Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)
1892-07-22 / nr. 161
Nr. 161—1892 •sunt date instigaţiuniloră şi uneltiriloră Rusiei, asupra căreia cade totă respunderea. * O scrie telegrafică din Berlină spune, că împeratulu Wilhelmfi II va merge în Anglia. Mergerei împăratului germană în Anglia nu i se dă nici o importanţă politică, deorece este sciută că elă aproape în fiecare ană face câte-o astfelă de visită împărătesei Victoria. Dacă totuşi se dă ceva însămnătate acestei călătorii a împăratului germană este pentru că Anglia stă de presenţă în faţa unei mari schimbări politice. Looală cabinetului Salisbury îlă va ocupa în curendă Gladstone, despre care este scitită, că nu prea simpatisază cu tripla alianţă şi este o foarte mare întrebare, dacă în politica esternă Gladstone va călca pe cărările lui Salisbury. SCIRILE PILEI. — 20 Iulie. (2 Augusta) Căsătoria principelui moştenitorii română. „Standard“ semnalază svonulă, după care căsătoria principesei Maria d’Edinburg cu prinţulă Perdinand ală României, s’ar face în Augustă. —x— Berlineşii nu face exposiţiă. „Börsencurier“ anunţă, că guvernulă imperială germană a renunţată la ideia unei esposiţii germane în Berlină. Decisiunea aceasta se ve publica cailele acestea. Se vede, că guvernulă germană n’a luată în deșertă articuluiri‘arel°rä germane, cari au combătută ideia unei esposiții. „Berliner Tagblatt“ scriea 4dele trecute, că Germania nu poate concura cu Francia pe astfelă de terema pacinică. — x— D 1. Dr. Babeşu a fostă alesă membru corespondentă ală Academiei de medicină din Paris. D. Dr. Babeşu, a obţinută 46 voturi din 56 votanţi, ord. d’Espine, din Geneva, 9 voturi. Ună buletină a fostă anulată. —x — Prietiniă franco rusă. Vaporulă francesa „Iranaddy“, curierulă Eghiptului, aflându-se în de 14 Iulie n. a. (serbătdre naţională francesă) în Port Said, s’a întâlnită cu vaporulă „Orei“, ală flotei voluntarilor ruşi, care i-a cerută ună stâgă francesă. Căpitanulă corăbiei francese împlini acâstă dorinţă, vaporulă „Orei“ eşi din portă sub pavilonulă francesă, aclamaţi cu entusiasmă de Grecii şi Egiptenii din portă. —x— Semitismulu in Algeria. Din Bona se vestesce, că într'o predică, rabinulă preponisândă învâţământulă ebraică, a atacată cu violenţă învăţămentulă francesă, care face din israeliţi „niste fiinţe nefolositoare şi fără inimă“. Acestă predică a avută ca consecinţă mai multe protestări şi alteraţii. Emoţiunea e mare în oraşă. —x— Măsuri in contra colerei. Consiliul sanitară superioră din Bucuresci, în şedinţa sa de Miercuri sera, în urma avisului d-lui Dr. Felix, care a cerută sâ se redacteze un studiu asupra diagnosei şi tratamentului colerei, însărcinată pe d-l. Dr. O. Stoicescu, profesoră de clinică medicală şi membru în acestă consiliu, cu elaborarea acestor instrucţiuni. Acest studiu va servi studenţilor în medicină, cari vor fi angagiaţi, în casulă când colora şi-ar face intrarea în România. Consiliulă sanitară, într’ună referată ală sau pătră d-lă ministru de interne, cere să oprască intrarea în România a tuturoră cârpeloră, soirenţeloră şi rufeloră murdare importate din Rusia. După regulamentulă serviciului sanitară în contra epidemiiloră, toate scrisorile, gropurile şi scrisorile de valoare voră trebui să fiiă deschise. Comunicând aoastă disposiţiune direcţiunei posteloră, dânsa a răspunsă, că conformă legii, nu se pote viola secretulă mesageriloră, lege, căreia direcţiunea serviciului sanitară a fostă nevi