Gazeta Transilvaniei, februarie 1892 (Anul 55, nr. 24-48)

1892-02-01 / nr. 24

Nr. 24—1892 GAZETA TRANSILVANIEI, dimisionărei lui Banffy din postură de fisoană ale celor­ două nefericite comi­tate stăpânite de ele, foile oposiţionale, între cari mai alesă „Ellenzék“ din Cluşiu, tuna şi fulgera în contra lui, descope­­rindu-i marile abusuri şi nedreptăţile stri­­gătore la ceră comise de elă în cele două comitate. Aderenţii lui însă, mai alesă „BudapestiHírlap“, îlă ridicau pănă la ceră, lăudându-lă ca pe ună omă, care a stăpânită, cum s’ar cjice, cu focă şi feră, care a înfrânat pe „neînfrânaţii“ Valahi şi a ruptă gâtulă vicleniloră Saşi dela Bistriţă. Astăzi însă lucrurile s’au întorsă. Ac­i însăşi organele părtinitore odinioră ale lui Banffy paşa, îlă stigmatiseză fără cruţare, ca pe ună omă nesinceră şi în­­doiciosă. Şi asta pentrucă a primită să presideze o cameră a cărei majoritate o formeză partida guvernamentală a lui Szapary. Curiosă jocă ală sorţii, Banffy celă urgisită de guvernă şi îmbrăţişată de unii dintre oposiţionalii apponyişti, Ban­ffy, care ameninţa, că se va alege de­putată oposiţională în Solnocă-Dobâca, acol e cuprinsă cu braţele deschise de guvernă, e remunerată şi distinsă pen­tru abusurile şi nedreptăţile lui săvîrşite faţă cu prigoniţii şi neîndreptăţiţii Ro­mâni grăniţeri de la Năsăud. După natura lucrului şi după drep­turile, ce le are ună presidentă ală unui parlamentă, Banffy paşa de odinidră, e încărcată acoi cu drepturile şi onorurile cele mai mari. După actualele regula­mente parlamentare, elă va primi o re­muneraţia onorifică de 12.000 fr. la ană; elă va conduce desbaterile şi daraverile camerei unguresci fără de-a fi responsa­bilă nimenui, decât a consciinţei sale. Elă poate îndruma la ordine, fără de a-şi mo­tiva procederea, ba poate chiar să pro­­voce a părăsi sala de desbateri a par­lamentului pe ori­care dintre deputaţi, chiar şi pe ministrul­-preşedinte. In con­tra decisiunei lui apelaţi, nu esistă, nu e datoră să dea nimenui semă, decâtă erăşl consciinţei sale şi din postură sau nu poate fi amovată de nimeni timp câtă ţine ciclură unei diete. Banffy paşa de odinioara va sta pe aceeaşi treptă cu ună Speaker din Anglia, cu ună presidentă ală camerei din Francia, care când merge undeva din oficiu, este însoţită de ună plutonă de cavaleriă, semnificându-se prin acesta, că elă posedă o parte din suveranitatea puterii statului. In fine Banffy-paşa de odinidră va ocupa postulă celă mai onorifică în ca­meră, postă, care nu poate fi ocupată, după legile firei, decâtă de bărbatulă ale cărui virtuţi cetăţeneşci suntă mai pe susă de ori­ce îndoelă, ală cărui carac­­teră e nepătată şi la care toţi ar tre­bui să privască cu încredere şi vene­­raţiune. Aşa ar fi să fie! Ore aşa este cu fostulă satrapă Banffy? Abusuri şi corupţiuni la alegeri. Din cercula Cehului-Silvaniei, 3 Febr. 1892. Alegerea de deputată în cerculă e­­lectorală ală Cehului-Silvaniei s’a înde­plinită ac­i- De ar fi venită din ceh­u St. Ştefană, primula rege ală Ungariei, să păşescă ca candidată faţă de perciuna­­tulă modern Nemenyi, alias Neimann, ar fi căcrută cu ruşine ; da, căci corupţiunea a fostă fără margini. Massa poporului maghiară din Cehă și jură, a candidată pe Benkö Gyula mare proprietară din din Salacigă, cu programa din 48. L’a candidata cu scopă vădită de a-lă vinde, de a avea terenă să scoata dela candida­­tură guvernamentală câtă de mulți bani. încă înainte de asta cu 2 — 3 săptă­mâni, Benkö sta forte bine, se arătau, că aderâză la elă, ca la mântuitorulă loră. Văcjendă Armeno-Jidanii-Maghiarii din Cehă, că partida lui Benkö se