Gazeta Transilvaniei, iunie 1892 (Anul 55, nr. 121-143)

1892-06-02 / nr. 121

Nr. 121—1892. Recolta in Rusia. O telegramă din Petersburg anunţă, că starea sâmănătu­­rilor­ în Rusia promite o recoltă bogată. Ţinuturile din Caucasă, Rusia meridio­nală şi întoagă Polonia, precum şi ţinu­turile dela Nisni Novgorod şi Caşovia pro­­mita unii secerişti bogata. —x— Căderea unei bănci englese. Din Lon­dra se scrie, că banca englesă „New- Orient-Banking Corporation“ a încetat­ plăţile. Causa este scăderea preţului ar­gintului şi pierderile suferite în China, Japonia şi Australia. Activele băncei se urcă la suma de 825 milioane punţi ster­ling­, cr pasivele la 7-25 milioane punţi sterlingi. —x— Timişora nu mai e fortăreţă. „ Armee Verordnungsblatt“ publică în nr. de la 1 Iunie o resoluţiune pre înaltă de data 23 Aprilie a. c., în care se eficaa că for­­tăreţa Timişora este a se privi pe viitoră, ca loca deschisa şi liberă, şi tot­odată se disolvă şi comanda militară. Festivităţile din Nancy. In­­filele aceste s’au ţinută la Nancy imposante festivităţi date de societăţile de gimnastică din fosta capitală a Lota­­ringiei. La aceste festivităţi au fostă in­vitate toate reuniunile de gimnastică din Europa, afară de cele germane. Reuniu­nea cehă „Sokol“ din Praga încă a­ luată parte la aceste festivităţi, sub conduce­rea deputatului Dr. Podlipny. Representanţa comunală din Nanoy a dată ună banchetă în onoarea preşe­dintelui Carnot, or studenţii universi­tăţii din Nanoy au dată asemenea ună banchetă în onoarea colegilor f loră fran­­cesi şi străini. După banchetă a urmată o petrecere de studenţi, la care au luată parte şi ministrulă francesă de instruc­­ţiune Burgeois, cu mai mulţi profesori dela universitatea din Nancy. Ministrulă lăuda într’ună toastă atitudinea studen­­ţilor­. Cehulă Dr. Lang ţinu ună toastă desă întreruptă de furtunose aplause, în care accentua simpatia poporului boemă faţă de Frances­. Ună membru al­ comitetului de patronare din Nancy, a ridicat o ună toastă în onoarea reuniunei de gimnastică boeme „Sokol“, care fu primită cu mare însufleţire. Apoi a urmată împărţirea premiiloră, Reuniunea „Sokol“ a primita trei premii. Deputaţiunea boemă a depusă o co­ronă de flori pe monumentul­ Ioanei, d’Arc. Dr. Podlipny ţinu o scurtă vor­bire cu ocasiunea acesta, în care aminti faptele, ce le-a săvîrşită acestă martiră pentru Francia. Boemii au fost­ primiţi cu mari ovaţiuni de cătră poporaţiunea francesă din Nancy. La aceste festivităţi au luată parte şi o mulţime de dame din Alsaţia, cari erau îmbrăcate în doliu şi purtau coparde tricolore francese. Tată din Nancy se anunţă, că pre­şedintele Carnot a primită în audienţă pe conducătorul­ gimnasticilor­ cehl Dr. Podlipny. Despre visita marelui duce rusescă ■Constantină la Nancy şi despre primirea lui entusiastă acolo amă raportată deja. Tarifa pe zone. In privinţa tarifei pe zone a căilor­ ferate ungare, ministrul­ Al. Wekerle, ca ministru de comerciu şi comunicaţiune, a făcută