GAZETA TRANSILVANIEI, novată a se supune. Astfel, dar corespondenţa din Rusia va fi numai desinfectată la sosirea ei la Ungheni şi Sulina. Inteligenţa română din C.Mănăştură şi Ibril, va arangea petrecere de dansă cu ocasiunea adunării generale a despărţ. XVII ală „Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română,“ în localitatea ospătăriei din C.Mănăştură, pentru favorulă soţiei rom. din lopă, la 11 August, 1892 st. n. Preţuia intrării: 1 fi. de persană şi 80 or. de membru de familie. In pausă se vară presentă jocurile naţionale „Căluşerulă“ şi „Bătuta“ prin membrii corului plugarilor români din Şomcuta-mare. Ofertele şi suprasolvirile se primescă cu mulţămită naţională şi se cutiază publice. Inceputulă petrecerei la 8 ore sora. Capolneo-Mănăștură, la 25 Iulie 1892, st. n. înainte de adunare se va celebra s. liturgia, cântările le va esecuta corulă plugariloră. După adunare planetă comună , una cuvertă 1 fi. 20 cr. Pentru comitetul arangiator: —Nicolau Avramă, președinte; Alesandru Coloeriu, cassară ; Ioană Anca, secretară; Ioană Dragomiră controloră. — x— Din Tiflis, capitala Gaucasului, se scrie, că o coloana de munițiuni de artileria, compusă din 34 de furgone trase de bivoli, a fostă surprinsă nu departe de Alexandropol, în Caucas, de o furtună . Trosnetulă a atinsă cele patru din urmă trăsuri, care îndată au şi esplodată. Douăzeci de soldaţi au fost omorîţi şi doi ofiţeri greu răniţi. —x— Galanterie germană. Comandantul regimentului 11 de infanterie, cu garnisoana în Ratisbona, a decisă, ca de acum înainte musica să dea câte ună concertă în aeră liberă la fiecare aniversare a doamnelor ofiţerilor. Programulă va cuprinde şase bucăţi. Publiculă jubilază, musicanţii suntă posomoriţi, părându-le corvada prea din cale afară, or sergentulă majoră, nepăsătoră, face ună almanachă de aniversări. —x— Concertă la Nr. I. Miercuri în 3 August, st. n., ca spre inaugurarea primirei otelului din partea noului arândasă, i se va da celă dintâiu concertă ală musicei militare c’o programă forte alesă, în grădină, dâcă va fi timpulă frumosu, sau în sala otelului Central Nr. I dâcă va fi ploiă. Programa e următorea: 1) Fahrbach: „Wien-Paris“ marsă; 2) Rossini: Cuvertură „La gazza Ladra“; 2) Strauss : „Gross-Wien“ varsă; 4) Strobl: „Variatiuni“ de melodii 5) Wagner: Fantasia e„Lohengrin“; 6) a) Delibes: Intermezzo „Naila“; b) Verdi: „Ave Maria“ din opera „Othelo“; 7) Sommer: „Wanderbilder“ mare potpouriu; 8) Stern: „Carneval de Bucarest“; 9) Brahms : „Jocuri unguresci“ Nr. 30 şi 21. 10) Millöcker: „Jonathan“ potpouriu. Inceputul la 8 ore sara. Studenţii universitari din România. Cavalerulu Raffaelle Tarantelli, preşedintele Academiei regale „La stella d’Italia“ din Chieti, provincia Istoria, a publicată în Maiu a. c. în diarulă „Istoria“ unu studiu asupra centiunei române, pe care, pentru importanţa lui îlu publicămu şi noi în traducere. Etă în ce chipu se pronunţă d-lu Raffaello Tarantelli. A apăruta nu de multă ună memoriu surprinctatorii ală studenţilor universitari din România, privitoră la situaţiunea Românilor din Transilvania şi din Ungaria, care e scrisă într’o forte bună limbă italiană. Scimă, că acei valoroşi tineri, în ale căroră vine curge sângele anticiloră Romani, au tradusă în toate limbile de căpeteniă ale lumei acestă memoriu, de care se poate spune, că este strigătulă celui mai solemnă patriotismă, care a găsită echou în mintea și inima colegilor loră din celelalte națiuni