Gazeta Transilvaniei, decembrie 1891 (Anul 54, nr. 266-287)
1891-12-01 / nr. 266
Nr. 266—1891. GAZETA TRANSILVANIEI numesce pentru patriotica conducere a Ligei. D-la I. Mihalcea apeleză la totă suflarea românască şi nu deosebi la bunile sîinţă ale Românilor ardeleni din Bucuresci, ca să se înscrie în Ligă. D-la Mehedinţi propune o telegramă de mulţumire şi recunoscinţă d-lora Bonghi, Imbriani şi Menotti Garibaldi pentru sprijinile mare ce l’au data Românilor, la congresula de pace din Roma. Propunerea fu primită cu însufleţite aplause. După ce au mai vorbita încă mulţi alţii, în aplausele căldurose ale mulţimei, preşedintele ridică şedinţa. — Acesta fu una dintre cele mai frumoase adunări ale Ligei, în care s’a pecetluita lucrarea începută prin seriositate, demnitate şi patriotisma calda. * * * Liga pentru unitatea culturală a Românilora — Secţiunea Oltii, va da la 30 Noemvre c. una bala în folosula ei, la care va fi reprezentată Secţiunea centrală, precum şi societăţile universitare „Unirea“ şi „Tinerimea română“ din Bucureşi prin 16 studenţi. Sâmbătă la orele 2 d. a. studenţii din Bucuresci vor sosi la gara din Slatina, unde vor fi primiţi de comitetul secţiunei şi de cetăţenii slătineni. Musica militară a regimentului de Olta va cânta la sosirea trenului în gară. După salutarea de bună sosire, studenţii vor fi conduşi în oraşa. La orele 9 sara se va începe halala. A doua o, Duminecă, se va face inaugurarea cabinetului de lectură a secţiunei Olta. Masă comună. Escursiuni: la monumentalula poda peste Olta, unde studenţii vora fi fotografaţi, spre a ave o plăcută suvenire dela Slatina, apoi visitarea gimnasiului, a şcolelora primare şi a şcolei de agricultură dela Strihareţu, lângă Slatina. Pentru comitetula arangiatorii : Simeona Craiuica, preşedinte ; I. Moisila, secretar. * * * Inaugurarea capelei române din Parisii, după cum anunţă fiarele francese, e fixată pe 1 ianuarie 1892. Serbarea aceasta se va face cu mare pompă. Invitaţiuni vor fi adresate preşedintelui republicei francese, corpului diplomatica şi pressei. Aceste chiate adaugă, că restauraţiunea acestui monumenta a costată 500,000 franci. * * * închiderea şcolelor din Budapesta. Se scrie din Budapesta, că la propunerea oficiului orăşenescă, primaruile capitalei, Kamermayer a dată ordină, ca din 10 Decemvre începânda și pănă în 6 Ianuarie, să se închidă toate institutele de învățământă și de crescere aflate de pe teritoriul capitalei. Disposițiunea aceasta s’a luată din motivulă, că între băeții de scară bântue morburi contagioase. Din raporturile capitalei Budapesta apare, că din 12 Noemvre pănă în 3 Decemvre a. o. s’au bolnăvită de difterită 203 băeţi, dintre cari 74 au murită, oi alţi 319 s’au bolnăvită de alte boale contagioase, murindă dintre ei 21.* * * Bin Tărlungeni. (Săcele) primimă o plăngere la adresa învăţătorului Nicolau Comşa, despre care ni se scrie, că ar ave patima curiosa de a chinui pe bieţii şcolari cu propunerea prea încordată a limbei maghiare. Ni se mai scrie, că ela pentru a adeveri primirea repartiţiei învăţătoresci, le dă oamenilor chitanţe scrise în limba maghiară. — Ce cjice la asta d-lă învăţătora Comşa şi ce clipe poporule, care-l susţine pe d-sa? * * * împăcare intre Cehii tineri şi Cehii bătrâni, piarura „Politik“ din Praga, organula Cehiloră bătrâni, a publicată în filele din urmă mai mulţi articoli ai unui Ceha