Gazeta Transilvaniei, decembrie 1891 (Anul 54, nr. 266-287)

1891-12-01 / nr. 266

Nr. 266—1891. GAZETA TRANSILVANIEI numesce pentru patriotica conducere a Ligei. D-la I. Mihalcea apeleză la totă suflarea românască şi nu deosebi la bu­­nile sîinţă ale Românilor­ ardeleni din Bucuresci, ca să se înscrie în Ligă. D-la Mehedinţi propune o telegramă de mul­ţumire şi recunoscinţă d-lora Bonghi, Imbriani şi Menotti Garibaldi pentru spri­­jinile mare ce l’au data Românilor, la congresula de pace din Roma. Propu­nerea fu primită cu însufleţite aplause. După ce au mai vorbita încă mulţi alţii, în aplausele căldurose ale mulţimei, pre­şedintele ridică şedinţa. — Acesta fu una dintre cele mai frumoase adunări ale Ligei, în care s’a pecetluita lucrarea în­cepută prin seriositate, demnitate şi pa­­triotisma calda. * * * Liga pentru unitatea culturală a Ro­mânilora — Secţiunea Oltii, va da la 30 Noemvre c. una bala în folosula ei, la care va fi reprezentată Secţiunea cen­trală, precum şi societăţile universitare „Unirea“ şi „Tinerimea română“ din Bu­cureşi prin 16 studenţi. Sâmbătă la orele 2 d. a. studenţii din Bucuresci vor­ sosi la gara din Slatina, unde vor­ fi primiţi de comitetul­ secţiunei şi de cetăţenii slătineni. Musica militară a regimentului de Olta va cânta la sosirea trenului în gară. După salutarea de bună sosire, stu­denţii vor­ fi conduşi în oraşa. La orele 9 sara se va începe halala. A doua o, Duminecă, se va face inaugurarea cabi­netului de lectură a secţiunei Olta. Masă comună. Escursiuni: la monumentalula poda peste Olta, unde studenţii vora fi fotografaţi, spre a ave o plăcută suve­nire dela Slatina, apoi visitarea gimna­­siului, a şcolelora primare şi a şcolei de agricultură dela Strihareţu, lângă Slatina. Pentru comitetula arangiatorii : Simeona Craiuica, preşedinte ; I. Moisila, secretar. * * * Inaugurarea capelei române din Parisii, după cum anunţă fiarele francese, e fixată pe 1 ianuarie 1892. Serbarea a­­ceasta se va face cu mare pompă. Invi­­taţiuni vor­ fi adresate preşedintelui re­­publicei francese, corpului diplomatica şi pressei. Aceste chiate adaugă, că res­­tauraţiunea acestui monumenta a costată 500,000 franci. * * * închiderea şcolelor d­­in Budapesta. Se scrie din Budapesta, că la propunerea oficiului orăşenescă, primaruile capitalei, Kamermayer a dată ordină, ca din 10 Decemvre începânda și pănă în 6 Ianuarie, să se închidă toate institu­tele de învățământă și de crescere aflate de pe teritoriul­ capitalei. Disposi­­țiunea aceasta s’a luată din motivulă, că între băeții de scară bântue morburi contagioase. Din raporturile capitalei Budapesta apare, că din 12 Noemvre pănă în 3 Decemvre a. o. s’au bolnăvită de difterită 203 băeţi, dintre cari 74 au murită, oi alţi 319 s’au bolnăvită de alte boale contagioase, murindă dintre ei 21.* * * Bin Tărlungeni. (Săcele) primimă o plăngere la adresa învăţătorului Nicolau Comşa, despre care ni­ se scrie, că ar ave patima curiosa de a chinui pe bieţii şcolari cu propunerea prea încordată a limbei maghiare. Ni­ se mai scrie, că ela pentru a adeveri primirea repartiţiei în­­văţătoresci, le dă oamenilor­ chitanţe scrise în limba maghiară. — Ce cjice la asta d-lă învăţătora Comşa şi ce clipe poporule, care-l­ susţine pe d-sa? * * * împăcare intre Cehii tineri şi Cehii bătrâni, piarura „Politik“ din Praga, or­­ganula Cehiloră bătrâni, a publicată în filele din urmă mai mulţi articoli ai unui Ceha bătrâna, în