întă­­resce pe cei ce merge, au pusă la cale toate mijloacele pentru de a-lă trânti. Haita profețiloră mincinoși, sau a corte­șiloră, s’a constituită în frunte cu arme­­nulă Pojlak Jóska şi solgăbirăulă Kiss László et tutti quanti, măieştri chiamaţi şi nechiemaţi de a ridica idolulă guver­nului la care să se inchine. Şi-au îm­părţită rolurile ruşinose ,de-a porumpe, terorisa şi înfrica pe cei slabi de an­­geră. Notarii în timpă de 12 săptămâni au asudată sudori de moarte, capacitândă pe alegători să mérgă la urnă şi să vo­teze cu puterde, că dăcă nu, li­ se voră licita moşiile pentru dare seu alte dato­rii şi voră pierea ori ce procesă, orde-i voră asculta şi voră merge la urnă, în timpă de ună ană voră căpăta paşa­­poarte de vite gratis, le voră isprăvi şi alte lucruri, voră câştiga în comună ori ce procesă şi li­ se va ierta darea şi câte şi mai câte favoruri voră câştiga dela d-nii notari. Apoi să nu fi îndrăsnită nimeni a­ le contracjice, sau a sta înainte cu hotărîrile conferen­­ţei din Sibiiu, că acela o păţiarău: era întitulata de vită, porcă, prostă şi câte alte epitete culese­­şi alese din straiţa culturală a d-loră notari. Ba s’a aflată unulă, născută Română, dar scăldată în apa botezului de 5 piţule, — care de­­altmintrelea pe umerele preoţilor, a fostă ridicată la oficială notarială, — acesta chiar binefăcătorului său, care a fostă și delegată la conferența din Si­biiu, i-a disă , pagubă, că nu am fostă eu în Sibiiu să aruncă în aeră acea a­­dunare... Christosulă ei cu Români cu totă.“ — Nemerniculă ! Ba s’a pusă în cumpănă și autoritatea cassei de păs­trare din Cehă, înfricoşândă pe ómeni, că nu voră mai căpăta împrumută de acolo de nu voră vota cu ei, şi alte câte te­­rorisări, prin­ cari cu mulţi au şi isbutită. Pănă când jidanulă Nemenyi, înso­ţită de solgăbirăulă Gallo, a cutreerată totă cerculă neînpedecată şi negenată de nimeni, lui Benkö ’i s’a oprita ţine­rea programei chiar şi în Cehă. Jidanulă se îmbulzia chiar şi în casele­­preoţilor­ români cu scopă de a-şi arăta omnipo­tenţa sa pe toate terenele chiar şi în cele bisericesci. Nu şi-a dată însă aşa bine de omă, ca şi cu veteranulă preotă Laurenţiu Caba din Groslau, care a­­flându-se la colegulă său Merce în Be­­nefalău, unde s’a îmbulzită Nemenyi, Caba s’a depărtată cu indignaţiune­a‘'­pendă, că e sub demnitatea sa de a sta de vorbă cu ună jidovă. Cu toate astea, umblau ca opăriţi, căci nu aveau semne de reuşită. Ei şi­­au pusă caru ’n petri, să câştige pe Ungurii plugari din Cehă, cari erau ai lui Benkö, ceea ce în nóaptea din urmă li-a şi succesă, deşi­­ a­ costată forte multă, se vorbesce, că şi cu 5­0 fi, s’a cumpărată câte-ună votă. Nici poporulă nostru n’a fostă scu­tita de mârşava corupţiune, şi ar pute servi ca o admonițiune conducătoriloră, cari l’au pretjută pe poporă destulă de disciplinată și l’au negligiată. E lipsă de-a ne constitui câtă mai curenda în cluburi electorale bine organisate, cari voră ave ohrămarea a ne disciplina mai bine, despre ce cu altă ocasiune. Am o vorbă cătră d-nii notari ro­mâni, cari în acestă cercă suntă în nu­mără considerabilă. Pentru ce ore se facă omenii aceştia unelte orbe a vrăj­­şiloră nemului nostru ? Decă ei nu potă, ori nu voesefi a ţine semă de hotărîrile conferenţelor­ nóastre, pentru ce contri­­buescă şi ei la demoralisarea politică a poporului? ’Mi vine a crede, că domnia­­loră nu suntă corecţi cu purtarea oficiu­lui şi astfel, pentru de a li­ se trece cu vederea din partea superiorilor, negli­­genţele, seu alte păcate, suntă siliţi a se dimite la atâta slugărniciă. De astă-dată în speranţă, că se vor­ îndrepta, nu-i voiu aminti cu numele; dar nu potă trece cu vederea purtarea scandalosă a subnotarului din Ardihată, a tînărului Robu, care cu vr’o 30—40 de alegători din cerculă său, demonstrativă a defilată pe stradele Cehului, strigândă și urlând osan­a lui Nemenyi, umblând cu jidovii pe după capă, ol poporul î ’i urma, după statură şi instrucţiunea dată. Jupâne, cu de acestea crecji că te faci plăcută la superiori?