Gazeta Transilvaniei, septembrie 1891 (Anul 54, nr. 193-216)
1891-09-19 / nr. 207
ISTcla abocnamentu „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cut Octomvre 1891 st. rechin se deschide nun abonamentu, la care îi svntimu pe toți amicii și sprijinitorii fetei noastre. Pretulu abonamentului: ) Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl pe şase luni 6 fl., pe unu anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şase luni 20 franci, pe anui anü 40 franci. ______ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl., pe şase luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anui 8 franci, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi poşta ultimă. _______Administraţiunea „Ragetei Transilvaniei“. Braşovii, 18 Septemvre v. O telegramă, ce ne sosi astăciî, ne aduce scriea îmbucurătore, că regele Carol I I alu României, făcendu o visită regelui Umberto alu Italiei în Milan, a fostă primită cu multă căldură. Raporturile României cu țeramamă Italia, de unde au descălicată coloniile străbune pe pământulu Daciei, au fostă și pănă acum amicabile și se poate spera, că în viitoră vor fi şi mai amicabile şi că regelui Carolă îi va fi succesă a câştiga în regele Umberto, umanulă şi generosulă stăpânitoră ală peninsulei italice, ună amică şi sprijinitoră sinceră ală statului română din resăritulu Europei. Acesta apropiare între monarchii terilor latine din occidentă şi orientă, nu pote se producă decâtă cea mai mare mulţămire pretutindeni între Români. Pornindă din punctul acesta de vedere, întâlnirea de la Milano ’şî are importanţa sa netăgăduită, deşi incidentală tristă, care a pricinuită de astă-dată călătoria regelui Carol I în Italia, lasă ca ea se apară mai mult ca o visită de curioasie şi de mulţămire pentru simpatica primire de care s’a bucurată regele României şi augusta sa soţie, în Veneţia. Dar precum ne spune telegrama din cestiune, unele foi italiane vară cu totă adinsulă se atribue visitei regelui Carolă ună caracteră politică de prima ordine, susţinândă, că scopulă ei ar fi fostă alăturarea României la tripla alianţă. Acesta versiune ni se pare înse forte puţină probabilă, dedrece nu putemă înţelege de ce ar fi trebuită, ca regele Carolă se margă tocmai la regele Italiei, pentru scopulă arătată, şi înainte de tote nu putem uita, că regele Carolă este ună domnitoră constituţională, care când ar fi vorba de angagjamente hotaritare pentru ţară, de sigură că nu le-ar lua asuprăsî unilaterală, fără se aibă mai întâi consensulă representanţei ţării. Şi ţara, scimă, că pănă acum s’a pronunţată numai pentru continuarea atitudinei neutrale de mai înainte. Der decă şi nu va fi urmărită visită regelui scopulă despre care vorbescă memoratele foi italiane, probabilă, că pe lângă împlinirea unui actă de politeţă, va fi avută şi acea tendinţă politică admisibilă, de a sonda disposiţiunea puterilor centrale faţă cu România, pentru casulă când teritorial ei ar fi încălcată de vre-o putere, care stă în afară de acâstă alianţă. Este cam cutezată lucru de a face combinaţiunî în acastă direcţiune şi de aceea ne mărginimă a constata, ca faptă îmbucurătoră, raporturile mai strînse ale României cu Italia, a căreia amiciţie mai puţină interesată, poate se-iflă statului română, în vremuri grele, de mare ajutoră. Se mai asigură, că regele Carol I va merge din Italia şi la manevrele din Germania, unde a fostă invitată de însuşi împâratură Wilhelm. Acastă căletorie, adusă în legătură cu visită dela Milano, şi cu presenţa ministrului de resboiu română la manevrele imperiale din Bistriţă, ară motiva încâtva părerea loilor germane, că România caută, ca şi în anul 1877, de a-şi asigura integritatea ei teritorială pentru casală unui mare resboiu. Ori cum ar fi, nu putem dori alta, decâtă ca înţelepciunea celoră ce conducă aciî destinele României, se le arate în tote împrejurările calea cea mai sigură pentru aperarea marilor interese vitale ale ţerii şi pentru asigurarea viitorului ei. FOILETONUL „GAZ. TRANS.a PILLOÎIE. Novelă, de G. Bergsoe, tradusă de Ucu Paolo. (Fine.) — „ „Am făcută o greşelă, când m’am despărţită de medalionulă acesta““,zise Pillone. „Dacă l’aşi fi ţinută la mine, aşi fi scăpată de multe nenorociri.