bătrâna, în care între altele vorbesce şi despre o unire a Cehiloră tineri cu Cehii bătrâni în contra copleşirei Nemţilorâ. Organulă Cehiloră tineri „Narodni Listy“, răspunde într’una articole, că Cehii tineri sunta gata, ca se primesce unirea cu condiţiune însă, ca deputaţii Cehiloră bătrâni din dieta boemă să-şi depună mandatele lord. * * * Limba rusescă in armata nostră. Detimit în „Magyar Hirlap“ interesanta sclie, că ministrulă de honvezi br. Fejervary a adresată o circulară cătră comanda gloatelor din Croația-Slavonia, în care este provocată să formuleze o listă a tuturoră glotașilor8, cari vorbescu limba ruseasca. * * * Cartea poporului. D-la Nicolau Anca, latiră în comuna Chişfalău, a cetită „Cartea poporului“ de d-la Ioană Popa Reteganulfi. D sa a rămasa foarte mulțumită cu cuprinsulu acestei cărți si zice, că e vrednică nu 75 or., ci 7 fl. 50 cr. O recomandăm cu totă căldura măeştrilor români, fiindacă în soesta carte sunta multe învăţături bune nu numai pentru oricare Română, ci şi în specială pentru măeştrii noştri. Ex-imperatula Don Pedro ala Brasiliei a reposata în etate de 66 de ani. Ceremonia îmormântărei a fostă forte imposantă. O mare mulţime de omeni a fosta de faţă. Şepte regimente de infanterie, una regimentă de cuiraseri şi o baterie de artilerie au făcută onorurile militare. La îmormântare au asistata representanţii preşedintelui republicei francese Carnot, miniştrii, birourile camerei, corpura diplomatică și demnitarii brasilieni. După ceremonia religiosă, corpulă a fosta transportata la gară unde trupele au defilată înaitea carului funebru. Apoi posciugului a fosta pusă într’una vagonă transformata întro capelă; elă va fi transportata la Lissabona, însoţită de membrii familiei imperiale. * * * Una diarista espulsata. Din Sofia se telegrafiază: Corespondentală „Agenţiei Havas“, Chadourne acusată, că răspândesce scrii false în străinătate asupra principelui Ferdinand şi a guvernului său, a fosta espulsată din Bulgaria. „Agenţia Havas“ anunţă că ministrulă francesa de esterne, Ribot, a dată ordină agentului diplomatica francesă din Sofia, ca să protesteze în contra espulsărei corespondentului Chadourne. * * * Tinerimea croată, a trimisa în ciilele aceste o mare deputaţiune la Diacovar să se închine episcopului Strossmayer şi să-la roge să primescă a fi naşură noului paiaţă ală academiei croate din Zagrabia, care se va inaugura în curândă cu mare solemnitate. Cu acesta prilejă deputaţiunea tinerimei şi-a esprimată dorinţa, ca episcopula Strossmayer să intervină pe lângă papa pentru introducerea limbei slavone în biserică, în locuia celei latine. * * * Prieteniă intre una şerpe şi una copila. O întâmplare forte curiosa ne împărtăşesce d-la preotă Nicolau Lupanu din Chiuzbaia. D-sa ne spune, că în decursul averei, nisce tineri ţărani români, ce locuiau pe „Valea-roşiă“ de pe teritoriulă Baiei mari, aveau obiceiulă de-a merge în decursulă cjilei la lucru la câmpă, or pe una copila aia loră, în vârstă de doi ani şi jumătate, îl lăsau închisă în casă, punându-i josă câte-unui bliduţă cu lapte pentru ca să se hrănască în decursulă zilei. Dela o vreme însă mama băetului băga de sămă, că copilulă ei tata flămânda rămâne, măcar că blidula cu laptele totdeauna îlă găsia gola, când se întorcea acasă. Vrândă să afle causa, mama pândi odată prin fereastra și văzu eșindă de sub masă una șerpe mare, care