civilisate De oare-pe Abruzzi, cu anticele sale popoare: Marrucini, Marsi, Peligni, Bestini, Fretani, Istoni, Interamni, au fostă nervii mărirei române şi pe câmpii de bătăliă şi în cuceririle dreptului, de aceea se cuvine a vorbi în acestă chiaru din Abruzzia despre acestă memoriu ală puternicei şi nobilei tinerimi române, care e ună coefiicienţă sigură ală mărirei morale, civile şi politice a multă iubitei lor patrii, care e o sertară a binecuvântatei Italie. Memorială începe cu următoarele înalte cuvinte privitoare la recunoscerea caracterului şi consciinţei lumei, care păşesce gloriosă pe calea naţionalisă rei, pentru a realiza înfrăţirea socială a tuturor poporătorii de pe pământă. „Acea solidaritate de interese, „care lâgă lumea modernă, şi în virtutea căreia ună desechilibru parţială „poate pausa ună desechilibru generală, „ne împinge astăcji de a releva societăţei „europene o anomaliă, ce merită o seriosă atenţiune pentru ori cine se interesază de progresulă socială ală continentului nostră“. Anomalia privesce ună conflictă, care s’a ridicată în simla monarchiei austro-ungare întră direcţiunea culturală română, care e cu totală modernă prin umanitarismul şi liberalismul său, şi între direcţiunea maghiară susţinută cu totulă opusă, prin urmare ea este cu totulă străină de temperamentală europeană. Din acestă conflictă, după spusele acelei prea inteligente tinerimi, potă resulta complicaţiuni de-o importanţă şi de o gravitate mare, ce nu se poate măsura acuma. Memorială, câtă se poate de interesantă, se adresază cătră scriitori şi publicişti şi la toţi, câţi se interesază de actualele gestiuni sociale, pentru a le arăta lor o firulă încurcată şi obscură ală evenimentelor, ce se desfăşură între culise, între micile state ale Orientului şi eră cerută acei tineri: „Noi „aparţinemă acestoră populaţiuni orientale şi ca Români avemă dreptulă de a „lua cuvântulă înaintea ceioralalte“. Ei nu se îndreptă cătră sferele oficiale, la diplomaţia europână, de oarece aceştia suntă representanţii poporelor, or nu patronii lor, dar se adresâză la cei ce potă vorbi şi lucra într’ună modă liberă, deci la pressă şi la junimea studiósa, care va fi Europa de mâne, după cum e acel parlamentară măreţă ală inteligenţei. Felulă entusiastică întrebuinţată de acei tineri interesază forte multă, şi ca discipoli ai occidentului, cătră dânsulă îşi îndraptă raţionamentele lor, de dânsulă voescă ei a fi judecat! şi face să se mişce inima Italieniloră mai pusâmă,pe când introduce în mintea tuturor cele mai puternice argumente pentru apărarea şi susţinerea Românilor, ori unde aceştia respiră împreună cu aerul, numele, Romei şi ală lui Traiană, ce e gravată în peptulă loră! Ei refacă istoria gloriasă a Romanilor, cu via lumină a sciinţei, vederi istorice generose şi politică însemnată la solemnulă principiu ală binelui generală ală poporâloră şi în particulară ală mult iubitei loră patrii, declarată provincia romană în 106 d. Christosti, deci vorbescă de învingerea desăvârşită a Daciloră. Ei vorbescă de cultura romană a aceioră timpuri şi de iubirea, pe care Roma a avut’o pentru noua provinciă. Este de aşa fel, frumseţa istorică a acestui memoriu, încâtă este o broşură, ce trebue cetită şi care nu poate fi espusă într’ună articolă succintă de chiar. (Va urma). Gestiunea ardelenesca şi pressa francesă. Unulă din organele francese cele mai însemnate şi cele mai răspândite. Pagina 3 „La Libre Parole“, chiarula puternicului