Gazeta Transilvaniei, februarie 1892 (Anul 55, nr. 24-48)
1892-02-01 / nr. 24
Nr. 24—1892 GAZETA TRANSILVANIEI, dimisionărei lui Banffy din postură de fisoană ale celor două nefericite comitate stăpânite de ele, foile oposiţionale, între cari mai alesă „Ellenzék“ din Cluşiu, tuna şi fulgera în contra lui, descoperindu-i marile abusuri şi nedreptăţile strigătore la ceră comise de elă în cele două comitate. Aderenţii lui însă, mai alesă „BudapestiHírlap“, îlă ridicau pănă la ceră, lăudându-lă ca pe ună omă, care a stăpânită, cum s’ar cjice, cu focă şi feră, care a înfrânat pe „neînfrânaţii“ Valahi şi a ruptă gâtulă vicleniloră Saşi dela Bistriţă. Astăzi însă lucrurile s’au întorsă. Aci însăşi organele părtinitore odinioră ale lui Banffy paşa, îlă stigmatiseză fără cruţare, ca pe ună omă nesinceră şi îndoiciosă. Şi asta pentrucă a primită să presideze o cameră a cărei majoritate o formeză partida guvernamentală a lui Szapary. Curiosă jocă ală sorţii, Banffy celă urgisită de guvernă şi îmbrăţişată de unii dintre oposiţionalii apponyişti, Banffy, care ameninţa, că se va alege deputată oposiţională în Solnocă-Dobâca, acol e cuprinsă cu braţele deschise de guvernă, e remunerată şi distinsă pentru abusurile şi nedreptăţile lui săvîrşite faţă cu prigoniţii şi neîndreptăţiţii Români grăniţeri de la Năsăud. După natura lucrului şi după drepturile, ce le are ună presidentă ală unui parlamentă, Banffy paşa de odinidră, e încărcată acoi cu drepturile şi onorurile cele mai mari. După actualele regulamente parlamentare, elă va primi o remuneraţia onorifică de 12.000 fr. la ană; elă va conduce desbaterile şi daraverile camerei unguresci fără de-a fi responsabilă nimenui, decât a consciinţei sale. Elă poate îndruma la ordine, fără de a-şi motiva procederea, ba poate chiar să provoce a părăsi sala de desbateri a parlamentului pe oricare dintre deputaţi, chiar şi pe ministrul-preşedinte. In contra decisiunei lui apelaţi, nu esistă, nu e datoră să dea nimenui semă, decâtă erăşl consciinţei sale şi din postură sau nu poate fi amovată de nimeni timp câtă ţine ciclură unei diete. Banffy paşa de odinioara va sta pe aceeaşi treptă cu ună Speaker din Anglia, cu ună presidentă ală camerei din Francia, care când merge undeva din oficiu, este însoţită de ună plutonă de cavaleriă, semnificându-se prin acesta, că elă posedă o parte din suveranitatea puterii statului. In fine Banffy-paşa de odinidră va ocupa postulă celă mai onorifică în cameră, postă, care nu poate fi ocupată, după legile firei, decâtă de bărbatulă ale cărui virtuţi cetăţeneşci suntă mai pe susă de orice îndoelă, ală cărui caracteră e nepătată şi la care toţi ar trebui să privască cu încredere şi veneraţiune. Aşa ar fi să fie! Ore aşa este cu fostulă satrapă Banffy? Abusuri şi corupţiuni la alegeri. Din cercula Cehului-Silvaniei, 3 Febr. 1892. Alegerea de deputată în cerculă electorală ală Cehului-Silvaniei s’a îndeplinită aci- De ar fi venită din cehu St. Ştefană, primula rege ală Ungariei, să păşescă ca candidată faţă de perciunatulă modern Nemenyi, alias Neimann, ar fi căcrută cu ruşine ; da, căci corupţiunea a fostă fără margini. Massa poporului maghiară din Cehă și jură, a candidată pe Benkö Gyula mare proprietară din din Salacigă, cu programa din 48. L’a candidata cu scopă vădită de a-lă vinde, de a avea terenă să scoata dela candidatură guvernamentală câtă de mulți bani. încă înainte de asta cu 2 — 3 săptămâni, Benkö sta forte bine, se arătau, că aderâză la elă, ca la mântuitorulă loră. Văcjendă Armeno-Jidanii-Maghiarii din Cehă, că partida lui