în şedinţa dela 10 Iunie a die­tei unguresci câteva declaraţiuni intere­sante. Elă spuse din capulă locului, că marea reformă a întroducerei tarifei pe zone s’a adeverită a fi practică şi suc­­cesă în toate privinţele, din care cauză a lui convingere este,­­ca acea tarifă de­­ocamdată să se menţină neschimbată, aşa după cum este acei. Sunt­ unii, cari ar dori să se intro­ducă mai multe zone, pentru ca astfel, pentru distanţele mai mari de 225 chi­­lometri să se potăpune o taxă mai mare, „de cum este maximulă taxelor” de as­ GAZETA TRANSILVANIEI, tăcil. După ce însă numărulă persoanelora, ce întreprindă călătorii mai lungi de 225 chilometri, este atâtă de mică, încată într’unulă din anii trecuţi abia au dată în totală ună venită brută de 300.000 fl., ministrul crede, că a mai introduce o re­formă nouă nu se plătesce nici din punct de vedere financiară şi nici economică. Sunt i­arăşi unii, cari recomandă scărirea taxelor­ pentru distanţele mij­locii. Intre aceste două extreme însă ministrulă alege mijloculă, aşa că tarifa va rămâne neschimbată, după cum a fostă dela începută. Adevărată, că prin introducerea ta­rifei pe zone, comunicaţiunea a luată ună avântă multă mai mare şi în urma acesta s’au sporită şi cheltuelile, căci trebuescă mai multe vagone etc. Nu tre­­bue însă să se uite, că astăcjl capitalulă învestită în vagone aduce interese, de­­oarece vagoanele se folosescă, pe când înainte de introducerea tarifei pe zone, mulţime de vagone erau purtate pustii dela o gară la alta, fără a fi întrebuin­ţate de nimenea şi prin urmare fără de-a aduce nici ună venită, ci numai pagube. Astfeliu de pagube însă astăc­l nu se mai întâmplă. Pe lângă comanda de vagoane din anulă trecută, se simte trebuință pentru anulă acesta încă de 100 locomotive, 500 cupeuri, 900 vagoane de serviciu, precum și 3—4000 vagoane de povară. Principiulă a fostă, ca în locă de-a în­chiria vagoane, mai bine să se procure va­goane proprii, deoarece pentru închiriare se plătesce câte 1 fl. 20—1 fl. 25 cr. la (ji pentru ună vagone. Vagoanele nu se potă închiria decâtă numai pentru tim­puri mai îndelungate, — de câteva luni, — și în acestă timpă trebue să se plă­­tescă taxa de fiă-care (ji, ori se folosescă ele, ori nu. Valoarea vagineloră, ce se află pe liniile căiloră ferate de stată în timpulă de față, se socotesce cu 120 milioane fl. —In ce privesce cestiunea căiloră fe­rate în Săcuime, ministrulă cjise, con* struirea întregei rețele săcuescl s’ar veni în 13 — 14 milioane fl.; din acestea însă, 3 milioane 200.000 fl. s’au spesată cu re­­ţâua din comitatului Treiscaneloră, care este deja gata. Acum suntă în curgere pertractările pentru construirea reţelei din comitatul­ Ciucului. Reţâua acesta are să stea în legătură şi cu România prin pasulă Ghimeşă. In scopulă acesta chiar astăcjl, în 13 Iunie n., s’au începută pertractările cu delegaţii guvernului ro­mân şi ministrulă speră, că pertractările voră duce la bună resultată. Incunosciinţare. Se aduce la