Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)

1892-07-22 / nr. 161

Nr. 161—1892 •sunt­ date instigaţiuniloră şi uneltiriloră Rusiei, asupra căreia cade totă res­­punderea. * O scrie telegrafică din Berlină spune, că împeratulu Wilhelmfi II va merge în Anglia. Mergerei împăratului ger­mană în Anglia nu i se dă nici o im­portanţă politică, deorece este sciută că elă aproape în fiecare ană face câte-o astfelă de visită împărătesei Victoria. Dacă totuşi se dă ceva însămnătate aces­tei călătorii a împăratului germană este pentru că Anglia stă de presenţă în faţa unei mari schimbări politice. Looală ca­binetului Salisbury îlă va ocupa în cu­ren­dă Gladstone, despre care este scitită, că nu prea simpatisază cu tripla alianţă şi este o foarte mare întrebare, dacă în politica esternă Gladstone va călca pe cărările lui Salisbury. SCIRILE PILEI. — 20 Iulie. (2 Augusta) Căsătoria principelui moştenitorii ro­mână. „Standard“ semnalază svonulă, după care căsătoria principesei Maria d’Edinburg cu prinţulă Perdinand ală României, s’ar face în Augustă. —x— Berlineşii nu face exposiţiă. „Börsen­­curier“ anunţă, că guvernulă imperială germană a renunţată la ideia unei es­­posiţii germane în Berlină. Decisiunea aceasta se ve publica cailele acestea. Se vede, că guvernulă germană n’a luată în deșertă articului­ri‘arel°rä germane, cari au combătută ideia unei esposiții. „Berliner Tagblatt“ scriea 4dele trecute, că Germania nu poate concura cu Fran­cia pe astfelă de terema pacinică. — x— D 1. Dr. Babeşu a fostă alesă mem­bru corespondentă ală Academiei de me­dicină din Paris­. D. Dr. Babeşu, a ob­ţinută 46 voturi din 56 votanţi, or­d. d’Espine, din Geneva, 9 voturi. Ună bu­­letină a fostă anulată. —x — Prietiniă franco rusă. Vaporulă fran­cesa „Iranaddy“, curierulă Eghiptului, aflându-se în de 14 Iulie n. a. (ser­­bătdre naţională francesă) în Port Said, s’a întâlnită cu vaporulă „Orei“, ală flo­tei voluntarilor­ ruşi, care i-a cerută ună stâgă francesă. Căpitanulă corăbiei fran­cese împlini acâstă dorinţă, vaporulă „Orei“ eşi din portă sub pavilonulă francesă, aclamaţi cu entusiasmă de Grecii şi Egiptenii din portă. —x— Semitismulu in Algeria. Din Bona se vestesce, că într'o predică, rabinulă pre­­ponisândă învâţământulă ebraică, a ata­cată cu violenţă învăţămentulă francesă, care face din israeliţi „niste fiinţe nefo­­lositoare şi fără inimă“. Acestă predică a avută ca consecinţă mai multe protestări şi alteraţii. Emoţiunea e mare în oraşă. —x— Măsuri in contra colerei. Consiliul­ sanitară superioră din Bucuresci, în şe­dinţa sa de Miercuri sera, în urma avi­­sului d-lui Dr. Felix, care a cerută sâ se redacteze un­ studiu asupra diagnosei şi tratamentului colerei,­­ însărcinată pe d-l. Dr. O. Stoicescu, profesoră de clinică medicală şi membru în acestă consiliu, cu elaborarea acestor­ instrucţiuni. Acest studiu va servi studenţilor­ în medicină, cari vor­ fi angagiaţi, în casulă când co­lora şi-ar face intrarea în România. Con­­siliulă sanitară, într’ună referată ală sau pătră d-lă ministru de interne, cere să oprască intrarea în România a tuturoră cârpeloră, soirenţeloră şi rufeloră mur­dare importate din Rusia. După regula­­mentulă serviciului sanitară în contra epidemiiloră, toate scrisorile, gropurile şi scrisorile de valoare voră trebui să fiiă deschise. Comunicând aoastă disposiţiune direcţiunei posteloră, dânsa a răspunsă, că conformă legii, nu se pote viola se­­cretulă mesageriloră, lege, căreia direc­ţiunea serviciului sanitară a fostă nevi­ GAZETA TRANSILVANIEI, novată a se supune. Astfel­, dar cores­pondenţa din Rusia va fi numai desin­­fectată la sosirea ei la Ungheni şi Sulina. Inteligenţa română din C.