publicist, Eduard Drumont, care pururea s’a făcută în scrierile sale, ecoală simpatică ală tânguirilor şi suferinţelor române, publică următarele în nr. său dela 14/26 Iulie c.: „Nu s’au uitată demersurile făcute de Românii din Transilvania pentru a obţine o îmbunătăţire a durerosei loră sorţi. Rău primiţi la Viena, acoperiţi cu ungurii de cătră pressa jidovască, neadmişi înaintea împăratului, care nici că a ţinută măcară să ia cunoscinţă de destăinuirile lor“, Românii din Ardeală au păstrată, în aceste triste evenimente, mare bărbăţie. „Liga culturală română convoca o conferinţă, care va fi însărcinată cu elaborarea unei adrese, ce se va comunicată Puterilor, în scopul de a le interesa de causa fraţilor noştri —Românii din Transilvania.“ literatură. AVISU. Subsemnatul are onoare a însciinţa pe d-nii profesori de limba română ai cursului secundară, că a scosă de sub presă „Principie de literatură“, sau manuală de stilistică şi retorică, cu exemple şi deprinderi de composiţiune. Textilia manualului e întocmită pentru cl. V, conformă programei oficiale. Insă regulele de stilă şi composiţiune se pot întrebuinţa şi în cursură inferioră; pr esempleie şi materialură de composiţiune sunt necesare şi în el. VI. şi VII. Avândă în vedere dificultatea, ce întâmpină la noi asemeni lucrări didactice, autorulă speră in sprijinulă colegilor sei şi ală junimei studioase. Cererile, atâtă pentru acestă manuală, câtă şi pentru gramatica română ediţiunea a V, cum şi pentru gramatica italiană de subsemnatură, doritorii vor binevoi a le adresa subsemnatului şi librăriei Windwar din Craiova. Preţuia Pincipielor d e 3 lei, ală Gramaticei 2.50. Craiova, Maiu 1892. M. Stiajanfi, doctorii în filosofă şi profesorii de limba şi literatura română la cursură superioră din Craiova. Proprietară : Mr. Aurel fill uremia«***. Redactorii responsabilă: Gregorie O desminţire. Făgăraşă, 19 (31) Iulie 1892. Ştim. D-le Redactară! In Nr. 159 ală „Gaz. Trans.“între spirile cailei, sub titula „Disciplină honveiască“, aţi reprodusă, după ziarulă „Kolozsvár“ o notiţă datată din Făgăraşă. Vă rog, în interesul adevărului, să binevoiţi a publica următarele: Notiţa din cestiune, încâtă priveşte persona mea, o declară de o scornitură maliţiosă, eşită din pena şi creerii unui individă impertinentă, infamă şi lipsită de orice simţă omenescă, demnă de adevăratulă epitetă de „betyár“. Cunoscă durerea infamului corăspondentă, însă pe calea acesta nu mă descuragiază, ba mai tare mă înăspresce. N’am avută nici o legătură, ori amestecă, nici cu primarulă bătută, nici cu honvezii bătăuşi, ba nici in apropierea lojii nu am fostă. Singurulă faptă este, că aflându-mă și eu în berăria aceea, în societate cu mai mulţi domni români din Făgăraşă, la signatură ospătarului am văzută şi noi lupta sângerosă, ce se petrecea în curtea berăriei. In lipsa totală de poliţişti sau de gendarmi, —cari deşi se aflau cu locuinţa în vecini, totuşi se părea, că a amorţită totală, — pentru curmarea scandalului a făcută cunoscută căpitanului de batalionu, Csergedi, care imediată mergândă la faţa locului, a potolită rebeliunea. Cu tota stima, Iuliu Danii, protopopă. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Serviciul biuroului de cor. din Pesta). Jena. La adunarea festivă, cjise Bismarck, că resbóaiele purtate pănă acum au fostu necesare. In viitoru se voră face numai resbóaie defensive. Principele respinge imputarea, că ar ave sentimente antimonarchiste. :