Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)
1892-10-28 / nr. 237
P*g 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr 236 —1892. cesfdinnl. Enciclica recentă a Papei în contra acestora pregătiri, trebue se fie privită cu simpatia delate popoarele, fără deosebire de religiune, cari dorescu pacea Europei. * Undi articolii ale Ziarului berlinesc „Militär-Wochenblatt“, care susţine proiectul militarii, compară puterea armatelor europene şi apoi face unele observaţiuni asupra decursului posibilă ale unui răsboiu viitor. Numita feta arată nu numai, că Austro Ungaria şi Italia sunt, în privinţa militară forte slabe în comparaţiune cu Rusia şi Francia şi că sunta în slaba raporta cu Germania, ci şi pe Germania o socoteşte ca slabă în privinţa numărului în comparaţiune cu Rusia şi Francia, luate fiecare din a peste singuratica. „Münchener Allgra. Ztg.“ anunţă, că manevrele din anula acesta din Germania sudică s’au contramandata nu din causa polerei, ci fiindcă marele duce de Baden, regele de Würtemberg şi regele Saxoniei cu ocasiunea acesta au voit a se desbată asupra situaţiunei imperiului şi asupra prăpastiei dintre împăratule şi principele Bismarck. La curţile aceste de asemenea domnesca îngrijiri din causa proiectelor militare. Situația în Ungaria. „Neue Fr. Presse“ de la 4 Noemvre scrie urmatoarele cu privire la situația politică în Ungaria : Consiliula de miniştri, ținuta atil după amefil la o oră neîndatinată, a fosta de scurtă durată. In toate cercurile parlamentare, cari au avuta cunoscință despre lucru, domnea părerea, că acestu consiliu ministeriala este de mare însemnătate. In pe chipa a decursă consiliulă, se înțelege, că nu ni-a prea venita la cunoscință cu deplină siguritate. îndată după consfatuirea acesta ministrula de honvecjl, br. Fejervary, s’a reintorsa la Viena, ol poimâne dimineță (Sâmbăta trecută) ministrula președinte, contele Szapary încă va fi primita în audiență de cătră Maj. Sa. (Despre audiența aceasta vecjl telegrama n0stră de ieri. — Red.) Ministrula președinte și dimpreună cu ela intregii cabinetula, așa se vede, este hotărîta să-și lege soartea de resolvarea cestiunei politice bisericesci, și deca în cestiunea aceasta punctula de vedere ala cabinetului va fi respinsa, atunci acesta va trage îndată consecințele. In urma aceasta trebue să se țină conta de posibilitatea, sau chiar probabilitatea, că ministerul Szapary îşi va da dimisia, în totă forma, şi în cuilele cele mai apropiate. Deja acel sora s’a lățită pretutindeni soirea, că dimisia cabinetului este una faptă împlinita şi lor. Fejervary nu merge la Viena depâta se raporteze despre acesta. Credem, Jnsé, că soirea aceasta previne întâmplărilora. Și în casula de față, a ministrului președinte, el nu a altui ministru de resorta este problema de a raporta Maj. Sabe dimisia eventuală a cabinetului. Lucrurile insé n’au ajuns, încă, în moda formala, pănă aici. Meritula, că în cele din urmă în cestiunile politicei bisericesci s’a ajunsă la o hotărire, este ala partidei liberale. In cjilele din urmă, când s’au adunată în Budapesta număroși membri ai partidei, guvernula a declarată forte hotărîta, că ministeriula n’a pututu se alegă decâta seu a fi solidara în cestiunile acestea, seu a-și pierde sprijinula partidei. Partida, în urma disposițiunei ce domnesce in sânula ei, de sigura s’ar sparge, deca în politica bisericeasca ar veni o reacțiune, duri și proptele de dărimarea păreților de stâncă, or pe de altă parte e întărită cu iezături de petră contra valurilor răpitoare ale Oituzului; podurile, cele mai multe sunt aşeetate pe margini de stâncă. Regiunea este admirabilă; munţi înalţi, acoperiţi cu stejari şi brădetă, printre cari şerpuiesce rîura şi şoseua, presentându-ne pasa de pasa tablouri romantice variate. Pe coastele dalului Rakottyás zărimă nisce ruine pitoresci şi urme de vechi întărituri, or mai în josu, unde pasula e mai strâmta, părăula Kalászló, aruncându-se în alina Oituzului peste una părete de stâncă preţioisă, forméaza o frumosă cascada, de mai mulți metri de înaltă. Oituzula părăsesce Ardelula la Poiana-Sărată, unde se află sărării și mai în josa isvoare de păpură. Valea și pasula Oituzului au fosta frecventate din timpurile vechi. Pe aici au intratu adesea in Ardélu arde barbare dela răsărita, precum o parte a Tătarilor şi în 1241, apoi cete turcesci în mai multe rânduri. In timpurile acele comunicaţia era grea, nefiind a şosea prin pasa; ea a fosta construită pe Oituzii în jos, abia in anii 1854—56. înainte de aceşti ani valea şi pasuilă ni se presinta în totă sâlbătăcia sa naturală. Eră cum îlă descrie unu căletori, care l’a cercetatu înainte de acei ani: „calea, c'le ela, nu mai este cale, ci o prestătură nesfârşită de bolovani, totula acoperita de brădeta, pănă la marginea cărării: numai arborii văruiţi ne arată direcţiunea călei prin tufişul stufosi; ici-colo prin poiene se zăresce câte o colibă păcurărâscă, cu