­Mănăştură şi Ib­ril, va arangea petrecere de dansă cu ocasiunea adunării generale a des­­părţ. XVII ală „Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului ro­­mână,“ în localitatea ospătăriei din C.­­Mănăştură, pentru favorulă soţiei rom. din lopă, la 11 August, 1892 st. n. Pre­ţuia intrării: 1 fi. de persană şi 80 or. de membru de familie. In pausă se vară presentă jocurile naţionale „Căluşerulă“ şi „Bătuta“ prin membrii corului pluga­­rilor­ români din Şomcuta-mare. Ofer­tele şi suprasolvirile se primescă cu mul­­ţămită naţională şi se cutiază publice. Inceputulă petrecerei la 8 ore sora. Ca­­polneo-Mănăștură, la 25 Iulie 1892, st. n. înainte de adunare se va celebra s. liturgia, cântările le va esecuta corulă plugariloră. După adunare planetă co­mună , una cuvertă 1 fi. 20 cr. Pentru comitetul arangiator: —Nicolau Avramă, președinte; Alesandru Coloeriu, cassară ; Ioană Anca, secretară; Ioană Dragomiră controloră. — x— Din Tiflis, capitala Gaucasului, se scrie, că o coloana de munițiuni de arti­leria, compusă din 34 de furgone trase de bivoli, a fostă surprinsă nu departe de Alexandropol, în Caucas, de o fur­tună . Trosnetulă a atinsă cele patru din urmă trăsuri, care îndată au şi esplodată. Douăzeci de soldaţi au fost­ omorîţi şi doi ofiţeri greu răniţi. —x— Galanterie germană. Comandantul­ regimentului 11 de infanterie, cu garni­­soana în Ratisbona, a decisă, ca de acum înainte musica să dea câte ună concertă în aeră liberă la fie­care aniversare a doamnelor­ ofiţerilor­. Programulă va cu­prinde şase bucăţi. Publiculă jubilază, musicanţii suntă posomoriţi, părându-le corvada prea din cale afară, or sergen­­tulă majoră, nepăsătoră, face ună alma­­nachă de aniversări. —x— Concertă la Nr. I. Miercuri în 3 Au­gust, st. n., ca spre inaugurarea primi­­rei otelului din partea noului arândasă, i se va da celă dintâiu concertă ală musicei militare c’o programă forte alesă, în grădină, dâcă va fi timpulă frumosu, sau în sala otelului Central Nr. I dâcă va fi ploiă. Programa e următorea: 1) Fahr­­bach: „Wien-Paris“ marsă; 2) Rossini: Cuvertură „La gazza Ladra“; 2) Strauss : „Gross-Wien“ varsă; 4) Strobl: „Va­riatiuni“ de melodii 5) Wagner: Fan­tasia e„Lohengrin“; 6) a) Delibes: In­termezzo „Naila“; b) Verdi: „Ave Ma­ria“ din opera „Othelo“; 7) Sommer: „Wanderbilder“ mare potpouriu; 8) Stern: „Carneval de Bucarest“; 9) Brahms : „Jo­­curi unguresci“ Nr. 30 şi 21. 10) Millö­cker: „Jonathan“ potpouriu. Inceputul­ la 8 ore sara. Studenţii universitari din România. Cavalerulu Raffaelle Tarantelli, preşedintele Academiei regale „La stella d’Italia“ din Chieti, provin­cia Istoria, a publicată în Maiu a. c. în diarulă „Istoria“ unu stu­diu asupra centiunei române, pe care, pentru importanţa lui îlu publicămu şi noi în traducere. Etă în ce chipu se pronunţă d-lu Ra­­ffaello Tarantelli. A apăruta nu de multă ună me­moriu surprinctatorii ală studenţilor­ uni­versitari din România, privitoră la situa­­ţiunea Românilor­ din Transilvania şi din Ungaria, care e scrisă într’o forte bună limbă italiană. Scimă, că acei va­loroşi tineri, în ale căroră vine curge sângele anticiloră Romani, au tradusă în toate limbile de căpeteniă ale lum­ei acestă memoriu, de care se poate spune, că este strigătulă celui mai solemnă pa­triotismă, care a găsită echou în mintea și inima colegilor­ loră din celelalte