Benkö se întăresce pe cei ce merge, au pusă la cale toate mijloacele pentru de a-lă trânti. Haita profețiloră mincinoși, sau a corteșiloră, s’a constituită în frunte cu armenulă Pojlak Jóska şi solgăbirăulă Kiss László et tutti quanti, măieştri chiamaţi şi nechiemaţi de a ridica idolulă guvernului la care să se inchine. Şi-au împărţită rolurile ruşinose ,de-a porumpe, terorisa şi înfrica pe cei slabi de angeră. Notarii în timpă de 12 săptămâni au asudată sudori de moarte, capacitândă pe alegători să mérgă la urnă şi să voteze cu puterde, că dăcă nu, li se voră licita moşiile pentru dare seu alte datorii şi voră pierea ori ce procesă, orde-i voră asculta şi voră merge la urnă, în timpă de ună ană voră căpăta paşapoarte de vite gratis, le voră isprăvi şi alte lucruri, voră câştiga în comună ori ce procesă şi li se va ierta darea şi câte şi mai câte favoruri voră câştiga dela d-nii notari. Apoi să nu fi îndrăsnită nimeni a le contracjice, sau a sta înainte cu hotărîrile conferenţei din Sibiiu, că acela o păţiarău: era întitulata de vită, porcă, prostă şi câte alte epitete culeseşi alese din straiţa culturală a d-loră notari. Ba s’a aflată unulă, născută Română, dar scăldată în apa botezului de 5 piţule, — care dealtmintrelea pe umerele preoţilor, a fostă ridicată la oficială notarială, — acesta chiar binefăcătorului său, care a fostă și delegată la conferența din Sibiiu, i-a disă , pagubă, că nu am fostă eu în Sibiiu să aruncă în aeră acea adunare... Christosulă ei cu Români cu totă.“ — Nemerniculă ! Ba s’a pusă în cumpănă și autoritatea cassei de păstrare din Cehă, înfricoşândă pe ómeni, că nu voră mai căpăta împrumută de acolo de nu voră vota cu ei, şi alte câte terorisări, prin cari cu mulţi au şi isbutită. Pănă când jidanulă Nemenyi, însoţită de solgăbirăulă Gallo, a cutreerată totă cerculă neînpedecată şi negenată de nimeni, lui Benkö ’i s’a oprita ţinerea programei chiar şi în Cehă. Jidanulă se îmbulzia chiar şi în caselepreoţilor români cu scopă de a-şi arăta omnipotenţa sa pe toate terenele chiar şi în cele bisericesci. Nu şi-a dată însă aşa bine de omă, ca şi cu veteranulă preotă Laurenţiu Caba din Groslau, care aflându-se la colegulă său Merce în Benefalău, unde s’a îmbulzită Nemenyi, Caba s’a depărtată cu indignaţiunea‘'pendă, că e sub demnitatea sa de a sta de vorbă cu ună jidovă. Cu toate astea, umblau ca opăriţi, căci nu aveau semne de reuşită. Ei şiau pusă caru ’n petri, să câştige pe Ungurii plugari din Cehă, cari erau ai lui Benkö, ceea ce în nóaptea din urmă li-a şi succesă, deşi a costată forte multă, se vorbesce, că şi cu 50 fi, s’a cumpărată câte-ună votă. Nici poporulă nostru n’a fostă scutita de mârşava corupţiune, şi ar pute servi ca o admonițiune conducătoriloră, cari l’au pretjută pe poporă destulă de disciplinată și l’au negligiată. E lipsă de-a ne constitui câtă mai curenda în cluburi electorale bine organisate, cari voră ave ohrămarea a ne disciplina mai bine, despre ce cu altă ocasiune. Am o vorbă cătră d-nii notari români, cari în acestă cercă suntă în numără considerabilă. Pentru ce ore se facă omenii aceştia unelte orbe a vrăjşiloră nemului nostru ? Decă ei nu potă, ori nu voesefi a ţine semă de hotărîrile conferenţelor nóastre, pentru ce contribuescă şi ei la demoralisarea politică a poporului? ’Mi vine a crede, că domnialoră nu suntă corecţi cu purtarea oficiului şi astfel, pentru de a li se trece cu vederea din partea superiorilor, negligenţele, seu alte păcate, suntă siliţi a se dimite la atâta slugărniciă. De astă-dată în speranţă, că se vor îndrepta, nu-i voiu aminti cu numele; dar nu potă trece cu vederea purtarea scandalosă a subnotarului din Ardihată, a tînărului Robu, care cu vr’o 30—40 de alegători din cerculă său, demonstrativă a defilată pe stradele Cehului, strigândă și urlând osana lui Nemenyi, umblând cu jidovii pe după capă, ol poporul î ’i urma, după statură şi instrucţiunea dată. Jupâne, cu de acestea crecji că te faci plăcută la superiori?