Gazeta Transilvaniei, septembrie 1892 (Anul 55, nr. 192-215)

1892-09-01 / nr. 192

Nr. 192—1892 GAZETA TRANSILVANIEI. Patria 3 tră despre inscripția ungurescă, dar în realitate nu ni se pare de loc o lămuritore, fiindcă singura dovadă, ce-o aduce este produsă de-o persoana interesată. Părintele Sándor taice în întâmpinarea sa, că nu dânsală, ci unii din poporenii săi din Casonulă-mare au stăruită pe lângă numitulă măestru, ca inscripția pe clopota „să fiă ungurescu“. Și pentru ca să probeze aceasta c’o „dovadă, citeazu în întimpinarea sa, o scrisoare dela măestrulă Andraschofsky, în care se cice, că „papii bisericei“ din Casonulă-mare l’au rugată să pună inscripţiă ungurască pe clopotu, or dânsulă li-a împlinită voinţa. Intrebămă pe părintele Sándor, că cine suntă aceşti capi bisericesci? Dacă se înţelegă membrii din senatură bisericescă, atunci cum se face, că ei ca factori subalterni au cutezată să propună lui Andrasohofsky punerea unei inscripţii ungure801 pe clopotă, fără de-a ave consimţământulă şi învoirea parochului, oare este preşedintele senatului bisaricescă ? Ori doră „capii bisericesci“ din Casonulă mare facă ce facă de capulă loră? Cu greu amă puté crede acesta. Aflămă de lipsă a mai adauge, că din espectorările semnificative ale întâmpinării părintelui Sándor apare evidentă, că danilă nu vede nici ună periculă în inscripţia ungureascu de pe ună clopotă. D’apoi nu te gândesci la aceea, că peste 20—30 de ani va veni ună străină de legea şi limba sfinţiei tale şi va dice, că biserica din Casonală-mare n’a putută să fiă românâscă, J-A_- ~ • • i • 1 1 u- uo pui»! 91 maurip^m ue pw uiuputu arată acesta. Câtă priveste celelalte espectorări din întimpinarea părintelui Sándor, aflămă de consultă a nu le da al publicităţii, ca să nu apară şi mai evidentă, că părintele Sándór nu e tocmai străină de paşii făcuţi pe lângă măestrulă Andraschofsky din partea „capiloră bisericesci“ din Casonulă-mare. Sfârşită cu vorba părintelui Sándor: „Cine cum salută, astfelă de primire găsesce“. —x— La Ştelele din Blaşiu s’au făcută înmatriculările la 1, 2 şi 3 Septemvre n. a. In gimnasiu suntă inscrişi pănă acum 465 şcolari, la preparandiă 89, la şcdlele primare de băeţi (norme) 178, oi la şcala de fetiţe 114 eleve. Numărul totală alfi tinerimei inscrise la şcolele din Blaşiu este pănă acum de 846. Intre aceştia însă nu suntă socotiţi şi clericii seminariali şi teologii esternl, oari la olaltă orăşi se potă socoti celă mai puţină la 60— 70 de inşi. —x— Cununii. D-ră loana Anca, teologă absolută, şi d-ra Valeria Popii, s’au cununată la 12 Septemvre n. p. în biserica română gr. cat. din B.Tiha. Iarăşi o adunare oprită. (Telegramă particulară a „Gazetei Trans.)“ Ciacova 11 Sept. la amiăciî.— Adunarea generală a reuniunei înveţătorilor români gr. or. din diecesa Caransebeşului, cu statute aprobate de guverne, a fostă convocată în Ciacova şi anunţată pe ctiua de erî şi acrî. Cu toate acestea adunarea a fostu oprită de protopretorul de cercă cu numerosă asistentă de gendarmî, pentru că n’a fostă insinuată (anunţată) în limba maghiară. (!!) Preşedintele reuniunei declară, că adunarea cedeaza forţei brachiale şi invită pe membrii numeroşi, ca se observe liniştea şi se dovedescu, că suntă ună elementă de ordine, de cultură şi civilisaţiune, insinuândă protestă contra violărei