na­țiuni civilisate De oare-pe Abruzzi, cu anticele sale popoare: Marrucini, Marsi, Peligni, Bes­­tini, Fretani, Istoni, Interamni, au fostă nervii mărirei române şi pe câmpii de bătăliă şi în cuceririle dreptului, de a­­ceea se cuvine a vorbi în acestă chiaru din Abruzzia despre acestă memoriu ală puternicei şi nobilei tinerimi române, care e ună coefiicienţă sigură ală mări­rei morale, civile şi politice a multă iu­bitei lor­ patrii, care e o sertară a bine­cuvântatei Italie. Memorială începe cu următoarele înalte cuvinte privitoare la recunoscerea ca­racterului şi consciinţei lumei, care pă­­şesce gloriosă pe calea naţionalisă rei, pentru a realiza înfrăţirea socială a tu­turor­ poporătorii de pe pământă. „Acea solidaritate de interese, „care lâgă lumea modernă, şi în virtu­tea căreia ună desechilibru parţială „poate pausa ună desechilibru generală, „ne împinge astăcji de a releva societăţei „europene o anomaliă, ce merită o se­­­riosă atenţiune pentru ori cine se inte­­­resază de progresulă socială ală conti­­­nentului nostră“. Anomalia privesce ună conflictă, care s’a ridicată în sim­la monarchiei austro-ungare întră direcţiunea culturală română, care e cu totală modernă prin umanitarismul­ şi liberalismul­ său, şi între direcţiunea maghiară susţinută cu totulă opusă, prin urmare ea este cu totulă străină de temperamentală euro­peană. Din acestă conflictă, după spusele acelei prea inteligente tinerimi, potă re­­sulta complicaţiuni de-o importanţă şi de o gravitate mare, ce nu se poate mă­sura acuma. Memorială, câtă se poate de intere­santă, se adresază cătră scriitori şi pu­blicişti şi la toţi, câţi se interesază de actualele gestiuni sociale, pentru a le arăta lor o firulă încurcată şi obscură ală evenimentelor­, ce se desfăşură în­tre culise, între micile state ale Orien­tului şi eră ce­rută acei tineri: „Noi „aparţinemă acestoră populaţiuni orien­tale şi ca Români avemă dreptulă de a „lua cuvântulă înaintea ceioralalte“. Ei nu se îndreptă cătră sferele ofi­ciale, la diplomaţia europână, de oarece aceştia suntă representanţii poporelor­, or nu patronii lor­, dar se adresâză la cei ce potă vorbi şi lucra într’ună modă liberă, deci la pressă şi la junimea stu­diósa, care va fi Europa de mâne, după cum e acel parlamentară măreţă ală in­teligenţei. Felulă entusiastică întrebuinţată de acei tineri interesază forte multă, şi ca discipoli ai occidentului, cătră dânsulă îşi îndraptă raţionamentele lor­, de dân­­sulă voescă ei a fi judecat! şi face să se mişce inima Italieniloră mai pusâmă,pe când introduce în mintea tuturor cele mai puternice argumente pentru apărarea şi susţinerea Românilor­, ori unde aceştia respiră împreună cu aerul, numele, Ro­mei şi ală lui Traiană, ce e gravată în peptulă loră! Ei refacă istoria gloriasă a Romani­­lor­, cu via lumină a sciinţei, vederi is­torice generose şi politică însemnată la solemnulă principiu ală binelui generală ală poporâloră şi în particulară ală mult iubitei loră patrii, declarată provincia romană în 106 d. Christosti, deci vor­­bescă de învingerea desăvârşită a Daci­­loră. Ei vorbescă de cultura romană a aceioră timpuri şi de iubirea, pe care Roma a avut’o pentru noua provinciă. Este de aşa fel, frumseţa istorică a acestui memoriu, încâtă este o bro­şură, ce trebue cetită şi care nu poate fi espusă într’ună articolă succintă de chiar. (Va urma). Gestiunea ardelenesca şi pressa francesă. Unulă din organele francese cele mai însemnate şi cele mai răspândite. Pagina 3 „La Libre Parole“, chiarula