cunoscinţa tuturoră do­­ritoriloră de a fi acţionari la banca în­fiinţând­ă în Viştea inferioră (Comit. Fă­găraşului) ca să se înscrie pănă celă multă în 14 (26) iunie a. c. cu una sau mai multe acţiuni de câte 50 fl. v. a. pentru­ că după terminulă acesta nu se voră mai primi înscrieri. Tot­deodată se convocă toţi D-nii acţionari insinuaţi deja, şi cari se voră mai insinua pănă la terminală de susă, la adunarea gene­rală pe­­Jiua de S. apost. Petru şi Pa­velă în 29 Iuniu (lituliu) a. p. la 2 ore p. m. în comuna Viştea inferiora cu ur­­mătorea Programă: 1. Constituirea. 2. Constatarea acţionarilor­ şi sta­­tolirea listei acelora. 3. Compunerea statutelor­. 4. Alegerea Direcţiunei şi a comite­tului de supraveghere, şi 5. Eventuale propuneri.— Toţi domnii acţionari se presenteză în persona seu prin plenipotenţiară, şi au a depune 10°/0 şi 1 A- taxă de îns­criere după fie-care acţiune. Vistea inferioră la 10 Iunie 1892. Nicolae Borza George Borzia par ochii şi propriet. not. cer. şi prop. Nicolae Şandru primară şi proprietară. Dare de seama asupra petrecerei cu tombolă din Abruda. (Urmare.) Colecta nr. 25, colectantă d-ra Mă­riţi Davidă din Buciumă. Ana Adamo­­viciu 1 acoperitoare, 1 cursură de masă şi 1 ţinătoire de perii; Nicolau Adamo­­viciu 1 stofă de aură; Laura Ciandreu 1 merindeaţă; Maria Şioica 1 ştergară şi 1 merindeaţă; Maria Davidă 1 acope­­ritore; Sofia Băbuţă 1 ţinătore de perii; Terezia Davidă 1 şurţă; Eva Davidă 1 acoperitore; Maria Macaveiu 1 cursură de masă; Terezia Ştoica 2 draperii de etager­i­toate din Buciumă; Măriţi Davidă 1 decoratoră de masă, 1 şurţă şi 1 şter­gară ; Sabina Davidă 2 perini de fereas­tră, — ambele din Bucium-şasă; Otilia Davidă 1 chiscă; Maria Baieşiană 3 a­­coperitoare; Eugenia Baieşiană 1 ţină­tore de perii; Elena Baieşiană 1 ţinâ­­toare de citare, — toate din Buciumă ; E­lena Jurca 1 fl. şi Sofia Cosma din Bu­­cium-poeni 1 fl.; Elena Naicu 1 fl.; So­fia Davidă 1 fl. şi Elena Macaveiu din Bucium sesa 1 fl.; Eva Davidă 1 fl.; Iu­­lia Ciura 1 fl. și Iudita Giurca 1 fl., — toate din Buciumă. Colecta nr. 27, colectantă d-ra Elena Lupanu din Teuşă; Lucreţia Raţă 1 tasă de portrete; Victoria Raţă 1 cursură (re masă; Aurelia Lupană 1 coperitoră ; Elena Lupană 1 etageră — tate din Teuşă. Colecta nr. 29, colectantă d-ra Lu­creţia Popescu din Sibiiu: Elena Petraşcu 4 fl. Eugenia Trifă 1 tabletă; Elisa Nasta 1 batistă; Maria Cosma 1 coşuleţă pen­tru chei; Alesandrina Rusu 1 tabletă; Elisa Colbaşi 1 ţinătore de ace; Eugenia Vecerdea 1 necesară ; Elena Popescu 1 ţinâtore de orologiu ; Octavia Voileană 1 călindară de părete şi 1 ţinâtoră de pose; Ana Moga 1 călindară şi 1 ţinâ­toră de pose; Ioana Badila 1 jurnal şi 1 ţinâtură de pose; Elena Lupuţia 1 vas pentru flori şi 1 farfuriă pentru cenuşe; Valeria Popescu 1 termometru şi 1 bu­­toiaşă pentru parfumă ; Lucreţia Popescu 1 acoperitoare; Emilia Tilea 1 ştergâtură de pene, s­tate din Sibiiu. Colecta nr. 30, colectantă d-ra Au­relia Henzel din Sibiiu . De la d-ra Aurelia Henzel 1 cursură de masă și 1 acope­­ritoare. Colecta nr. 33, colectantă d-ra Tinea Popa din Cluşiu : Cornelia Popă 1 bu­­chetă de flori; Virginia Popă 1 acope­ritoare ; Tinea Popă 1 periniţă de toaletă, s­tate din Cluşiu. Colecta nr. 34, colectantă d-ra Elena P. Popa din Făgăraşă; Zinca Romană 1 ţinâtore de perii; Luisa Făgărăşiană 1 ştergară; Lucreţia Micu 1 ştergătură de pene şi 1 acoperitore; Letiţia Popa Rad 1 laviţă de lampă ; Eugenia Turcu 1 clo­­poţelă de masă; Alesandrina Cergedi 1 pufă de ape; Anna Dană 1 ţinâtore de perii; Elena Florea 1 acoperitoare; Luisa Gramoiu 1 umbrară de lampă; Valeria Bârsană 1 tablou în uleiu; Virgilă Popă 1 umbrară de lampă; Eugenia Chişte­­rian 1 entredeu; Elisabeta P. Popă 1 merindeaţă; Elena P. Popă 1 ţinâtore de perii, s­tate din Făgăraşă. Colecta nr 35, colectantă d-ra Er­­silia Popoviciu din Haţegă; Maria Ianza 1 cursor de masă; Mariora Elia­n. Mun­teană 1 ţinâtură de batiste, 1 entredeu de perină, 1 pieptă de pancese, 2 ser­viete ; Cornelia Vladă 1 soluiţă şi 1 sfeş­­nică ; Sofia Peo­viciu 2 statuete; Ida Peo­­viciu 1 servietă ; Lucreţia Munteană 2 serviete; Mina Raţă 1 servietă, 1 ta­­viţă şi 1 portmoneu; Şarlotta Baciu 1 portofoliu şi 1 săpună; Lucreţia M. Munteană 1 chibritelniţă; Cornelia Do­­bai 1 servietă; Mina Popă Tocaciu 3 taviţe ; Mina Popă Popescu 1 ştergară; Emilia Romană 2 vase de flori; Susana Tocaciu 1 taviţă; Maria Ştelariu 3 serviete brodate; Maria Bontescu 1 centimetru şi 1 ţinatore de degetară; Valeria Cuteană 1 scoică şi 2 statuete; Ersilia Popoviciu 1 călindară, 1 porto­foliu, 1 sticlă de parfumă, 1 putiă de bombone, 2 tabachere, 3 cruciuliţe, 2 braţare, 2 madalioni, 2 sălăriţe, 1 notiţă, 2 broşe, 1 chibritelniţă, 1 şinoră de vân­­tură, 1 păreche de cercei, 5 ace de peră şi 12 ace de cravată, — toate din Ha­ţegă. (Va urma). NECROLOGY. Amalia Cinbulea n. Kibedi, soţia d-lui Doroteu Cinbulea, a­­sesorori, comitatens pens.în Alba-Iulia, a răposată la 10 iunie n. p. in anulă ală 64-lea ală vieţei şi 31-lea ală căsătoriei. O jălesce întristatură soţă cu fiiulă său Augusta, fiica sa Nina, măr. Cur­escu şi alte numeroase rudenii. Fiă-i ţârîna uşoră! Pag 3 Literatur­ii. A apărută de sub ţipară „Literatură şi obiceiuri poporane“ din comuna Rîpa de josă, comitatulă Mureșă-Turda, Tran­silvania, de Simeona C. Mândrescu. Ună volumă în 8° de 248 pagini. Prețulă 3 lei , spre vânejare la toate librăriile prin­cipale. Depositură generală la Tipografia Curții Regale, F. Gobi fii, Bucuresci, Pa­­sagială română. DIVERSE Transportulă caletorilor, prin tu­buri pneumatice. La Hamburg s’a for­mată o societate ală cărei scopă este d’a pune în aplicare și în exploatare ună procedeu de transportă pneumatică ală călâtoriloră, întocmai ca depeşile de 30 și de 5 centime, cunoscute sub nu­mele de tuburi. Deocamdată se va con­strui o linie de 24 kilometri între Ham­burg şi Buchen, şi­ distanţa va fi per­­cursă în 11 minute, ceea ce corespunde cu o viteză mijlocie de 