legei, declară adunarea de încheiată, membrii părăsescă sala în ordine esemplară, aclamându cuvintele preşedintelui. Dr. Lazaro Simont, advocata. Regele Italiei in Genua. Regele şi regina Italiei au sosită in Genua, unde se arangiază festivități în memoria lui Christof Columb. Părechia regeasca, întrândă în portulă Genua, a fostă salutată de cătră toate escadrele flotelor streine, prin salve de tunuri. In 9 Septemvre Majestăţile Loră virsitară esposiţiunea, unde au fost aclamaţi cu căldură. După aceea regele Italiei primi în audienţă pe admiratură francesă Riennier, comandantulă escadrei francese. Regele Umberto era încunjurată de principele de coronă, ducele de Genua, contele de Turin, de preşedintele consiliului şi de mai mulţi miniştrii, precum şi de casa sa civilă şi militară. Admiratul Riennier, căruia regele Umberto îi întinse mâna, rosti următorea alocuţiune : Sire! Preşedintele republicei mi-a arătată onoarea, de a mă însărcina, a saluta în numele său pe M Vostră şi se aducă felicitările sale pentru fericirea Majestăţii Vostre şi pentru familia regescă. Predându-vă M. Vostre scrisorea preşedintelui republicei, vă rogă a primi espresiunea omagiilor mele respectuose“. Admiratulă predede apoi regelui scrisorea lui Carnot. Regele Umberto, luândă scrisorea, respunse urmatoarele: „Salutarea şi felicitările preşedintelui republicei francese, cu aducerea cărora ai fostă însărcinată D-ta, e multă stimată de mine şi de poporulă meu. Guvernulă D-Vostre însărcinându-te din incidentul acesta solemnă cu acastă misiune, ne-a dată dovada de amiciţie, care ne este nouă scumpă și care corespunde cu sentimentele noastre de o vină simpatiă cătră Francia. Designarea persoanei D-tale, ni-a fostă nouă cu deosebire plăcută. Mă bucură, de a-mi pute manifesta faţă de D ta, sincera mea satisfacţiune“. După aceea regele presantă pe admiralură suitei sale, conversândă apoi cu toţi ofiţerii escadrei francese. Admiralulă fă primită apoi în audienţă şi de regina Italiei. Mulţimea adunată înaintea palatului striga: „Trăiescă Francia!“ După admiratulă Riennier, primi regele în audientă pe colonelulă Murgescu, comandantulă flotilei române, care de asemenea înmâna regelui Italiei o scrisoare a regelui României. Colonelulă Murgescu, zise în alocuţiunea sa: „Monarchulă meu m’a trimisă, să iau parte la festivităţile în onoarea lui Columb, pentru ce să vă dea un nou testimoniu despre sentimentele sale de amiciţie. Presenţa pavilionului română la manifestaţiunea naţională în Genua e o garanţie de legătura de simpatie, ce legă România cu Italia“. Regele Umberto respunse: „Raporturile de amiciţie frăţescă, cari au fost întărite prin recenta petrecere a regelui României în Italia, îmi facă şi mai preţuită manifestaţiunea de simpatie pentru mine şi Italia, care e de aceeaşi origine cu România.“ Colonelul Murgescu apoi aduse omagii reginei Italiei, unde a fostă primită forte amabilă într’o audiență de-o jumătate de oră. PAX. Primatele Ungariei, Claudiu Vaszary, voesce pacea cu toate confesiunile. Acesta cela puţinii se vede din o circulară ce-a adresat’o elu preoţimei sale, acum din incidentul jubileului dela Comarom a faimosului „sdrobitoru de naţionalităţi“, Colomanu Tisza, unde, pe cum susţină foile unguresci, s’ar fi făcută ună felă de demonstraţiă din partea protestanţilor unguri