se duse la blidură cu laptele şi începu să mănânce împreună cu copilula. Mama văzu pe copila lovinda şerpele cu linguriţa peste capa şi zicându-i: „Papă şi mie4ula, nu numai laptele“. Şerpele iritată se întorse cătră copila, îşi spuse limbile şi începu a sîsăi, dar nu l’a muşcată. In urma aceasta părinţii înspăimântaţi părăsiră locuinţa aceea, mutându-se într’altă loca. Speculă miserabilă. Din Timişora se scrie, că c cele trecute poliţia a pusa mâna pe o femeiă, care făcea speculă miserabilă şi pacotesa, prin aceea, că înşela fete tinere nevinovate şi le espunea apoi prostituţiunei. O copilă de 15 ani din Aradul, nou însă, cu numele Morschl Erzsi, i-a demascata pecatesa speculă. Ea observândă, ce intenţiuni are femeia Pokorny Rosa, într’ună momenta potrivita a fugita la poliţiă şi a descoperita fapta. Poliţia a pusă mâna pe femeiă şi a închis’o. Esplosiune. Din Bologna se telegrafiază : In Marano a esplodată o fabrică de iarbă de puşcă. Patru persoane au fost ucise, trei greu rănite, ci o mulţime de oameni uşora răniţi. * * * Cununia d-lui Iuliu I. Roşca cu d-ra Elena A. Zănescu va ave locămâne diminaţă la zece ore în biserica Sf. Nicolae din loca. — D-la Cornelia I. Secoșianu și d-ra Eufrosina.Gămulea se vâră cununa Duminecă în 1 Decemvre v. la 7 ore d. am. în Brăila. — Să fiă într’una casa cu norocă! Concertă. D-ra B. Papazoviciu din Brăila va da Sâmbăta viitoare mnă concerta în sala Redutei orășenesc din locă. Venitul concertului ni se spune, că va fi destinată pentru ajutorarea studenţilor săraci de la şculele din locă, fără deosebire de naţionalitate. * * * Musica regimentului 82 de infanterie, va da un concert, mâne sară în sala hotelului Central Nr. 1, începutul la 772 ore. Preţura de intrare 30 cr. Programuld e următorul: 1. Fr. Erkl: Cuvertură la opera „Hunyadi László“. 2. P. Mascagni: Introducere şi Siciliana din opera „Cavalleria Rusticana“. 3. Milickor: Vals din opereta „Der arme Ionathan“. 4. Balfé: Duett din opera „Die Zigeunerin“. 5. Schreiner: Fantasiă din opera lui Bizet „Carmen“. 6. Langey: a) Serenadă mexicană, b) Träumerei aus den Kinder -scenen. 7. Kemzak: „Prager Stammblätter, potpouri.” 8. Ivanovici: „Meteor“ Vals. 9. Robandi: „Allastella confidente“ romanţă, solo pentru trâmbiţă. 10. I. Bayer: Potpouri din baletulă „Puppenfée.“ * * * * * * trebui se rămânema cocostârci! Adu-ţi aminte de cuvântulă acela prosta, eu l’am uitată de tată.“ — „De trei ori sĕ ne închinăm spre resărita.“ Vise vezirulă şi se cjhema... ei, dar cum?.... Stai, mu—mu—mu; ba nu, nu-i aşa.“ Şi se întorseră spre resarite, se închinară neîntreruptă, încâta mai că atingeau pămentulă cu ciocurile. Dar, vai, cuventula fermecătoră le eşise din minte, şi ori de câte-ori se pleca Califula, şi ori de câte-ori vezirulă striga cu dorfi mu—mu—, ori ce amintire de cuvântă dispăruse şi bietul Chasidfi cu veziculă sea erau şi rămaseră cocostârci. Permepaţii umblau supăraţi pe câmpuri şi nu sciau de loc şi, ce să încapă în nenorocirea lord. Din pielea de cocostârcă nu puteau eşi, să se întorcă în cetate oră nu puteau, ca să spună că suntă ei. „Cine mi-ar crede,“ striga cocostârca la Califă „că, în figura asta, sunt eu, Califula? Şi chiar de ar crede, ei nu vora voi să aibă una cocostârca de Califa.