110 kilometri pe oră. Cilindrulă în care călătorii vor­ lua rocă, va avea un­ diametru de un­ metru şi doi metri de lungime; în elă se vor­ pune trei călători numai. Acestă cilindru va fi formată indată, ce călătorii voră lua rocă şi spaţiulă destulă de res­trânsă în care ei voră fi închişi, va primi aerulă pură înmagazinată într’ună re­­servoriu specială. Tuburile cilindrice voră fi fabricate prin procedeură Man­nesmann şi viteza maximă va fi atinsă în 30 de secunde. Se speră că mişcarea va fi forte dulce, cu totă enorma iu­­ţelă comunicată acestui vagon­, ală că­rui interioră va fi luminată de o lampă mică incandescentă. Odată iuţela căpă­tată, călâtorulă nu are cunoscinţă de ea decâtă numai la oprire. Călâtorulă este autorizată a lua numai forte puţină ba­­gajă, în schimbă fumatulă este oprită, privaţiune ce este de altfelă forte ac­ceptabilă, deorece drumulă nu ţine de­câtă 11 minute. Nu spimă decă se va da vreo­dată urmare acestui proiectă, dar ni s’a părută prea originală pentru a nu­ lă împărtăşi cetitorilor­ noştri. In­­tr’ună chipă sau într’altulă avemă in­tima convingere că înainte de sfârşitulă recului, se voră atinge, decă nu întrece, iuţelile de 200 kilometri pe césii. Totă cestiunea este d’a se soi, cine va ajunge mai întâiu în acestă struggle for speedy și modulă cum va ajunge. Din Vaticana. Deorece căldura în Roma e forte mare, Papa Leo XIII s'a mutată în cjilele acestea în vila Paulă IV, situată în grădina Vaticanului. Decă căldura va fi şi mai nesuferită, atunci Papa va petrece cea mai mare parte din cji într’ună turnă mică și vechiu dela marginea estremă a grădinei, care turnă are numai o cameră, la care con­ducă nisce scări în formă serpentină. Camera acesta are numai doua ferestre, pe cari sf. părinte le lasă deschise, pen­­tru ca să intre aeră curată. In camera acesta Papa nu primesce pe nimeni. Camerarul­ Papei petrece într’o colibă lângă turnă,i­ar garda papală stă la umbră sub tufele din apropiere. Ună corespondentă ală (^ianului „Figaro“ îm­­părtăşesce, că Papa a dată porunci se­vere, ca sâ închidă toate hainele sale şi sâ nu dea nimănui din ele, căci este soltită, că mulţi credincioşi ar dori să aibă câte ceva din vestmintele Papei, dar Papa nu voeste să facă comerciu cu astfel­ de lucruri. Ex regele Milanii in Parisii. Foile parisiene împărtăşescă spirea despre o certă, ce a provocat’o, într’unulă din sa­­loanele din Parisă, ex regele Milană, prin temperamentală său sanguinică, care certa însă, s’a aplanată pe cale pacînică. Deja acum câteva săptămâni s’a certată contele de Takova, (ex-regele Milană) în același salonă de jocă cu contele M. — Milană perdu ca lancheriu o sumă foarte mare. Iritată din causa acesta, se în­­toarse spre contele M., care sta la spatele sale, și­­ cjise : „D ta îmi aduci nenoro­cire, când stai îndărâtulă mea“. — „Eu n’am stată îndârătură tronului d-tale“, cjise contele, „când l’ai perdută!“ Proprietari: Dr. Aurel Mureșianu. Redactori responsabilii: Gregoriu Maloro.

Next