—Nu crede, căci după ce vei fi folosită de instrumentă, după ce ţi-ai făcută mârşeviile, te voră delătura ca pe o uneltă netrebnică! Gică peste tine din partea neamului! Inteliginţa preoţâscă şi mirena a observată strictă passivitatea. Comunele din pari nu s’au presentată la alegere nici chiar primarii suntă : Băsescu, Gordonii, S.Ulâcă, Uicea şi pare mi-se Stremțiu. Ei comunele, cari în mare parte au observată pasivitatea, suntă: Oarţa de josă, de unde chiar şi notarulă a lipsită, s onare lui! Oarţa de susă şi de mijlocă, Nadişulă română, Nesigulă, Grosiaulă, Năpradea, Băiţa, Odescil. In genere alegătorii români au fost puţini, numai chiar Chelinţa a fostă representată in pleno. Dintre învăţători au fostă patru şi anume: Cupe din Maram, jidovă botezată; Merlaşă din Chelinţa, fiinlă fostului preotă de acolo, omă fără principii şi pregătire; Danciu din Chendă, la care certa ’i este pânea de toate calele, şi învăţătorul neînvăţată din Groslau. Aceştia suntă, cari cu nevrednicia portă numele de învăţători, pe cari însă eu nu i-aşi încredinţa nici să-mi grijescu de porci. Dispreţuia Româniloră asupra loră, şi în iadă amintirea loră. Jidanulă Neményi a reeşită cu majoritate mare. Jieferentula. Mulţămită publică. In 18 Ianuarie v. c. s’au distribuită veşminte la o mare parte dintre copiii şi copilele sărace dela şcăla elementară ort. răs. din suburbială Şcheiu-Tocile din Braşovă, ce s’au cumpărată din averea bisericei Sf.Treimi, administrată prin en. epitropiă parochială cu acurateţă şi conscienţiositate, împărţirea vestmintelor s’a îndeplinită prin dnii epitropi Iană Stingheun, şi Dragomir şi Pulpaşă, fiind de faţă şi d-lă V. Sfetea parochă, care rosti o vorbire scurtă, dar forte potrivită, îndemnaui şi pe elevi şi eleve la diliginţă continuă şi purtarea morală bună. Pentru ostenala, ce au presentat do d-nii epitropi dimpreună cu d-lă paroch, subscrisulă în numele părinţitoră copiişi copilelor ajutorate le esprimă prin acesta mulţămită sinceră. Braşovă, 28 Ian. v. 1892. Ioana Suciu, învăţătorii. Telegramele „Graz. Trans“. (Serviciului biuroului de cor. din Pesta. Budapesta, 11 Februarie. In cercurile politice s’a respânditu scirea despre dimisionarea guvernorului din Fiume, contele August Zichy. Scirea acesta este din ce în ce mai garantată. Chiămarea fispanului Pojonului la Majestatea Sa se aduce în legătură cu acesta. Viena, 11 Februarie. Ambasada serbescă a declarat de neadeverate spirite răspândite la bursa din Berlină despre neliniștiri în Serbia. Belgrada, 11 Februarie. Scupstina primi, după o discusiune agitată cu 80 contra 21 voturi ordinea de cui, prin care se aprobă procederea guvernului faţă de părinţii regelui Alexandru. Se vorbesce, că Katicî va dimisiona din demnitatea sa de preşedinte aluscupştinei, şi că va eşi din cubulu radicală. Totă aşa se vorbesce, că şi ministrulu de interne Glaja, va dimisiona. Viena, 11 Februarie. Starea sănătății archiducelui Franciscă Salvator s’a ameliorată într’unu, modă îmbucurătoră.