Gazeta Transilvaniei, mai 1892 (Anul 55, nr. 97-120)

1892-05-01 / nr. 97

Reichsporrespondenz“, feia ce­trece ca inspirată din partea Rusiei, că Ţarina se va reîntorce la 16 Maiu, din Caucasă, la Petersburg, şi că părechia imperială va pleca apoi în 21 Maiu la Berlină, a fă­cută impresie la bursă, dar a lăsată cer­curile politice reci. Şi „Kreuzzeitung“ afirmă intenția Ţarului de-a face o visită împăratului Wilhelm II, dar vorbesce despre ea cu multă pessimismă într’ună articulă înti­tulată „Nici o ilustă“ .­ După acesta feim, chiar nici o apropiere economică de Rusia nu s’ar pute închipui, decât şi atunci, decâ își va părăsi sistemul­ prohibitiv. Ce pri­­veşte o apropiere politică, cu atâtă mai puţină se poate crede, pe timpulă câtă forţa armată rusescă stă gata în totă momentul, să sară peste graniţa ger­mană. Visita Ţarului este apropiată, ce-i dreptă, continuă „Kreuzzeitung“ şi ea va trebui să se întâmple deja înainte de cea dela Copenhaga. Acestă visită însă nu în­­semneză decâtă o întârcjiată împlinire a unei datorii de bună cuviință, care ar fi trebuită să se întâmple încă de multă... Tarală va fi primită după cuviință în Berlină, dar nu credemă să întâmpine aici multe figuri prietinoase ... —"■■ ♦ .A Nr. 97—1892 „Berlinu — Viena — Roma.“ In cjilele aceste­a apărută în Lipsea o broşură întitulată „Berlin- Viena-Roma11, ală cărei autorfi anonimă de sigură e bine orientată în situaţiunea politică, căci broşura cuprinde împărtăşiri intere­sante asupra posiţiunei Italiei în alianţa triplă. In acesta broşură se vorbesce des­pre o scrisoare a unui amică ală lui Ru­­dini, anume deputatul­ Maggiorino Fer­raris, publicată în­­Ţarală din Milan „Cor­­riere de laserati în care se tractază despre po­­siţiunea Italiei în tripla alianţă. Niciuna din­tre puterile aliate, se Zi°® în acea scri­­sore, în casă când ar lua ofensiva, nu trebue să conteze la ajutorul­ aliaţilor­, dar decă vre-una din cele trei puteri va fi atacată, atunci celelalte puteri aliate trebue să idea ajutoră. Mai departe Ger­mania şi Austro-Ungaria ar fi garantată posesiunile de pănă acum ale regatului Italiei. Apoi s’au făcută urmatorele în­ţelegeri între Italia şi Anglia: Deci Italia va fi atacată, atunci Anglia din spre mare îi va veni în aju­toră. Ori ce schimbare a statului quo, care e în contrazicere cu interesele am­­belor­ puteri, va trage după sine o ac­ţiune comună a Angliei şi a Italiei. An­glia şi în casulă acela e obligată să vină în ajutorul­ Italiei, când acesta prin ra­­portul­ ei cu alianţa triplă, va fi atrasă în răsboiu. Alte înţelegeri între Anglia şi Italia nu esistă. 4'°® Ferraris. Partea primă a scrisoarei lui Ferraris este forte însemnată, căci acea fie-care atac fi îndreptată în contra uneia dintre puterile aliate, atrage după sine interve­­nirea militară a celorlalte două puteri, atunci împrejurarea acesta arată lărgirea raporturilor­ de mai înainte. Cuprinsul­ tratatului austro-ger­­mană din 1878/79 este în resumată ur­­mătorulă: Germania și Austria voră are să se ajute reciproc și cu totă puterea loră armată, când una dintre ele va fi atacată de Rusia. Decă însă ună altă stată va ataca pe vre-una din ele, atunci cealaltă e obligată să păstreze cea mai binevoitoare neutralitate. — Decă Rusia se va alătura pe partea celui ce atacă atunci esistă casus foederis tocmai aşa, ca şi în casulă unui atacă din partea Rusiei. Modificarea legei presei în Austria. In sera clil®­ de 6 Maiu­st. n. comi­­siunea de reformă a legei presei a ţinută în Viena o şedinţă în care raportorul­, deputatul­ Dr. Jaques, a presentată urmă­­toarea schiţă pentru modificarea legei: 1. Îndatorirea de a depune o cauţiu­ne pentru scoaterea revistelor­ periodice, se ridică: GAEZTA TRANSILVANIEI. 