—Nu crede, căci după ce vei fi folosită de instrumentă, după ce ţi-ai făcută mârşeviile, te voră delătura ca pe o uneltă netrebnică! Gică peste tine din partea neamului! Inteliginţa preoţâscă şi mirena a observată strictă passivitatea. Comunele din pari nu s’au presentată la alegere nici chiar primarii suntă : Băsescu, Gor­donii, S.­Ulâcă, Uicea şi pare mi-se Stremțiu. Ei comunele, cari în mare parte au observată pasivitatea, suntă: Oarţa de josă, de unde chiar şi nota­­rulă a lipsită, s onare lui! Oarţa de susă şi de mijlocă, Nadişulă română, Nesigulă, Grosiaulă, Năpradea, Băiţa, Odescil. In genere alegătorii români au fost puţini, numai chiar Chelinţa a fostă re­­presentată in pleno. Dintre învăţători au fostă patru şi anume: C­­­u­p­e din Maram, jidovă botezată; Merlaşă din Chelinţa, fiinlă fostului preotă de a­­colo, omă fără principii şi pregătire; Danciu din Chendă, la care certa ’i este pânea de toate calele, şi învăţătorul neînvăţată din Groslau. Aceştia suntă, cari cu nevrednicia portă numele de în­văţători, pe cari însă eu nu i-aşi încre­­dinţa nici să-mi grijescu de porci. Dis­preţuia Româniloră asupra loră, şi în iadă amintirea loră. Jidanulă Neményi a reeşită cu ma­joritate mare. Jieferentula. Mulţămită publică. In 18 Ianuarie v. c. s’au distribuită veşminte la o mare parte dintre copiii şi copilele sărace dela şcăla elementară ort. răs. din suburbială Şcheiu-Tocile din Braşovă, ce s’au cumpărată din a­­verea bisericei Sf.­Treimi, administrată prin en. epitropiă parochială cu acura­­teţă şi conscienţiositate, împărţirea vestmintelor­ s’a înde­plinită prin d­nii epitropi Iană Stinghe­­un, şi Dragomir şi Pulpaşă, fiind de faţă şi d-lă V. Sfetea parochă, care rosti o vorbire scurtă, dar forte potrivită, îndem­­naui şi pe elevi şi eleve la diliginţă con­tinuă şi purtarea morală bună. Pentru ostenala, ce au presentat do d-nii epitropi dimpreună cu d-lă paroch, subscrisulă în numele părinţitoră copii­­şi copilelor­ ajutorate le esprimă prin acesta mulţămită sinceră. Braşovă, 28 Ian. v. 1892. Ioana Suciu, învăţătorii. Telegramele „Graz. Trans“. (Serviciului biuroului de cor. din Pesta.­ Budapesta, 11 Februarie. In cercurile politice s’a respânditu scirea despre dimisionarea guver­­norului din Fiume, contele August Zichy. Scirea acesta este din ce în ce mai garantată. Ch­iămarea fis­­panului Pojonului la Majestatea Sa se aduce în legătură cu acesta. Viena, 11 Februarie. Ambasada serbescă a declarat­ de neadeve­­rate spirite răspândite la bursa din Berlină despre neliniștiri în Serbia. Belgrada, 11 Februarie. Scup­­stina primi, după o discusiune a­­gitată cu 80 contra 21 voturi or­dinea de cui, prin care se aprobă procederea guvernului faţă de pă­rinţii regelui Alexandru. Se vor­besce, că Katicî va dimisiona din demnitatea sa de preşedinte alu­scupştinei, şi că va eşi din c­u­­bulu radicală. Totă aşa se vor­besce, că şi ministrulu de interne Glaja, va dimisiona. Viena, 11 Februarie. Starea să­nătății archiducelui Franciscă Sal­vator s’a ameliorată într’unu, modă îmbucurătoră.