care între altele vorbesce şi despre o unire a Cehiloră tineri cu Cehii bătrâni în contra cople­­şirei Nemţilorâ. Organulă Cehiloră tineri „Narodni Listy“, răspunde într’una ar­ticole, că Cehii tineri sunta gata, ca se primesce unirea cu condiţiune însă, ca deputaţii Cehiloră bătrâni din dieta boemă să-şi depună mandatele lord. * * * Limba rusescă in armata nostră. De­timit în „Magyar Hirlap“ interesanta sclie, că ministrulă de honvezi br. Fe­­jervary a adresată o circulară cătră co­manda gloatelor­ din Croația-Slavonia, în care este provocată să formuleze o listă a tuturoră glotașilor8, cari vorbescu limba ruseasca. * * * Cartea poporului. D-la Nicolau Anca, latiră în comuna Chişfalău, a cetită „Cartea poporului“ de d-la Ioană Popa Reteganulfi. D sa a rămasa foarte mul­țumită cu cuprinsulu acestei cărți si zice, că e vrednică nu 75 or., ci 7 fl. 50 cr. O recomandăm­ cu totă căldura măeş­­trilor­ români, fiinda­că în soesta carte sunta multe învăţături bune nu numai pentru ori­care Română, ci şi în spe­cială pentru măeştrii noştri. Ex-imperatula Don Pedro ala Brasi­­liei a reposata în etate de 66 de ani. Ceremonia îmormântărei a fostă forte imposantă. O mare mulţime de omeni a fosta de faţă. Şepte regimente de infanterie, una regimentă de cuiraseri şi o baterie de artilerie au făcută onoru­rile militare. La îmormântare au asistata representanţii preşedintelui republicei francese Carnot, miniştrii, birourile ca­merei, corpura diplomatică și demnitarii brasilieni. După ceremonia religiosă, corpulă a fosta transportata la gară unde trupele au defilată înaitea carului fune­bru. Apoi posciugului a fosta pusă în­tr’una vagonă transformata întro capelă; elă va fi transportata la Lissabona, în­soţită de membrii familiei imperiale. * * * Una diarista espulsata. Din Sofia se telegrafiază: Corespondentală „Agenţiei Havas“, Chadourne acusată, că răspân­­desce scrii false în străinătate asupra principelui Ferdinand şi a guvernului său, a fosta espulsată din Bulgaria. „Agenţia Havas“ anunţă că ministrulă francesa de esterne, Ribot, a dată or­dină agentului diplomatica francesă din Sofia, ca să protesteze în contra espul­­sărei corespondentului Chadourne. * * * Tinerimea croată, a trimisa în ciilele aceste o mare deputaţiune la Diacovar să se închine episcopului Strossmayer şi să-la roge să primescă a fi naşură nou­lui paiaţă ală academiei croate din Za­­grabia, care se va inaugura în curândă cu mare solemnitate. Cu acesta prilejă deputaţiunea tinerimei şi-a esprimată do­rinţa, ca episcopula Strossmayer să in­tervină pe lângă papa pentru introduce­rea limbei slavone în biserică, în locuia celei latine. * * * Prieteniă intre una şerpe şi una co­­pila. O întâmplare forte curiosa ne îm­­părtăşesce d-la preotă Nicolau Lupanu din Chiuzbaia. D-sa ne spune, că în de­­cursul a­verei, nisce tineri ţărani români, ce locuiau pe „Valea-roşiă“ de pe teri­­toriulă Baiei mari, aveau obiceiulă de-a merge în decursulă cjilei la lucru la câmpă, or pe una copila aia loră, în vârstă de doi ani şi jumătate, îl­ lăsau închisă în casă, punându-i josă câte-unui bliduţă cu lapte pentru ca să se hrănască în decur­­sulă zilei. Dela o vreme însă mama băetului băga de sămă, că copilulă ei tata flămânda rămâne, măcar că bli­­dula cu laptele tot­deauna îlă găsia gola, când se întorcea acasă. Vrândă să afle causa, mama pândi odată prin fereastra și văzu eșindă de sub masă una șerpe mare, care se duse