2. Presa periodică nu va mai fi su­pusă la o deosebită dare prin timbrele de jurnale ; 3. Golportagială de diare se va per­mite numai conformă unei condițiuni statolite prin lege ; 4. Eventuala confiscare a foiloră pentru conținutul­ loră poate avea locă numai atunci când aceste se vor­ face vinovate de una din următorele fapte demne de pedepsă: a) Crima de tulburare a ordinei pu­blice; în ce priveşte personalităţile, nu­mai atunci, când se facă agitaţii de dis­preţă sau de ură faţă de persoana împă­ratului. Mai departe la următorele de­licte : b) Informaţiuni de operaţiuni mili­tare, cari potă periclita interesele statu­lui sau cari au fostă specială interes® ; c) Agitaţiuni duşmănose faţă de na­ţionalităţi, de comunităţile religiose şi altele asemenea; d) Provocări, îndemnări, încercări de seducere la fapte imorale, sau inter­ese prin lege; e) Vatămarea moralităţii sau a pu­­dorei. ACADEMIA ROMANĂ. Concursul*­ pentru premii 1892. A. Premii pentru cărţi publicate 3. Premiul­ Statului Lázáru­, de 5.000 lei se va decerne, în sesiunea ge­nerală din anul­ 1894, unei cărţi scrise în limba română, cu conţinută şciinţi­­fică, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 1892 pănă la 31 Decemvre 1893, sau celei mai importante invenţiuni şciinţifice făcute dela 1 Ianuarie 1892 pănă la 31 Decemvre 1893. 4. Premiul I, Hagi-Vasile, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anul­ 1894, unei cărţi scrise în lim­ba română şi publicată în timpul­ dela 1 Ianuarie 1888 pănă la 31 Decemvre 1893, ală cărei cuprinsă va fi: Istoria comerciului la Români, seu starea actuală a comerciului în Româ­nia, seu studii asupra legislaţiunii co­merciale în Statuia română, seu ori­ce alte subiecte privitore la comercială ro­mână. Terminală presentărei cărţilor­ (în 6 exemplare) pentru concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1893. 5. Premiul­ Asociaţiunii Craiovene pentru desvoltarea învăţământului publică, în sumă de lei 1.500, se va decerne, în sesiunea generală din 1895, celei mai bune cărţi didactice în limba română dintre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1892 pănă la 31 Decemvre 1894. Terminală depunerii la cancelaria Academiei, în 6 exemplare, a cărţilor­ propuse pentru concursă este pănă la 31 Decemvre 1894. B. Premii pentru lucrări presentate în manuscriptii cu subiecte date. 6. Premiulu Statului Lazără, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea ge­nerală din anul­ 1893 celei mai bune lucrări în limba română asupra următo­rului subiectă: „Studiula vinuriloră din România din punctulu de vedere economică şi ală com­­­posiţiunii loră chimiceu. Manuscrisulă va trebui să cuprindă materie pentru circa 300 pagine de ti­pară in 8° garmondu. Terminulă presentării manuscriselor­ la concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1892. 7. Premiul­ G. San-Marino, în sumă de 1.500 lei, se va decerne, în sesiunea generală din anul­ 1893, celei mai bune lucrări scrisă în limba română asupra următorului subiectă : „ Consideraţiunî asupra comerciului Ro ■ mâniei cu țerile streine atâtă la Orientă câtă şi la Occidentă, începândă cu secolulă al­ XVI lea pănă la anulă 1860“. Terminală presentării manuscriseloră la concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1892. 8. Premiul­ Neuschotz, de 1.500 lei, se va decerne, în sesiunea generală din 1893, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului su­biect­ : „Compendiu istorică asupra desvoltă­­rei industriale la Români pănă în 1875”. Terminală estremă ală presentării manuscriselor­ la concursă va fi 31 De­cemvre 1892. 