—Inspectorulă vaporeloru, Etienne, a provocată la duelă pe Dr. Lueger, din causa vorbirei acestuia în camera deputațiloră. Privitoră la faima răspândită de unele foi din Bucuresci, cumcă poliţia din Graz ar fi făcută perchisiţiune la casele mai multoră studenţi, cari facă parte din comitetulă de redacţiune ală replicei studenţilor români la memorială studenţilor maghiari, şi că s’ar fi confiscată şi unele manuscrise, ni se adresază din Graz următorea telegramă: Graz, 11 Februarie. Nici perchisiţiă, nici confiscare de manuscripte nu s’a făcută, ci pe basa unei denunţări, că amu avè una ţipară propriu şi secretă, cu care amă fi tipărită replica, ni s’au cerută informaţiunî. Nimicit mai multă. Denunţarea era cu desevîrşire absurdă. Pentru comitetă: Popovici Petreceri. „Reuniunea femeilor române din Braşovă şi Săcele pentru ajutorare văduvelor scăpătate pr. res din Braşovă, şi Săcele11, condusă de nobilulă scopă stabilită în Statutele ei, orangiază la 1 Februarie v. c. în sala hotelului centrală „Nr. 1“ din loca o „petrecere cu dânşii (costumată). Biletulă de intrare costă de personă 1 fi. Pentru studenţi 50 cf. Bilete de venerare pănă atunci se potă căpăta la firmele : Nicolae I. Ciurcu, Dumitru Eremias, nepoţii, Fraţii Simay şi IV. László şi sora la cassă. Inceputulă la 8 ore sera. La aceasta petrecere, ce urmăresce mnă scapă de binefacere adâncă simţită, comitetulă arangiatoră, pe calea aceasta, învită cu căldură pe an, publică fără deosebire de naţionalitate şi confesiune din locă şi dinafară, a lua parte la acea petrecere şi are firma speranţă, că onor, publică, condusă fiindă şi densulă de aceleaşi nobile simţăminte, de cari e condusă şi reuniunea amintită, va sprijini cu căldură şi bunăvoinţă şi acesta modestă întreprindere a ei. Alte invitări separate nu se vor face. Damele, cari nu dorescă a sa presenta costumate suntă rugate a se presenta în toalete simple. Brașovă, 25 Ianuare v. 1892. Comitetul arangiatoră. — Gasina „Sebeșana“ din Sebeșulă săsescă învită la balulă ce’lă va arangia în 8(20) Februarie a. c. în sala la „Leul de aură“. Venitură curată e destinată în favorulă bibliotecei casinei. Inceputulă la 8 ore sera. Prețulă intrării: de personă 1 fi., de familiă pănă la 3 membrii 2 fi. Ofertele marinimose se vorăchita publice. — Măestrii cojocari din Lugosă, arangiază Sâmbătă în 1 (13) Februarie 0 petrecere cu jocă în sala hotelului „Concordia“. Inceputulă la 8 ore sora. Prețulă de intrare: de familie 1 fi. 20 cr.; de persoana 50 cr. Venitură curată e destinată pentru o flamură, ce se va procura pe seama bisericei gr. or. române din Lugoşiu. Oferte marinimoase se primescă sora la cassă şi la d-lă cassară George Popovici, cojocară în Lugoşiu, şi se chiteza cu mulţumită pe cale chiaristică. — Corulă vocală bisericescă din Lipova învită la petrecerea da dansă ce o va arangia Duminecă în 9 (21) Februarie 1892 în sala hotelului „Archiducele Iosifă“. Preţulă de intrare de personă 1 fl., de familiă 1 fl. 50 cr. Inceputulă la 8 ore sora. Venitulă este destinată pentru fondulă corului vocală. Ofertele se voră curta pe calejuristică și suntă a se trimite la adresa d-lui Tuducescu, casa corului. Damele suntă rugate a se presenta în toaletă câtă mai simplă. Pagina 8 DIVERSE. Cehi mai mare telescopa din lume ’că are actualmente observatorulă astronomică de pe Hamilton din California. Acesta telescopă, ală cărui linie are un diametru de 98 cm., va fi întrecută de ună refractară, care se construesce acum în oraşul Boston din America nordică şi va fi espusă la esposiţia din Chicago. Preţul acestui refaptură, a cărui diametru este de 108 cm., este de peste o jumătate de milionă de mărci. Proprietari: Ifr. AurelPiureşianu. Redactori responsabili : (tregur lui sabră.