la blidură cu laptele şi începu să mănânce împreună cu copilula. Mama văzu pe copila lo­­vinda şerpele cu linguriţa peste capa şi zicându-i: „Papă şi mie4ula, nu numai laptele“. Şerpele iritată se întorse cătră copila, îşi spuse limbile şi începu a sî­­săi, dar nu l’a muşcată. In urma aceasta părinţii înspăimântaţi părăsiră locuinţa aceea, mutându-se într’altă loca. Speculă miserabilă. Din Timişora se scrie, că c cele trecute poliţia a pusa mâna pe o femeiă, care făcea speculă miserabilă şi pacotesa, prin aceea, că înşela fete tinere nevinovate şi le es­­punea apoi prostituţiunei. O copilă de 15 ani din Aradul, nou însă, cu numele Morschl Erzsi, i-a demascata pecatesa speculă. Ea observândă, ce intenţiuni are femeia Pokorny Rosa, într’ună mo­menta potrivita a fugita la poliţiă şi a descoperita fapta. Poliţia a pusă mâna pe femeiă şi a închis’o. Esplosiune. Din Bologna se telegra­­fiază : In Marano a esplodată o fabrică de iarbă de puşcă. Patru persoane au fost­ ucise, trei greu rănite, ci o mulţime de oameni uşora răniţi. * * * Cununia d-lui Iuliu I. Roşca cu d-ra Elena A. Zănescu va ave locă­mâne di­­minaţă la zece ore în biserica Sf. Nicolae din loca. — D-la Cornelia I. Secoșianu și d-ra Eufrosina­­.­­Gămulea se vâră cununa Duminecă în 1 Decem­vre v. la 7 ore d. am. în Brăila. — Să fiă într’una casa cu norocă! Concertă. D-ra B. Papazoviciu din Brăila va da Sâmbăta viitoare mnă con­certa în sala Redutei orășenesc­ din locă. Venitul­ concertului ni­ se spune, că va fi destinată pentru ajutorarea studenţilor­ săraci de la şculele din locă, fără deose­bire de naţionalitate. * * * Musica regimentului 82 de infanterie, va da un concert, mâne sară în sala hotelu­lui Central Nr. 1, începutul la 772 ore. Pre­ţura de intrare 30 cr. Programuld e ur­­mătorul­: 1. Fr. Erkl: Cuvertură la opera „Hunyadi László“. 2. P. Mascagni: Introducere şi Siciliana din opera „Ca­valleria Rusticana“. 3. Milickor: Vals din opereta „Der arme Ionathan“. 4. Balfé: Duett din opera „Die Zigeunerin“. 5. Schreiner: Fantasiă din opera lui Bi­zet „Carmen“. 6. Langey: a) Serenadă mexicană, b) Träumerei aus den Kinder -­scenen. 7. Kemzak: „Prager Stamm­blätter, potpouri.” 8. Ivanovici: „Meteor“ Vals. 9. Robandi: „Allastella confidente“ romanţă, solo pentru trâmbiţă. 10. I. Bayer: Potpouri din baletulă „Pup­­penfée.“ * * * * * * trebui se rămânema cocostârci! Adu-ţi aminte de cuvântulă acela prosta, eu l’am uitată de tată.“ — „De trei­ ori sĕ ne închinăm­ spre resărita.“ Vise vezirulă şi se cjh­ema... ei, dar cum?.... Stai, mu—mu—mu; ba nu, nu-i aşa.“ Şi se întorseră spre resarite, se în­chinară neîntreruptă, încâta mai că a­­tingeau pămentulă cu ciocurile. Dar, vai, cuventula fermecătoră le eşise din minte, şi ori de câte-ori se pleca Cali­­fula, şi ori de câte-ori vezirulă striga cu dorfi mu—mu—, ori ce amintire de cuvântă dispăruse şi bietul­ Chasidfi cu veziculă sea erau şi rămaseră cocostârci. Permepaţii umblau supăraţi pe câm­puri şi nu sciau de loc şi, ce să încapă în nenorocirea lord. Din pielea de co­­costârcă nu puteau eşi, să se întorcă în cetate oră nu puteau, ca să spună că suntă ei. „Cine mi-ar crede,“ striga co­­costârca la Califă „că, în figura asta, sunt eu, Califula? Şi chiar de ar crede, ei nu vora voi să aibă una cocostârca de Califa.