9. Premiulu Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 lei, se va decerne, în sesiunea generală din anul­ 1894, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiectă : „Studiul­ asupra basmelor­ române în comparaţiune cu legendele antice clasice şi în legătură că ale popdrelor­ învecinate şi ale tuturora popdrelor­ romanice“. Terminulă presentării manuscriselor­ la concursă va fi pănă la 31 Decemvre 1893. (Va urma.) Mulţămită publică. Biserica­ albă, 1 Maiu 1892. Pentru s. biserică română din oraşul­ Biserica-albă au mai incursă următorele contribuiri generose, şi anume au con­­tribuită : Ilustrităţile loră: Nicolae Popea episcopă 50 fl., Trapsia, generală p. r în Graz 10 fl., M. Ou. Institută „Albina“ (Braşovă) 10 fl., Prea cuvioșia Sa Fila­­retă Musta protosinghelă 5 fl., M. On. d-nl. Traiană Barzu, asesoră consist. 2 fl., I. lonasiu 2 fl., Dr. Tr. Badescu, se­cretară consist. 2 fl., I. Popoviciu con­­troloră dieces. 2 fl., Patriciu Dragalina, profesoră prep. 1 fl., Iuliu Olariu 1 fl., I. Pineiu 1 fl., Stef. Velovană directoră 1 fl., Enea Hodoşă, profesoră 1 fl., I. Lintiu, procuristă 2 fl., Ant. Sequens, profesoră de musică 1 fl., Din Aradu: Dr. G. Vuia medică 5 fl., Din Lugoşu: Spt. D. Dr. Maioră, medică 2 fl., Dr. G. Dobrină, advocată 3 fl., Titu Haţegă, advocată 5 fl., Coriolană Brediceană, advocată 5 fl., Nicolae Io­­vanescu, croitoră 5 fl., Iuliu Iacobescu, economă 2 fl., Din Turda: M. On. In­­stituţă de credită şi economii „Arie­­şana“ 10 fl. Din comuna Vraniu: losifă Tom­a­­şielă, preotă şi asesoră consist. 10 fl., Pavelă Roşiu, preotă 10 fl., Simeonă Miter, proprietară 5 fl., Păun Amnagea, comercianta 2 fl., I. Avramă, economă 1 fl., I. Vram­antă, comisară 2 fl., I. Fiţia, economă 50 cr., Tom­a Munteanu, jude com. 1 fl., Păună Griţiu, jurată 50 cr., Ios. Munteanu, preotă 50 cr., Davidă Petrica, economă 50 cr., Pavelă Roşea, comerciantă 1 fl., Nicolae Surlasă, eco­nomă 60 cr., Treica Miter, economă 14 cr., G. Miter, economă 10 cr. Suma totală 162 fl., 84 cr. Pentru aceste oferte generose li­ se esprimă ilustriloră şi m.­on. d-ni donă­­tori cea mai profundă mulţumită. Pentru comitetul'e­parochială : Ioană, M. Roşiu, Dr. Aureliu Novac, adv. ca preşedinte, adv. ca notarii, acestea a sosită la New York o cotă de 53 Arabi, cari toţi suntă din Libanon. Acum Arabii au în New-York chiar şi ună Ziară, care apare în limba arabă sub ti­­tlul­ „Kaw-Kab Ambrica (Steua Ame­­ricei). Fota acesta este redigiată de fraţii Arbeely, dintre cari unulă a fostă con­­sulă americană în Ierusalimă. Primulă numără a apărută numai acum de cu­­rândă şi încă în 30,000 exemplare. E în­trebare însă, dacă Arabii în noua loră patriă suntă în adevără atâtă de ama­tori pentru lectura Z'ar®t°rö, precum suntă înşişi Americanii, ori póte că le mai trebue celă puţină câţiva ani pănă se va desvolta şi la ei gustură de cetită aşa, ca se potu ţine rosta cu Americanii. Iuţita căletoriloru. Intre tote mij­­loacele de transportă, pe cari le avemă astăzi, celă mai repede este, fără în­­doală, trenulă expresă, mai cu seama celă dintre Londra şi Edinburg, care străbate în 49 jum. secunde o milă englesă, adecă 1069 metri. După elă vine corabia pa­­tinătore (sania cu pânze); în ultimele esperienţe o sanie cu pânză în care erau doi oameni, a străbătută pe laculă supe­­rioră, în America, o milă englesă într’ună minută şi 10 secunde. Cală în fuga mare trece într’ună minută şi 50 se­cunde. Patinatorulă înpinsă de