Gazeta Transilvaniei, octombrie 1891 (Anul 54, nr. 217-241)

1891-10-01 / nr. 217

Pagina 3. SOIRILE PILEI. — 30 Sept. (12 Oct.) Românii ardeleni la Praga. Cela mai valorosă şi populară organii ala Cehilor tineri „Narodni Listyu urmăresce pasa de paşti pe „dragii lor oaspeţi“, cum numesce el pe Românii visitatori ai esposiţiei şi ai capitalei „Praga de aură“. Astfel, vedemi, ca de când se află ospeţii români în Praga, în fiecare numără scrie despre Români şi publică dări de semă amănunţite despre petrecerea lor în Praga şi despre visitele, ce le fac Românii diferitelor instituţiuni şi localităţi din esposiţiă şi din oraşul Praga, unde pretutindenea sunt întimpinaţi în modula cele mai provenitori şi simpatică Faia însaşi nu lasă nici o ocasiune binevenită fără a-şi manifesta simpatiile ei faţă cu Românii.* * * Cehii şi Maghiarii. Soima, că foile maghiare şi maghiarene încă dela începută au manifestată faţă cu esposiţiă dela Praga o atitudine forte reservată, crecvendă, că prin acesta li-va succede a împuţina efectulă aceleia. Dar s’au înşelată amară. Esposiţiă dela Praga şi-a făcută efectulă său strălucită şi atitudinea reservată a Maghiarilor, a contribuită numai la potenţarea antipatiei cehe faţă cu Maghiarii. Foia cehă „Hlas Naroda“ caracteriseză în termini forte aspri aceasta atitudine a Maghiarilor“. Maghiarii — 4*pe „Hlas Naroda“ — ni-au dată o nouă dovadă, că nu suntă prietinii poporului cehă şi că nici nu-şi ascundă antipatia lor faţă cu naţiunea cehă. Ei s’au purtată faţă cu esposiţiă dela Praga aşa, ca şi cum aceea ar fi fostă a Chinesiloră, ori a Indieniloră şi nu a unui poporă din aceeaşi monarchia. Acesta Cehii nu li-o voră uita! — zice în fine foia cehă. * * * Afacerea Văcărescu. Cetimă în „Timpulu“, D. Enăchiţă Văcărescu a declarată unui ministru, că prinţulă Ferdinandă se va căsători cu d-sora Văcărescu şi că va renunţa la tronă în favoarea fratelui său Carolă. Dealtmintrelea se zice, că cu ocasiunea călătoriei sale la Parisa, principele Ferdinandă ar fi avută o întâlnire cu domnişora Văcărescu. Institută pentru cultura vaccinului animală. Ni se scrie, că d-lă Dr. Vuia medicală băiloră Herculane, s’a întorsă la Aradă, unde și-a reluată practica medicală. Aci Dr. Vuia a deschisă ună stabilimentă, care este chemată a aduce mari servicii poporului nostru. Este vorba despre ună institută pentru cultura vaccinului animală, de unde se vor scote altoi de la viţei pentru altoirea copiilor şi a adulţilor, în contra vărsatului. D-l. Dr. Vuia este primula Română, care în monarchia nostra are asemenea institută. Sperămă, că autorităţile comunale şi comitatense, dar mai alesă medicii noştri români nu voră întârzia a sprijini o instituțiune sanitară atâtă de folositoare şi nu voră mai da banii lor, pentru limfa preparată de străini, carea — precum ni se asigură — cu nimică nu e mai superióara.* * * Cum infloresce cultura ungureasca ? Răspunsul la aceasta întrebare e forte uşoră: Să aruncă dare mare asupra tuturoră locuitoriloră fără deosebire de naţionalitate, se trimită esecutori asupra locuitoriloră ca să incasseze darea şi apoi din darea încassată se ajutoră după putinţă învăţământul ă şi cultura unei singure naţionalităţi, — a celei maghiare. Astfel, pentru esemplu în bugetulă pentru anulă 1892 suntă preliminaţi pentru ajutorarea diferitelor şcole medii 136,648 fl. Anulă trecută au fostă preliminaţi sub acestă titlu numai 119,590 fl.; va să vină în bugetulă anului viitoră s’au preliminată cu 17,058 