“ Astfela se tîrâră mai multe căile începe şi încolo şi se nutriră năcăjiţi cu fructe de câmp, pe cari însă, cu ciocurile cele lungi, nu le puteau mânca. De șopârle şi brusce nu mai aveau poftă. Singura lor plăcere în starea asta era, că potu sbura. Astfela sburară mai desa pe coperișele din Bagdada, ca so vedă, ce se întâmplă acolo. In cjilele cele dintâiu observară pe strade o jale și neliniște mare. Cam a patra cai însă, după ce fură fărmecaţi, aflându-se ei pe palatul Califului, văcjură jasa pe strade o procesiune pomposă. Sunau tobe şi trimbiţe, una ome îmbrăcată într’o manta roşiă, cusută cu aura, călăria pe una cala împodobita, încunjurata de servitori, în haine strălucitoare. Jumătate Bagdadulfi săria după ela, toţi strigau: „Trăiască Mizra, Domnitorule din Bagdadă.“ Atunci cei doi cocostârci de pe coperişul palatului se uitară unuia la altuia şi Califula Chasidă zise: „Dar fu cu socotelă, mare vezică, de ce suntă fermecata ? Mizra acesta este fiula duşmanului meu de moarte, ală puternicului vrăjitoră Caşnură, care într’una păsa rău ajurată să-şi răsbune asupra mea. Cu toate astea, nu-mi pierdă speranţa. Vino cu mine, scumpule soţă de nenorocire, să călătorima la mormântul profetului; cine stie, poate că la locuia sfântă se va desface farmecula“. Şi s’au ridicată de pe coperişulă palatului şi au sburatu în partea spre Medina. Ei, dar pentru o călătoriă aşa îndelungată nu prea mergea cu sburatula. Nu erau deprinşi de ajunsa. Califula, ce e dreptă, sbura înainte, dar credinciosul Mansorfi gâfăia din dărătfi şi striga: „O, stăpâne, îndată nu mai potă sbura. Domnia ta sbori prea iute. Acum e şi sără, bine am face să cautamu una adăposta pentru nóapte“. Chasidă se îndupleca la rugăminţile şerbului său şi fiindcă în vale josă zări o ruină, care se părea, că le va putè da adăpostă, sburară cătră ea. Clădirea părea a fi fostă odinioră paiață. De sub ruine se ridicau sale frumoase. Mai multe odăi, încă binișoră conservate, erau mărturii, câtă de pompose a trebuită să fie odată casa aceasta. Chasidă și soțulă său se preumblară prin ambituri să-și găsescă mă locșora uscata. De-odată cocostârculă Mansor stete locului. „Domne și Stăpâne!“ şopti ela încetă, „numai de n’ar fi nebuniă pentru ună mare vizită, şi şi mai mare pentru una cocostârcă, să se târnă de năluci. Nu stiu cum, dar pare că-mi furnică totu trupula, pentru că aici în apropiare am audita cum se cade gemânda şi suspinândă.“ Califula încă stete’n locă, şi auzi mă om fi plângând a înceta. Plina de curiositate voia să se ducă în direcţia de unde veniau tânguirile, vizirula însă îlă apuca cu cioculă de aripi şi la ruga fierbinte să nu se mai arunce în primejdii nouă şi necunoscute. Dar în zadară. Califula, căruia și sub aripa de cocostârci îi bătea o inimă vitază se smânci dela ela, fără a mai băga în semă, că iau rămasă câteva pene în cioculă vizirului. Printr’ună coridoră întunecosa ajunse în curândă la o ușă, ce se părea numai aninată; îndărătulă ei au4i suspinurî clare, între ele vaete slabe. Cu ciopală împinse ușa, stete însă surprinsă, pe plagă. In odaia ruinată, luminată sărăcăciosă numai printr’o ferestruică mică cu gratii, văzu pe pământa se4endfi o buhă mare de noapte. Lacrimi ca bobulfi îi curgeau din ochii * * * Vagina 3. Necrologii. Eugenia Dobrinu, în etate abia de 6 luni a răposata Vineri în 4 Noemvre v. la 10 ore sora în Voila. O deplângă înfrânţii părinţi Georgiu şi Maria Dobrinu, apoi Aurelia, Aureliu, Corneliu şi Virgiliu, ca soră şi fraţi. Sălăşluescă între cei blânzi!