ună vântă puternica, face mila în două minute şi 12 secunde. In fine vin velocipedulă cu 2 fete. Cu acestă velo­­cipedă se trece mila în 3 minute şi trei sferturi. Velocipedele cu câte o rotă, care au eşită acum în Anglia şi în Ame­rica, străbată o milă 50 de secunde, adecă totă aşa de iute ca trenulă ex­presă. Cu luntrea se poate străbate mila în abia 6 minute; înotătorului îi trebue o jumătate de cesă pentru o milă. Presa în Turcia. Pentru presă, în Turcia, s’a dată următorea ordonanţă, care probeza încă odată ce va să zică să fi Turcă: Art. 1. Să se da preferinţă noutăţilor­ privitoare la sănătatea pre­­ţiosă a suveranului şi a familiei impe­riale, a stării recoltelor, când ele sunt­ bune, a progresului comerciului şi in­dustriei în Turcia. Art. 2. Să nu se pu­­blice nici ună foiletonă, care n’a fostă aprobată, din punctulă de vedere ală moralităţii, de cătră escelenţa sa minis­­trulă instrucţiunii publice şi păzitoră ală bunelor­ moravuri. Art. 3. Să nu se pu­blice articule literare sau sciinţifice prea lungi, ca să nu potă încăpâ într’ună sin­gură numără. Să se fereascâ de aceste cuvinte . Va urma sau urmarea pe mâne, care provoca o supărătore tensiune de spirită. Art. 4. Să se evite cu îngrijire albiturile și liniile de puncte într’ună ar­ticulă, pentru că aceste procedeuri au­­toriseză suposiţiuni supărătore şi turbură linişcea spiriteloră, cum s’a văzută in deosebite împrejurări, permiţândă inter­­pretaţiuni împotriva Majestăţii sale im­periale. Art. 5. Să se evite cu cea mai mare grijă toate personalităţile, şi dacă se spune că cutare guvernatoră seu sub­­guvernatoră a fostă prinsă cu beţia, în­şelăciunea, omorulă seu cu altă faptă mişelască, să se ia fapta dreptă nepro­bată şi să nu o spună nici decum. Art. 6. Se opresce cu desăvârşire de a se re­produce petiţiuni ale particularilor­ şi comunităţilor­ din provinciă, prin cari se plângă de abusurile autorităţilor, şi le semnalază suveranului. Art. 7. Vă este interzisă de a semnala încercările de asasinată în contra suveranilor­ străini sub ori­ ce formă s’ar fi produsă, sau ma­­nifestaţiunila sediese, ce au putută avea locă în ţările străine; căci nu e bine ca aceste lucruri să fie cunoscute de lega­­tură şi liniştitură nostru poporă. Art. 8. Vă este oprită de a menţiona acestă nou regulamentă în colonele Ziarului vostru, pentru că ar pute provoca cri­tici sau observări, puse la locală loră, din partea unor­ spirite rău plăsmuite. Din acestea se vede că nu e bine să fi Ziaristă nici tipografă la Constantinopole. DIVERSE. Cremațiunea cadavreloru. In Danimara s’a adusă o lege, prin care se permite arderea cadavreloră și se reguleza tot­odată și procederea, ce este a se observa la astfeliu de înmormântări. Prin legea aceasta se concede arderea ori-cărui ca­davru omenescă, numai deci prin ates­tată medicală se dovedeşte în modă ne­­contestabilă, că respectivul ei a murită de morte naturală. Ceremoniile rituale suntă a se săvîrşi înainte de ce cada­­vrulă ar fi fostă dusă la cuptorură de cremațiune. Se’nţelege de sine apoi, că cremaţiunea este posibilă numai în acele oraşe, unde se află instalată ună numera suficientă de cuptare. Em­igraţiunea Arabilor şi în America. Abia vre-o 4®®® arţi suntă, de când au începută se emigreze şi dintre Arabi în America şi astăzi numârulă emigraţilor­ arabi din Statele unite atinge cifra de 75,000, dintre cari 8000 locuescă în New York. Apoi în America sudică de­­asemenea se află 80,000 de Arabi. Emi­grările continuă mereu, chiar şi 4^®!® Pasaim 8 Proprietari: Inr. Aurel Mureşianu. Redactorii responsabili: Gregoriu Maior®.

Next