fl. mai multu. Plusulă acesta s’a adausă cu scopulă de * * * GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 217—1891 a pute mai bine subvenţiona trei gimnasii ungurescî din Ardealu, anume gimnasiulă unitară din Clusiu, gimnasiulă ev. reformată din Orăştiă şi gimnasiulă ev. reformată din Sepsi-Sângeorgiu. Câte alte subvenţii dă statulă şcolelră ungurescî, nu le mai amintimă, destulă că şcoele menite pentru cultura unui milionă şi jumătate de Români din Ardeală nu capătă dela stată nici ună bană frântă, în timpă ce şcofele menite pentru cultura naţională a 600,000 de Maghiari ardeleni se bucură de subvenţiuni colosale. — Acum sciţi cum înfloreşte cultura ungurescă? * * * Demonstraţiimi în Pesta. Tinerimea voinicosă din Pesta nu s’a mulţămită cu tămbălăulă înscenată în 43ele trecute, ci din nou s’a pusă cu totă dinadinsulă să continue demonstraţiunile, şi cu deosebire în contra poliţiei. „Patrioţii“ nu pot certa poliţiei, că acesta i-a împedecată în avântullora de libertate, şi de aceea se hotărîră să demonstreze în contra poliţiei. Acesta însă păşi cu mai puţină cruţare şi pe cine nu se supunea, îlă aresta imediată. Despre aceste demonstraţiuni aflămă din Pesta următorele: Studenţii arestaţi, cu ocasiunea esceselor de strade din zilele trecute au fostă pedepsiţi. Juristulă Alexandru Frater ca conducătoră ală demonstraţiunei a fostă pedepsită cu 30 fl. respective cu 3 zile închisoare, ceilalţi au fostă pedepsită cu sume mai mici de bani. Toţi condamna au apelată. După ce studenţii au fostă eliberat! Sâmbătă pe la ameni, porniră oblu la universitate unde au fostă salutaţi de colegii lor, cu chiote de bucurie. In curând, însă chiotele aceste degenerară în asurzitare strigăte de abzug-uri asupra poliţiei şi asupra ministrului de comerciu aşa încâtă dintr’odată coridorele edificiului universităţii căpătară un caracteră viciu. „Voinicoţii“ tineri se duseră apoi în curtea universităţii unde ca pâtă ai da în palme se constitui o adunare ad-hoc sub celulă liberă. Ca „referenţă“ ală „brutalităţii“ poliţienesoi luă cuvântul studentulu Heves, care au cuvinte aspre stigmatism purtarea poliţiei faţă de „civii academici“. Majoritatea adunărei aprobă prin strigăte de „eljen“ vorbirea marelui corifeu ală apărărei „libertăţii“ studenţilor. Representantul minorităţii moderate, studentul Weizenkorn (mulți dintre „Maghiarii“ conducători ai adunărei pentru răspunsulă la memorandul tinerimei române din Bucureşci), care zise, că demonstraţiunile aceste nu suntă de nici ună folosă. Vorbele aceste provocară ună tumultă ne mai pomenită. Strigăte, sbierăte, fluerături, fură răsplata vorbitorului. Rectorulă universităţii, dr. Roland Eötvös, care auzi scandalulă acesta, apăru in mijloculă tinerimei şi-i provocă ca să se împrăşcie imediată, căci la dincontră î i va relega de la universitate. Ameninţarea acesta fu ună duşă rece pentru tinerii înflăcăraţi şi fără să ia vreună „condusă“, se depărtară, cu devisa : „La revedere“ ! După prânză se întâmplară orăşi espese, deşi în măsură mai mică, graţie intervenirei energice a poliţiei. Pe la 5 ore se adunară în faţa universităţii cam la 50 de tineri, cari începură se strige „abzug“. Apoi intrară lărmuindă în coridoarele universităţii. Rectorul dr. Eötvös, care tocmai presida senatură universităţii, au- 4indă tămbălăulă ce-lă făceau „voinicoşii“, porunci portarului, să închidă porta şi să nu lase pe nimenea să iese afară seu între înlăuntru. Cum audură acesta studenţii, îndată li se tăia