puternicului publicist, Eduard Drumont, care pururea s’a făcută în scrierile sale, ecoală sim­patică ală tânguirilor­ şi suferinţelor­ române, publică următarele în nr. său dela 14/26 Iulie c.: „Nu s’au uitată demersurile făcute de Românii din Transilvania pentru a ob­ţine o îmbunătăţire a durerosei loră sorţi. Rău primiţi la Viena, acoperiţi cu un­­gurii de cătră pressa jidovască, neadmişi înaintea împăratului, care nici că a ţi­nută măcară să ia cunoscinţă de des­tăinuirile lor“, Românii din Ardeală au păstrată, în aceste triste evenimente, mare bărbăţie. „Liga culturală română convoca o conferinţă, care va fi însărcinată cu ela­borarea unei adrese, ce se va comuni­­cată Puterilor­, în scopul­ de a le in­teresa de causa fraţilor­ noştri —Româ­nii din Transilvania.“ l­iteratură. AVISU. Subsemnatul­ are onoare a însciinţa pe d-nii profesori de limba ro­mână ai cursului secundară, că a scosă de sub presă „Principie de literatură“, sau manuală de stilistică şi retorică, cu exemple şi deprinderi de composiţiune. Tex­tilia manualului e întocmită pentru cl. V, conformă programei oficiale. Insă re­­gulele de stilă şi composiţiune se pot­ întrebuinţa şi în cursură inferioră; pr esempleie şi materialură de composiţiune sunt­ necesare şi în el. VI. şi VII. Avândă în vedere dificultatea, ce întâmpină la noi asemeni lucrări didac­tice, autorulă speră in sprijinulă cole­gilor­­ sei şi ală junimei studioase. Cererile, atâtă pentru acestă ma­nuală, câtă şi pentru gramatica română ediţiunea a V, cum şi pentru gramatica italiană de subsemnatură, doritorii vor­ binevoi a le adresa sub­semnatului şi librăriei Windwar din Craiova. Preţuia Pincipielor d e 3 lei, ală Gra­maticei 2.50. Craiova, Maiu 1892. M. Sti­ajanfi, doctorii în filosofă şi profesorii de limba şi literatura română la cursură superioră din Craiova. Proprietară : Mr. Aurel fill uremia«***. Redactorii responsabilă: Gregorie O desminţire. Făgăraşă, 19 (31) Iulie 1892. Ştim. D-le Redactară! In Nr. 159 ală „Gaz. Trans.“­între spirile cailei, sub titula „Disciplină honveiască“, aţi re­produsă, după ziarulă „Kolozsvár“ o no­tiţă datată din Făgăraşă. Vă rog, în interesul­ adevărului, să binevoiţi a pu­blica următarele: Notiţa din cestiune, încâtă priveşte persona mea, o declară de o scornitură maliţiosă, eşită din pena şi creerii unui individă impertinentă, infamă şi lipsită de ori­ce simţă omenescă, demnă de a­­devăratulă epitetă de „betyár“. Cunoscă durerea infamului corăspondentă, însă pe calea acesta nu mă descuragiază, ba mai tare mă înăspresce. N’am avută nici o legătură, ori a­­mestecă, nici cu primarulă bătută, nici cu honvezii bătăuşi, ba nici in apropie­rea lojii nu am fostă. Singurulă faptă este, că aflându-mă și eu în berăria aceea, în societate cu mai mulţi domni români din Făgăraşă, la signatură ospătarului am văzută şi noi lupta sângerosă, ce se petrecea în curtea berăriei. In lipsa totală de poli­ţişti sau de gendarmi, —cari deşi se aflau cu locuinţa în vecini, totuşi se părea, că a amorţită totală, — pentru curmarea scan­dalului a­­ făcută cunoscută căpitanului de batalionu, Csergedi, care imediată mergândă la faţa locului, a potolită re­beliunea. Cu tota stima, Iuliu Danii, protopopă. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Serviciul­ biuroului de cor. din Pesta). Jena. La adunarea festivă, cjise Bismarck, că resbóaiele purtate pănă acum au fostu necesare. In viitoru se voră face numai res­­bóaie defensive. Principele respinge imputarea, că ar ave sentimente antimonarchiste. :

Next