““ — „„Crecfi? întrebaiu eu cu îndoielă. — „„Da““, răspunse elă; „„despre acesta suntă tare convinsă. Acum se întorce noroculă.““ — „„Mai erecil în norocă, Pillone?““ îlă întrebaiu eu. „„D-ta singură ţi-ai ucisă noroculă.““ — „„Nu-mi vorbi despre acesta, Escelenţă““,zise elă Se privi neliniştită împrejură. „„O figură mă persecutăfiua şi noaptea, o voce îmi şoptesce: „Trebue să mori! O audă lămurită, chiar şi atunci când mă ascund în adâncime, unde nu cuteză să calce nici o fiinţă din lume. O vede noaptea strecurându-se printre crepăturile craterului. E îngrozitoră şi înspăimântătoră, piua n’am odihnă, noaptea n’am somnit. Totdeuna şoptesce încet și plângătoră: „Trebue să mori, Pillone !“ Am suferită chinuri, despre cari nici ideiă n’ai, m’am abătută ca ună nebună, şi nu sciu, ce m’a reţinută să mă aruncă de o sută de ori în adâncimea aceea, care fierbe pururea. Ah! Escelenţă, D-ta nu sei, ce îngrozitură e să fi singură! Acum însă D-ta m’ai mântuită! Imaginea mamei mele îmi va aduce pace şi linişte. — „„Şi de când stai aici?““ întrebaiu eu. — „„Din noaptea aceea nefericită““,fise elă cu privirea întunecată. „„Acolo, unde locuescă, sunt în siguranţă.““ — „„Dar cum poţi să trăiesci într’o aşa împrejurime!““ strigaiu uimită. — „„Ah! Escelenţă““,fise elă. „„tocmai acesta este nenorocirea mea. Trăiescă mai miserabilă, ca cea din urmă fiinţă. Sunt chinuită de feme şi de multe ori lâncezescă după o picătură de apă prospătă, fiindcă chiar şi rouă nopţii e sărată şi cu gustă de puciosă. Câţiva păstori îmi aducă din când în când câte o pâne şi o sticlă de vină acru, pe cari trebue să le cântărescă cu aură. Oh! e mă chină să trăesci aici. N’am mâncată nici n’am băută nimică. Toţi m’au părăsită, nu mai am nici ună amică în lumea acesta!““ — „„Totuşi““ răspunseiu eu, mişcată de miseria sa, „„mă ai pe mine, şi eu îţi voiu procura de mâncare.““ „Elă privi cu o dorinţă copilărâscă coşulă celă plină, pe care îl aduseiu repede, er elăfise: — „„Espelenţă, acum răsare soarele, şi apoi se coboră Pillone în împărăţia umbreloră, unde domnescă fantomele de puciosă! Voesci să primesci ună dară din mânile sale ca mulţămită pentru amiciţia D-tale?““ „Rămăseiu încremenită la augulă vorbeloră acestora. Căci așa, cum sta înaintea mea, nu prea avea ce să-mî dăruiéscu. Elă își desfacu iute mantaua și scoase din ea o pungă mică de pele, ală cărei conținută îlă deșertă cu precauțiune în palmă, îlă priveam uimită — erau safire, rubine, smaragde și diamante, cari scânteiau la razele soarelui de dimineţa. — „„Primesce-lă pe acesta!““ (zise el), arătându-mi ună smaragdă mare şi frumosă. „„Purtă-lă spre aducere aminte! Are colorea speranţei ; amândoi trebue să sperămă!““ — „„Nu potă să primescă o comoră atâtă de mare,““ (zisei eu. „„D-ta nu scii, câtă preţueşte smaragdulă acesta. — „„Credi, că suntă ună țărână prostă?“„ mă întrebă elă într’ună tonă batjocuritoră. „„Am scosă aceste petrii scumpe din ramele loră aurite și le păstreză pentru timpurile viitoare. Aurulă l’am dată păstoriloră, cari mi-au adusă nntremântă; ei considerau petrile acestea scumpe ca sticlă colorată. Ia-lă pe acesta, te rogă ! A fostă proprietatea viceregelui de Neapole, aceluia nu-i mai trebue smaragde.