pofta de a mai vocifera, şi când portarulă le spuse, că porta e deschisă pentru aceia, cari voescă să iesă afară, eşiră cu toţii, îndată ce scăpară afară, li se ridica consciinţa eului propriu şi prin urmare prinseră din nou curagiu. Incepură să-şi bată jocă de poliţie, strigară „Abzug spiczliu (terminală cu care studenţii batjocurescă poliţiştii.) Studenţii văzândă, că numărulă loră se urcă la 100, începură să atace poliţia. Ună detectivă bătrână, care în cercurile studenţilor purta numele lanski, fu dată de părete, şi se zice că a căpătată şi nişpe ghionturi în coste de la câţiva „bravi divi academici.“ Acum sosi ună inspectoră de poliţie, cu ună detaşamentă de poliţişti călări. Studenţii cum văzură ţinuta marţială a poliţiştilor, se împrăşciară în toate părţile, ca pleva suflată în vântă. Numai vreo 15 tineri mai inimoşi, încercară să opună o resistenţă passivă, şi rămaseră pe piaţa universităţii. Marea grupă însă fu împresurată şi stan re pede fii dusă la poliţie. Acesta se întâmpla pe la 7 ore sera. O oră mai târziu se adunară din nou cete de demonstranţi pe strada Kerepes, sub pretextă, că voiescă să cineze, flămânui fiindă prin mersură forţată, ce l’a trebuită să-lă facă, în urma genei poliţiştilor. Dar, se vede treba, că pentru ca să şi facă poftă de mâncare, începură să strige „abzug“ şi „mehet“. Poliţia apăru în curândă în frunte cu căpitanul oraşului Dr. Farkas, care îi provoca să se împrăşcie. Deputatul Hock şi Linder, cam din întâmplare, se aflau de faţă, sprijiniră pe poliţişti şi în urma aceasta studenţii aflară cu cale să se împrăşciă. Câţiva renitenţi fură arestaţi. Pe la 9 ore seara, nu se mai vedeau din demonstraţiile aceste alte urme, decât o pastilă monotonă ală patrulelor de poliţişti, cari traversau piaţa universităţii, strada Kerepes etc. Astfel, se termina acesta „imposantă“ demonstraţiune a tinerimei maghiare, care prin nesfîrşitele ei scandaluri de pe stradă, înaintea Europei culte nici decum nu şi-a ridicată prestigiul ei, şi aşa atâtă de „deochiată!“ — „Vier Lärm um nichts!“ Celebrula romancierii rusu Leon Tolstoi a publicată deunăzi în „Novoie Vremia“ o scrisoare, în care declară, că dă voiă oricui atâtă în Rusia, câtă și în străinătate să reediteze orice operă a sa, fără ca elă să ceră nici o îndemnisare. * * tre Mitropolitulu Mihaila alu Serbiei a intentată biarului Dnevni List ună procesă de calomnie. Patru advocaţi, dintre cei mai însemnaţi, ai baroului din Belgrad s’au oferită să represinte pe redactorul numitului 4 țarăCu totă oposiţia representantului Mitropolitului, judecătorii au admisă cererea de amânare pentru a înlesni acuzatului culegerea dovedată şi au ordonată cancelariei mitropolitane să pună toate actele la disposiţia redactorului inculpată.* * * înmormântarea solemnă a răposatului rege Carol de Würtemberg s’a făcută Vinei I diminaţa. Impăratulă şi Regele Wilhelm, marele duce de Baden urmau după carulă funebru, apoi veniau archiducele Frederică, marele duce Michailă Nicolaevici, alţi prinţi, corpură diplomatică, miniştrii, generalii, deputaţii, şi delegaţiunile regimentelor: austriacă, rusă şi prusiană, ală căroră şefă era răposatulă. Carulă era forte pomposă; în timpulă serviciului funebru s’au trasă salve de artileriă. Impăratulă şi prinţulă Henrică au plecată apoi la 10 ore sera la Berlină ; ei s’au despărţită în modă forte cordială la gară de regele şi de prinţii presenţi.