—Inspectorulă vapo­­reloru, Etienne, a provocată la duelă pe Dr. Lueger, din causa vorbirei acestuia în camera deputațiloră. Privitoră la faima răspândită de unele foi din Bucuresci, cumcă poliţia din Graz ar fi făcută perchisiţiune la ca­sele mai multoră studenţi, cari facă parte din comitetulă de redacţiune ală replicei studenţilor­ români la memorială stu­­denţilor­ maghiari, şi că s’ar fi confis­­cată şi unele manuscrise, ni­ se adresază din Graz următorea telegramă: Graz, 11 Februarie. Nici per­­chisiţiă, nici confiscare de manus­cripte nu s’a făcută, ci pe basa unei denunţări, că amu avè una ţipară propriu şi secretă, cu care amă fi tipărită replica, ni­ s’au ce­rută informaţiunî. Nimicit mai multă. Denunţarea era cu dese­­vîrşire absurdă. Pentru comitetă: Popovici Petreceri. „Reuniunea femeilor­ române din Bra­­şovă şi Săcele pentru ajutorare văduvelor­ scăpătate pr. res din Braşovă, şi Săcele11, condusă de nobilulă scopă stabilită în Statutele ei, orangiază la 1 Februarie v. c. în sala hotelului centrală „Nr. 1“ din loca o „petrecere cu dânşii (costumată). Biletulă de intrare costă de personă 1 fi. Pentru studenţi 50 cf. Bilete de ven­erare pănă atunci se potă căpăta la fir­mele : Nicolae I. Ciurcu, Dumitru Ere­­mias, nepoţii, Fraţii Simay şi IV. László şi sora la cassă. Inceputulă la 8 ore sera. La aceasta petrecere, ce urmăresce mnă scapă de binefacere adâncă simţită, comitetulă arangiatoră, pe calea aceasta, învită cu căldură pe an, publică fără deosebire de naţionalitate şi confesiune din locă şi dinafară, a lua parte la acea petrecere şi are firma speranţă, că onor, publică, condusă fiindă şi densulă de aceleaşi nobile simţăminte, de cari e condusă şi reuniunea amintită, va spri­jini cu căldură şi bunăvoinţă şi acesta modestă întreprindere a ei. Alte invi­tări separate nu se vor­ face. Damele, cari nu dorescă a sa presenta costu­mate suntă rugate a se presenta în toa­lete simple. Brașovă, 25 Ianuare v. 1892. Comitetul­ arangiatoră. — Gasina „Sebeșana“ din Sebeșulă săsescă învită la balulă ce’lă va arangia în 8(20) Februarie a. c. în sala la „Leul de aură“. Venitură curată e destinată în favorulă bibliotecei casinei. Incepu­­tulă la 8 ore sera. Prețulă intrării: de personă 1 fi., de familiă pănă la 3 mem­brii 2 fi. Ofertele marinimose se voră­chita publice. — Măestrii cojocari din Lugosă, arangiază Sâmbătă în 1 (13) Februarie 0 petrecere cu jocă în sala hotelului „Concordia“. Inceputulă la 8 ore sora. Prețulă de intrare: de familie 1 fi. 20 cr.; de persoana 50 cr. Venitură curată e destinată pentru o flamură, ce se va procura pe seama bisericei gr. or. române din Lugoşiu. Oferte marinimoase se pri­­mescă sora la cassă şi la d-lă cassară George Popovici, cojocară în Lugoşiu, şi se chiteza cu mulţumită pe cale chia­­ristică. — Corulă vocală bisericescă din Li­­pova învită la petrecerea da dansă ce o va arangia Duminecă în 9 (21) Febru­arie 1892 în sala hotelului „Archiducele Iosifă“. Preţulă de intrare de personă 1 fl., de familiă 1 fl. 50 cr. Inceputulă la 8 ore sora. Venitulă este destinată pentru fondulă corului vocală. Ofertele se voră curta pe cale­­juristică și suntă a se trimite la adresa d-lui Tuducescu, casa corului. Damele suntă rugate a se presenta în toaletă câtă mai simplă. Pagina 8 DIVERSE. Cehi mai mare telescopa din lume ’că are actualmente observatorulă astro­nomică de pe Hamilton din California. Acesta telescopă, ală cărui linie are un­ diametru de 98 cm., va fi întrecută de ună refractară, care se construesce acum în oraşul­ Boston din America nordică şi va fi espusă la esposiţia din Chicago. Preţul­ acestui refaptură, a cărui diame­tru este de 108 cm., este de peste o ju­mătate de milionă de mărci. Proprietari: Ifr. Aurel­­Piureşianu. Redactori responsabili : (tregur lu­i sab­ră.

Next