““ „Mi-lă puse în mână șifise cu 0 voce blâiîdă: — „„Dér ce este petra acesta, pe lângă darulă, ce mi-l’ai dată tocmai în momentul acesta ? De câte ori, chinuită de fome şi de sete, n’am cântărită aceste Majestatea Sa la Praga. Despre petrecerea Majestăţii Sale în Praga înfilele de 26 şi 27 Septemvre, telegramele comunică următorele: In 26 Septemvre Majestatea Sa făcu o preumblare prin oraşă cu trăsura, visitândă edificiile mai distinse şi instituţiunile publice ale oraşului. Mulţimea pretutindenea aclama pe monarchii cu însufleţite strigăte de „slava lu Visitândă preparandia cehă de fete, Majestatea Sa îşi esprima dorinţa, ca elevele acestui institutu să fiă instruite nu numai în ceea ce privesce cualificaţiunea lor, ci şi în iubirea de patriă, îşi scrise numele cehesce în albumul institutului, ascultă imnulă poporală şi mai multe declamaţiuni, visită institutul, cu de-amăruntulă şiiapoi plecă să visiteze Rudolphinum-ulu, unde a trăi cu amabilitate pe căpitanulă de poliţie Steiskal şi pe alţi fruntaşi cehi. De aici se duse Majestatea Sa să visiteze capela de la primăria orăşenescă. Intrând în vechia sală de şedinţe, Majestatea Sa fu aclamată de trei ori cu „Slava“, visită antichităţile istorice şi îşi scrise numele în albumă în limba cehă. La 6 ore se dete ună plânză de 56 tacâmuri, la care luară parte mai mulţi •.Sâaaoua* es© în flăcar* cji no&ameite mi ri listro-Ungo Pe unu ana 12 N., pe sét* luni 6 fl., Pe trei luni 3 ft. Pentru România si strimnitate: Pe unu ană 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Aboianesiuil nenn Brajovî, la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu ana 10 ft., pe fése luni 5 ft., pe trei luni 2 fl. 50 or. Gudusulu în casă. Pe unuană 12 fl. pe iese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Inu exemplaru 5 or, v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele oftfcu și inserțiunile auntu a se plăti înainte. intnun AdaiiistriUiB» TlMtifl», g&ASOVU, piața mars nr. 22 at&staoti nefranoat# nu k© pici*a*Seu. Mminzscripfc* nws«ura» trimita . Birourile 48 aiueliii: trajova, piaţa mars Mr. 22 ÍRiBösat© mai primasou ín Vlsns ÜHtiolfii MosxeEaasensUin A Jóig er í#éfe> Maas), Xenrü Sckakk, Álon Mentái M.Dnkes,Á, Oppelik, J,Bem%%berg; tn Buiapssta: Á. V. Qolá- Hrper Anion Meut Eckstein Bernat: |a Frankfurt: ff.I.Dimbe;ín Hamburg: A. Steiner. ?î0țuîu ing5«yțiunile?n: o Bas?iă jfarmondu pe o coloana 8 er. ?i 80 er. timbru pontau o publicăre. Publicări mai dlar după tarifă fi învoială. Sasiame pe padina III-a o aarcă 10 or. 7. a. bau 30 bani. Nr. 207. Brașovii, Joi, 19 Septemvre (1 Octomvre). 1891. membri din nobilimea cehă, deputaţii Smeykal şi Rieger etc. După planetă, Majestatea Sa visită esposiţia, unde îmbulzela era aşa de mare, înoată în după amecia acestei «file, numărulă totală ală visitatorilor, esposiţiunei completă cifra de două milioane. La 9 ore urmă o serată la preşedintele dietei boeme. Infiua următore Majestatea Sa visită o şcolă poporală germană, unde îşi scrise numele în albumă, asistă la mai multe declamaţiuni şi eserciţii gimnastice, agrăindă pe mai mulţi şcolari. După acesta visită institutula ipotecară. Dela esposiţiă Majestatea Sa cumpără din passeta Sa privată 13 tablouri. La 2% se duse în Ziskow, unde la salutarea primarului, Majestatea Sa răspunse în limba cehă. Făcu apoi o preumblare la Karolinenthal. Primirea pretutindenea entusiasmată. Sora întorcându-se în Praga, întregă oraşulă fii iluminată. Urmă plonejulă de curte şi apoi representaţiă de gală la teatrulă germană. Cancelarula Caprivi asupra situaţiunei Cancelarulă Caprivi, după cum cetimă în „Kölnische Ztg.“ a visitată în 28 Septemvre, din incidentul jubileului regimentului 28 de infanteriă oraşulă Osnabrück, unde s’a încheiată la 1648 pacea vestfalică. La salutarea primarului oraşului, răspunse cancelarulă printr’o vorbire mai lungă. „O reprivire asupra trecutului arată, aceea ce s’a câştigată în presenţă. Temerile, că arestarea actuală va pute fi susţinută, nu suntă întemeiate. Nici unulă dintre conducătorii ţeriloră nu au dorinţa de a turbura pacea şi să provoce ună răsboiu europeană. Nici alipirea stateloră din timpulă mai recentă nu dau ansă la temeri. Acestea nu suntă altceva, decât d espresiunea relaţiunilor d esistente şi pote că suntă și stabilirea echilibrului europen, după cum a fostă mai înainte. Nici unul dintre guvernele europene, întru câtă prevede vorbitorulă, nu voesce răsboiulă, care în urmările sale e de prevăzută că va întrece toate răsboaiele de pănă acum. Chiar și raporturile interne, pentru