* « * Promovată. Din Clusiu ni se anunţă promovarea la gradulă de doctoră în ştiinţele juridice a d-lui Constantinii Popoviciu, ce a avută locă la universitatea de acolo în 10 Octomvre n. c. Raportul Camerei comerciale şiindustriale din Braşov”. ((Fine.) Taxa pentru transportul de cărbuni de petru din Petroşeni cătră staţiunile mai desvoltate şi cu deosebire cătră Braşovă, ar fi de dorită şi fiă într’atâta redusă, încâtă în faptă să se şi potă aduce acestă combustibilă. Terminarea reţelei de căi ferate în districtură Camerei nóastre a făcută in anulă 1890 mă pasă însemnată spre înaintare prin începerea construirii căii ferate vicinale Braşov- Treiscaune, or proiectulă pentru calea vicinală Sibiiu-Făgăraşă este forte înaintată. De importanţă deosebită pe terenul căilor farate este cestiunea ivită în anulă espirată, a împreunărei, funcţiunii liniilor ferate cu România. Pănă acum Ungaria are numai două astfelă de juncţiuni, la Predeală şi la Orşova. Şi fiindă în interesul ambelor state o înmulţire a punctelor de juncţiune, paşii întreprinşi din partea României, declarându-se gata de a intra în pertractări cu Ungaria, în aceasta gestiune, au fost demni de o favorabilă întâmpinare. După cum stau astăzi lucrurile, putem privi ca sigure trei juncţiuni noue şi anume:la pasuilă Ghimeşă, la Turnu-roşu şi la Vulcani. Cu deosebire juncţiunea de la Turnu-roşu este de mare însemnătate economică. Procentele cresterei în cele 15 Comitate transilvane: Cluşiu 14.49%, Solnocă-Dobâca 12.12°/0, Murăşă-Turda, 11.66°/0 Bistriţa-Năsăudă 10.19°/0, Târnava mică 9.71%, Turda-Arieşă 9.69%, Alba-inferioră 8.17%, Hunedoara 7.35% Sibiiu 4.85%, Făgăraşă 4.11%, Odorhei 4.02%, Treiscaune 3.58%, Braşov 3.12 %, Ciucă 2.66%, Târnava mare 2.47%, Media e de 7.82%, media în totă ţara (afară de Fiume şi Croaţia) 10.15%. Aşadară ţinuturile cele mai simţitore atinse prin resboială vamală cu România arată crescerea cea mai neînsemnată ba chiar scădere şi între acestea districtulă Săcele, Kezdi-Vasarhei şi Sălişte. Resboiula vamală a cerută multe jertfe de mâni sârguinciose şi de esistenţe economice, în multe direcţiuni a causată elă stagnaţiunile amorţitore cari a paralisatu viéţa industrială şi efectele lui nu se potă judeca numai de restrângerea desfaceriloră de mărfuri, ci trebueau luămă în considerare, că aci e vorba de nimicirea puteriloră de natură indusrială, de astuparea isvorelor economice de capitală. In comitatulă Târnavei mari avemă de signalată emigrarea crescândă la America, deşi acestă momentă nu poate esplica singură crescerea atâtă de nesuficientă a numărului populaţiunei. Cununia. D-lă Dr. W. Rudow s’a cununată ieri, în 29 Septemvre v. cu d-şora Lucreţia Suciu, fiica d-lui protopresbiteră Petru Suciu din Ocorişă . Cursula La bursa din Viena, din 10 Octomvre a. c. 1891 Santa de aură 4°/o.............................104 20 Senta de hârtie 5% .... - - 100.80 mprumutură căiloră ferate ungare • aură 115.50 dite argintă - - - • • 87.20 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare [1 ma emisiune] ■ - 111.10 Amortisarea datoriei căilor ferate de ostă ungare [2-a emisunei] - - —.— Amorfisarea datoriei căilor ferate de ostă ungare (3-a emisiune) ■ - —.— Bonuri rurale ungare.......................89.90 Bonuri croato-slavone ..... 104.50 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ....... ..— Galbeni împărătesei- - ... 6.57 Napoleon-d’ort ........ 9.29 Mărcilor împ. germane - ... 67.60— Londra 10 Livres Sterlinge ... 117.40 Proprietară: Dr. Aurel Mureșianu. Redactoră responsabilă interimarâ: Gregoriu Maioru.