-lă vicariu Vasiliu Batiu, care după ce arăta fasele prin caria trecută acesta comitată într’unii intervală mai îndelungată, reasumândă, arată şi dorinţele poporaţiunei, ca adecă conformă legei de naţionalitate, statutelor comitatense şi comunale şi usului de până mai acuma, să se respecteze în afacerile administrative şi limba română cum se întămplă în mare parte şi în comitatele vecine Braşov şi Sibiiu, unde este respectată limba germană; să se sisteze amesteculă organelor administrative necompetente în afacerile bisericesci şi şcolare şi să se pună capătă denunţărilor de profesiune, cari în toţi paşii Româniloră nu vădă alta, decâtă comploturi şi conspirări. Cu acestă vorbire primită cu aplause de întreaga comisiune municipală, era să se încheiă şedinţa acesta estraordinară conchemată numai pentru instalarea dlui comite, dar ceea ce nu plesni prin capă nici unui neaoşă Maghiară răsări în capulă Armenului Dr. Kapdebo Ferencz notariu publică In Făgăraşă, acestă homo novus, pe care nu l’amă mai văzută nici audită pănă acuma în comisiunea municipală, se scolă şi dechiară categorică că elă nu scie o iotă românesce şi că n’a pricepută nimica din cuvântarea d-lui Vasiliu Raţiu, dar elă declară de espectorări şi minciuni totă cea d-lă ante vorbitoră“. Mai multe a vorbi n’a fostă în stare, căci tota adunarea răspunse Armânului: nu e adevărată, minţi dta, nem igaz, elau şi aşa fu silită să tacă d-lă Kapdebo. In sgomotulă acesta fiscalulă comitatensă Kopaosanyilor care moţăia se trezesce, îşi frecă ochii şi nesolindă ce e causa sgomotului, spune d-lui comite, că e revoltă — lázadás — şi’lfi rogă să încheie iute şedinţa, dar d-lă fişpană nu numai nu închide şedinţa, ci întrebă, dacă mai voesce cineva a vorbi la obiectulă de atji, şi mai (fic®n)fu-se şi din partea Saşilor s ună întreită „hoch“ pentru d-lă comite, acesta declara şedinţa de închisă. După acesta urmară presentările diferitelor corporaţiuni şi a unor privaţi, toţi au fostă mulţumiţi cu primirea, că cum vor fi faptele noului fisoană, acesta ne va arăta viitorulă. La 3 ore d. p. se întruniră la vre-o 200 de persoane la uină banchetă în onoarea d-lui fispană în sala cea spaţiosă a d-lui Lauritsch. La 6 ore se ridică masa şi olspeţii se depărtară, numai d-lă fiscală comitatensă Kopacsanyi Mor cu câţîva soţi de principii se aşeetară la altă masă, unde numitulă domnă nemulţumită cu câte îndrugase la masa comună, şi arăta şi proba de nou înalta sa cultură şi marea sa artă oratorică, se vede, că d-sale i-au pătrunsă tare la inimă cuvintele d-lui fişpană, că Maghiarii să premergă celorlalţi cu esemple şi fapte bune, şi aşa a şi intonată în o îndrugătură a sa, că poporală română e prostă şi domnii maghiari potă face cu elă ce le place, dar nici inteligenţa română n’a scăpată nebatjocurită. Tot acestă modelă de fiscală să fi şi aceea, că Românii n’au aici nimica, că ţara — patria lor și este Dobrogea şi Bucurescii. Vedeţi eu astfeliu de esemple spre fiscalulă comitatului Făgăraşă să contribue la întărirea frăţietăţii şi a concordiei dintre naţionalităţile conlocuitore în acestă comitată! La incidentulă celă de fată fără tactă şi neparlamentară ce caracterisăză de ajunsă gradulă de cultură ală unui Kapdebo, observă, că prin acea procedere a vătămată întrega comisiune municipală. D-lă Kapdebo este notară publică în comitatulă Făgăraşă, unde în peste 80 de comune suntă locuitori numai Români şi totuşi recunosce singură spre ruşinea lui, că nu scie o beba românesce ! Ei bine, ce predământă, ce valoare potă ave toate documentele publice, pertractările de rămasă, ce le face dsa pentru partidele române, cari nici nu’lă înţelegă şi nici elă nu le înţelege? D-sa trăesce din spinarea Românului, dar de limba lui nu vrea să scie, măcar că este numai în interesul lui a se putea înţelege cu părţile române, der a pretinde, — precum mi se asigură — pentru lucrările lui defectuoase, neesacte, de 2 — 5 ori mari multă, ca câtă i s’ar compete, aceea pricepe şi scie. Să sperămă, că schimbarea d-lui comite, apoi faptele unoră domni ca Kapdebo şi Kopaosanyi voră deştepta şi pe Români din letargia, ce i-a cuprinsă de mai mulţi ani şi la ocasiuni potrivite între marginile legei în comitetulă permanentă, în comisiunea municipală şi administrativă îşi voră ridica totdeuna vocea spre apărarea veciei comitatului şi a causelor drepte ale acestuia. — K. — Noulu tarifa vamala română. Sub titlulă acesta scrie „ Curierulu Financiarii“ din Bucuresci. Senatulă a votată legea