“ Astfela se tîrâră mai multe căile în­­cepe şi încolo şi se nutriră năcăjiţi cu fructe de câmp­, pe cari însă, cu ciocu­rile cele lungi, nu le puteau mânca. De șopârle şi brusce nu mai aveau poftă. Singura lor­ plăcere în starea asta era, că potu sbura. Astfela sburară mai desa pe coperișele din Bagdada, ca so vedă, ce se întâmplă acolo. In cjilele cele dintâiu observară pe strade o jale și neliniște mare. Cam a patra cai însă, după ce fură fărmecaţi, aflându-se ei pe palatul­ Califului, vă­­cjură jasa pe strade o procesiune pom­­posă. Sunau tobe şi trimbiţe, una ome îmbrăcată într’o manta roşiă, cusută cu aura, călăria pe una cala împodobita, încunjurata de servitori, în haine stră­­lucitoare. Jumătate Bagdadulfi săria după ela, toţi strigau: „Trăiască Mizra, Dom­­nitorule din Bagdadă.“ Atunci cei doi cocostârci de pe co­­perişul­ palatului se uitară unuia la al­tuia şi Califula Chasidă zise: „Dar fu cu socotelă, mare vezică, de ce suntă fer­mecata ? Mizra acesta este fiula duşma­nului meu de moarte, ală puternicului vrăjitoră Caşnură, care într’una păsa rău a­jurată să-şi răsbune asupra mea. Cu toate astea, nu-mi pierdă speranţa. Vino cu mine, scumpule soţă de neno­rocire, să călătorima la mormântul­ pro­fetului; cine stie, poate că la locuia sfântă se va desface farmecula“. Şi s’au ridicată de pe coperişulă palatului şi au sburatu în partea spre Medina. Ei, dar pentru o călătoriă aşa înde­lungată nu prea mergea cu sburatula. Nu erau deprinşi de ajunsa. Califula, ce e dreptă, sbura înainte, dar credincio­­sul­ Mansorfi gâfăia din dărătfi şi striga: „O, stăpâne, îndată nu mai potă sbura. Domnia ta sbori prea iute. Acum e şi sără, bine am face să cautamu una adă­­posta pentru nóapte“. Chasidă se îndupleca la rugămin­ţile şerbului său şi fiind­că în vale josă zări o ruină, care se părea, că le va putè da adăpostă, sburară cătră ea. Clă­direa părea a fi fostă odinioră paiață. De sub ruine se ridicau sale frumoase. Mai multe odăi, încă binișoră conser­vate, erau mărturii, câtă de pompose a trebuită să fie odată casa aceasta. Cha­­sidă și soțulă său se preumblară prin ambituri să-și găsescă m­ă locșora us­cata. De-odată cocostârculă Mansor stete locului. „Domne și Stăpâne!“ şopti ela încetă, „numai de n’ar fi nebuniă pentru ună mare vizită, şi şi mai mare pentru una cocostârcă, să se târnă de năluci. Nu stiu cum, dar pare că-mi fur­nică totu trupula, pentru că aici în a­­propiare am audita cum se cade ge­­mânda şi suspinândă.“ Califula încă ste­­te’n locă, şi auzi m­ă om fi plângând a înceta. Plina de curiositate voia să se ducă în direcţia de unde veniau tângui­rile, vizirula însă îlă apuca cu cioculă de aripi şi la ruga fierbinte să nu se mai arunce în primejdii nouă şi necu­­noscute. Dar în zadară. Califula, căruia și sub aripa de cocostârci îi bătea o inimă vitază se smânci dela ela, fără a mai băga în semă, că iau rămasă câteva pene în cioculă vizirului. Printr’ună co­­ridoră întunecosa ajunse în curândă la o ușă, ce se părea numai aninată; îndă­­rătulă ei au4i suspinurî clare, între ele vaete slabe. Cu ciopală împinse ușa, stete însă surprinsă, pe plagă. In odaia ruinată, luminată sărăcăciosă numai prin­­tr’o ferestruică mică cu gratii, văzu pe pământa se4endfi o buhă mare de noapte. Lacrimi ca bobulfi îi curgeau din ochii * * * Vagina 3. Necrologii. Eugenia Dobrinu, în etate abia de 6 luni a răposata Vineri în 4 Noemvre v. la 10 ore sora în Voila. O deplângă înfrânţii părinţi Georgiu şi Maria Dobrinu, apoi Aurelia, Aureliu, Corneliu şi Virgiliu, ca soră şi fraţi. Sălăşluescă între cei blânzi!

Next