contra catolicilor. Era circulara din cestiune: Iubiţi fraţi! Am înţelesă din mai multe părţi, că în causa unor evenimente ivite din Zilele mai de-aproape, cari vatămă adânc biserica noastra, sunteţi foarte iritaţi. Recunoscă şi simtă, iubiţii mei fraţi, că trăimă timpuri grele. Dar tocmai in timpurile de prisă e necesară, ca turma să privească spre prestorulă său, să fie atentă la vorbele lui. Pentru acesta vă vorbescă cu iubire frăţescă. Avem şi noi oausă de-a ne teme biserica? Nu! Scudoră nu ne vorbescă aceste cuvinte ale Domnului.„Tu es Petrus, et super hanc petram aedificabo esclesiam meam, et portae interni non praevalebunt adversus eam. (Tu eşti Petru şi pe acăstă petră voiu zidi biserica mea şi porţile infernului nu o voră învinge.) Stânca nemişcată, pe care este zidită biserica nostra este asediată de două mii de ani cu tote armele puterii materiale şi morale, dar ea şi abil stă tare, gloriosă va sta pănă la capătulă lumei. Decă Domnulă şi-ar fi încredinţată biserica sa statului romană, recunoscută de celă mai puternică mai înainte, ce s’ar fi alesă din a lui biserică? De multă s’ar fi nimicită cu imperială rumână. Sânta nostra biserică nu e susţinută nici de puterea esternă, materială, nici de oameni, nici de noi, servii ei umili, nici de state, ci de însuși Dumnedeu. Aceasta este credința noastra! Aceasta este puterea noastra! Deus este fortitudo mea, quem timebo ? . Eu așa-derâ nu mi-am temută biserica mea, der mi-am temută națiunea, căreia nu i s’a dată, cum i s’a dată bisericei mele, promisiunea dumneceiscă de eternă esistentă. Ei nu i-a dată Dumnezeu, decâtă acestă pământă, în care trebue să tráéscá, ori să moará, or décá a murită aici, a murită de veci pentru acesta lume. Şi décá noi amă vorbi în tonă așa de aspru, cum au vorbită cătră noi contră noştri, dacă amă ataca aşa de tare cum ne-au atacată în cilele acestea, atunci amă aţîţa şi mai multă spiritele destulă de iritate, ca întru-adevără să aruncămă cu uşurinţă patria în perioală. Tocmai pentru acesta, în aceste chile de agitaţiă, trebue să ne îndoimă trezvia, trebue să ne potenţămă moderaţiunea, cu armele înţelepciunei trebue să ne oţărimă piepturile şi cu tăria să ne armămă sufletele. Tăria, acastă cardinală virtute creştinesca, să ni se esprime nu numai în fapte, ci şi în răbdare. Aduceţi-vă aminte de Domnilă, care când a fostă prinsă, adus învăţăcelului ce spusese sabia: „Pune sabia in técol“. Agebatur jam non de agendo et aggrediendo, sed de sustinendo et patiendo. Aşadară n’a fostă vorba de oarecare lucrare, ori atacă, ci de pacienţă şi suferinţă. Fiţi convinşi, că în virtutea posiţiunei mele, acolo unde nu numai dreptul, ci şi datorii îmi impune să vorbescă, voiu vorbi în interesul bisericei şi patriei nóastre; nu voiu tăce. Cu credinţă în Dumnezeu, răsimându ne pe dreptatea causei noastre, să aşteptămă dară liniştiţi desvoltarea mai departe a lucrurilor. Prin ajutorul graţiei lui Christosă întăriţi-vă în virtutea păcii şi neascultândă de aţîţatele vóstre sentimente, de îndreptăţită vóstra revoltare — nu vă pierdeţi liniştea. In aceste timpuri grele fiă cu noi ajutorulă nemaculatei vergure Mare, patrona patriei nóastre. Budapesta, 8 Septemvre 1892. Claudiu m. p. Metropolitan Literatură, A apărută: Geografie pentru institutele pedagogice şi şcolele secundare, după H. Guthe-Wagner, de Patriciu Drăgulina, profesoră la institutulă pedagogică diecesană din Caransebeşă. Tomula I. Geografia fisică şi descrierea continentelor: Australia, America, Africa şi Asia. — Formată 8° de 200 pag., ţipară compresă, preţuia 1 — 4. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Serviciul biuroului de cor. din Pesta) Budapesta, 10 Septemvre. Comisiunea centrală a ţerei pentru colera a ţinută era prima şedinţă. Ministrului preşedinte declară, că se va îngriji de aceea, ca hotărîrile comisiunei se fiă publicate în formă autentică. S’a hotărîtu, se ardă ană pachetă de piei brute din Hamburg, ceea ce astăzî s’a şi întâmplată. Ministrulă de comerciu împărtăşi şi ministrului austriacă de comerciu caşuri, în cari căile ferate austro-ungare au trimisă aici mărfuri din ţinuturile, în cari se bănuesce, că ar fi coleră şi cere cea mai severă controlă. Zara, 10 Septemvre. In dietă au cerută Klaici şi Bianchini amânarea sesiunea dietei. Belgrad, 10 Septemvre. Ristici și Avacumovicî au plecată la Pirot, unde astăcjî sosesce și regele. Circulă faima că principele Bulgariei va veni se salute pe regele Serbiei. Oradea-mare, 12 Septemvre. Erî s’a făcută o demonstrațiune, din causă, că Kossuth n’a fostă alesă cetatenii de ondre. înaintea demonstrațiioră fâlfăia ună steagu negru. Primarului orașului i s’a făcută ună „katzen-musik“. Genua, 12 Septemvre. Regele conferi admiralului Riennier marele cordon ală ordinului „Sf. Mauricină “, or admiralură austriacă primi marea cruce a ordinului „Coroanei Italiei“. Bologna, 12 Septemvre. înaintea oficiului telegrafică a esplodată o bombă. Ună Ziaristă a fostă greu rănită. Biroul „Agenţiei Ştefani“ a fostă dărîmată. Hamburg, 12 Septemvre. Erî au fostă 310 caşuri de coletă, 161 decese. DIVERSE. Calculile unui astronomu. După ună Ziară englesă, era în ce modă curiosă întrebuinţază facultăţile sale calculatripe ună astronomă francesă . Acestă savantă a calculată greutatea şi volumul sângelui răspândită în résbeele, cari de 30 de vecuri, au desolată umanitatea. Dămă aoi, ca o simplă curiositate, cifrele pe cari confratele nostru le arată Calculândă la 19,000,000 oameni pentru cele din urmă secolă şi la 1.200,000,000 pentru trei Zaci secole numărulă victimelor cărute în răsboiu, numai în ţinuturile civilisate, sângele acestora victime este de 18.000,000 metrii pubici 18 miliarde kilograme. Fie care cosat din aceste 30 veacuri a văzută deci curgândă 680 litre de sânge pentru a văpsi purpura regală a tiraniloră. In fine, etă buchetulă, decă cheletele acestoră 1 200 000 victime ar fi dresate și puse în picioare unulă peste altulă, ele ar atinge luna, ar străbate o şi s’ar ridica încă de patru ori pe atâta în spaţiulă siderală. Câţi bani sunt el în lume ! D la Seech, directorul monetăriei Statelor unite, a făcută o statistică despre toţi banii în monedă şi hârtiă, care se află pe suprafaţa pământului. In aură suntă în lume 18 miliarde 284 milioane și 675,000 de franci; în argintă 20 de miliarde, 723 de milioane și 500,000 de franci; în hârtiă 13 miliarde de franci; în totală cam 50 de miliarde franci. La școla de înotatu. Ș c o l a r u ă: Trage-mă afară, domnule Maier, am băută deja atâta apă. — Prof.: Nu face nimica fiiule, mai e încă destulă în Iacă. Propnet-tii: Dr. Aurel Iuresianu. Redactorii responsabică: Ciretoriu major.