tarifului vamală, votată de Cameră. „ Monitorulii oficiala“ promulgă acestă lege, care de erî, 29 Iunie, e aplicabilă tuturoră țăriloră, cu cari aveamă sau nu încheiate convenţiuni de comerciu. Salutămă acestă mare di cu căldura şi cu intusiasmulă ce ni-a inspirată totdauna lupta pentru emanciparea economică a României. Astăcji România este, economicesce, de sine statutare. Ea are mâna liberă de a’şi regula politica economică după cum interesele sale o povăţuescă. Tarifulă vamală, ce şi-o dată, este ună tarifă moderată, care nu caută cârtă nimănui, dar care dă putere Statului d’a plăti cu aceeaşi monetă ţărilor ei, cari voră trata în modă esagerată seu ar prohibi intrarea produselor noastre. Austro-Ungaria, care e de mai mulţi ani în răsboiu vamală cu noi, are acum ocasiunea de a-şi inaugura o politică economică, care să-i repare pe de-o parte perderile suferite după urma acestui răsboiu, or pe de alta, să-i redea debuşeală de care are nevoie în ţara nostră. Pagina 3 Aşteptămă să vedemă la lucru pe guvernulă din Viena, ca şi pe celă din Pesta, pentru a ne da mai bine sema, decă din acestă răsboiu au învăţată ceva. Pănă atunci guvernulă din Viena nu trebue să uite, că din causa încăpăţînărei guvernului ungară, industriile şi navigaţiunea austriacă au fostă lovite de moarte şi că aceasta împrejurare îlă obligă d’a lua măsuri energice pe lângă guvernulă din Pesta spre a asigura industriilor austriace viaţa, la care au dreptulă să aspire. In ceea ce priveşte pe Ungaria, aceasta ţară convinsă deja, că vitele şi cerealele, ce amă importa noi la ea, nu numai că nu-i facă concurență, dar o ajută la exportulă seu, nu va scăpa de sigură ocasiunea, ce-i oferă acum tarifulă vamală română, pentru a face pe guvernulă din Pesta să vedă odată, că nu soarele se invertesce în jurul pământului, după cum îi place a crede, pentru ruina comerciului ungară. Câtă despre noi, posiţiunea nostră e clară de totă. Decă Austro-Ungaria va continua să prohibe seu să lovescă exagerată produsele nóstre, vomă prohibi şi noi pe ale ei, şi o a treia ţeră îi va lua loculă cu produsele, ce nu se potă fabrica la noi, şi aceasta spre marea pagubă a comerţului şi a industriei austro-ungare. Ne place deci a crede, că guvernulă austro-ungară va vedea de astădată mai limpede şi se va convinge, că poporulă austro-ungară nu voeşte a fi vecinică pedepsită şi ruinată pentru că unui ministru din cabinetulă ungară îi place a susţine cu încăpăţînare, că sarele se învertesce în jurul pământului. Acum cuventulă e ală guvernului din Viena şi ală celui din Pesta. Aşteptămă. Convocare. La adunarea generală a despărţământului XX (Betleană) ală „Asociaţiunei transilvane“, ce se va ţine în Betleană, la 1 August, st. n. la 2 ore după omezi în localitatea şcolei confesionale gr. cat. invită în numele comitetului d-nii: Gregoriu Puşcariu, directoră şi Ioană Boteanu, secretară. Cu opasiunea acestei adunări inteliginţa română din Betleană (comitatul Solnocă-Dobâca) va arangia în sala casinei bală filantropică în favorulă bisericei şi şcolei gr. cat. de acolo. Preţulă de întrare: pentru persona 1 fl. 20 cr., oră în familiă de personă 1 fl. Inceputulă la 7 ore săra. Suprasolvirile şi ofertele se vorcurta pe cale 4'arist'°8- Telegramele „Gaz. Trans“. (Serviciul biuroului de coresp. din Pesta.) Londra, 12 Iulie. împăratul Wilhelm respongendu la adresa Lordmajorului (primarului) cise că el va păstra amiciţia istorică între ambele naţiuni. Ţinta sa mai înainte de toate este susţinerea păcei şi el! va face totul! pentru ca se susţină raporturile bune între Germania şi celelalte naţiuni. Mannheim, 13 Iulie. Rinul! şi afluenţii săi cresc! din ce în ce. Constantinopole, 13 Iulie. Ministrul! bulgară Nacsevici şi agentul! diplomatic! Vulkovici au fost! primiţi de Sultanul! în audienţă. Primirea aceasta e privită în cercurile diplomatice ca un! eveniment! forte important!, deoarece de la depărtarea principelui Alexandru pentru prima dată se întâmpla, că dignitarii bulgari sunt! primiţi din partea Sultanului în mod! oficial!. Se vorbesce că ambasadorul rusesc! va face remonstrațiuni în privința aceasta pe lângă Porta otomană. Bucurescu, 13 Iulie. Intre partisan! lui Catargiu și între ai lui Vernescu au isbucnit diferențe seriose. Hatfield, 13 Iulie. "Părechia imperială germană a sosit! erî la 6 ore seara cu un tren separat din Londra, pentru ca să visiteze pe Salisbury. Proprietară: Dr. Aurelă Mureșianu. Redactoră responsabilă interimară: Gregoriu Malari.