o căpiţă da fână lângă ea, apoi pe valea adâncă pare şi 4ua o întunecosă, vedemu pe cutare stâncă o cruce de lemnă, plină de inscripţiuni cu litere oirile. In locuia acela a fosta ucise odinioră una boera avuta de cătră hoţi şi crucea a fosta pusă acolo spre aducerea aminte de acesta evenimentul etc. Era timpulă acela când drumul de 24 km. dela Breţcu pănă la Poiana-Sărată abia se putea percurge în 2—3 4 ore, or oandriula esunda, nu putea omula trece prin pasa. Acum ne este destula 2 — 3 ore, ca se sosimu dela Breţou la granița ţârei. (Finea va urma.) SCIHILE PILEI. — 27 Octomvre. Şovinismului ungurescu turbâză. Din Ciacova se telegrafiază, că la 2 Noemvre n. în Ghilada, Obadă, şi Petromani, s’au făcuta cercetări contra advocatului româna Dr. Lazaru Simonă pentru agitațiă comisă prin răspândirea Replied. —x— Procesula „Vulturului.“ Procesula intentata d-lui Iustină Ardeleanu, redactora responsabila alit feiei humoristice „ Vulturulău din Oradea-mare, pe raptiva că s’ar fi ocupata cu politica, se va pertracta In 11 Noemvren. la tribunalul din Oradea-mare. Aperatora va fi Martin Hegyessy. —x—Nesăţioşii Greci. Comunitatea greaca din Ianina (Macedonia) revindică statului român, proprietatea a 9 moşii şi o casă din Bucuresci, representânda o valoare de 5 milioane de lei, imobile ce i s’ar fi cuvenita pe basa unui testamentu făcuta în profitula comunităţei de o femeiă grecă, anume Safta Castris, decedată în 1863. Tribunalulu Ilfova, secţia II, a respinsa acum câtăva vreme acţiunea comunităţei pe motivul I, că acesta n’are nici o esistenţă legală. Comunitatea a făcuta apela, care a venita ieri înaintea Curței de apelă din Bucuresci. D. C. Boerescu, advocatula comunităței, a cerutu amânarea pentru oa se pue ministrului domenielor, oarepari pestiuni, pe cari doresce se le formuleze in scrisa. D. Disescu representantulu ministerului de domenii s’a opusu la cererea d-lui Boerescu, cerându judecarea apelului. Curtea a decisa amânarea procesului pe 4iua de 14 Ianuarie 1892. —x — Carte oprită. Ministrula ung. de culte a oprita folosirea în toate școlele din Ungaria a manualului „Grundriss der Geo graphie und Geschichte der alten, mitteren und neueren Zeit, von Profesor Wilhelm Pütz, I, II, III. Leipzig(1877-79) din causa „greşelelora de drept, publică şi istorice“, pe basa § 7 art. XXVIII, 1876 şi § 49 art. XXX, 1883. Toate părțile, cari nu sunt scrise în sensu „patriotico“ jupânulă Csaky le află de „periculoase“ statului. — x— Coragresula bisericei sârbesc!. Din Carlovâta se telegrafiază, că CongresulO bisencei sârbescl s’a deschisa acolo la 5 Noemvre n. din partea comisarului regescu br. Fedor Nicolici. Pentru a el s’a hotărîta a doua şedinţă a Congresului. Proiectele elaborate de comisiuni nu suntu decâtă nişte propuneri asupra cărora Congresul se va pronunţa cu moderaţiune, îndreptânda, ce va afla de lipsă. Foile ungurelor spune, că atâta Maj. Sa, câtă şi guvernulu dorescu regularea câta se poate mai grabnică a autonomiei bisericei sârbesci. —x— La teatrula naţională din Bucuresci s’a representat. Duminecă, pentru prima oră, tragedia „Ştefăniţă Vodă” scrisă de d-lu losifa Vulcanu. Acesta este prima piesa ce s’a jucatu la teatrula naţionala din Bucuresci, scrisă de una română de dincope de Carpaţi. D-la Vulcanu, precum petima în foile din Bucuresci, a asistata însuși la predarea tragediei d-sale, făcându-i-se o manifestația. — — „Eu te voiu urma!“ Kossuth a lăsată să se depună pe mormântul răposatului președinte al partidei stângei estreme maghiare, Irányi, o cunună cu inscripţia: „M’ai lăsată aici, siţe, eu te voiu urma! Kossuth.“ Precum soimă, dintre aceste doue ilustraţiuni ale epocei revoluţionare maghiare, Kossuth este de origine Slovaca, or Irányi este de origine Evreu, l’a chiamatu Halbschuh. —x — Striviţi de tramvaiu. Ni se scrie: „Dumineca trecută, la orele 3 şi 58 minute, plecânda cu tramvaiulu, pe venia de la Dârste spre Braşov şi, a trebuita se asistă la o scenă înfricoşată. In comuna Dârste, la capetula stradei principale de cătră Braşov, tramvaiulu, care venia cu o celeritate forte mare, o dată peste una care, în care se aflau mai multe persoane, între cari o mamă cu una copila în braţe şi încă alte două copile. Deşi era în apropierea unui loi de statii, tramvaiul venia atâtă de repede, încâtă parula nu apuca să se dea de tată înlături de sine şi astfel, lovindu în siriglă, răsturna pe cei din cară. Copilele, aflându-se în fodârla parului, fură aruncate înaintea locomotivei, or ceialalţi fură aruncaţi alăturea cu tramvaiul. Una dintre copile, ca de 4 — 5 ani, fu spuse de sub locomotivă plină de sânge şi gravă rănită, aşa că nu mai lasă speranţă de vie(o a doua copilă de asemeneri e greu rănită. Din norocire, caii nu se spăriară, căci altmintrelea nenorocirea, poate, era şi mai mare. Mulţimea ce se adunase, era foarte iritată mai ales asupra maşinistului, care temându se de furia poporului, grăbi a da signatură de plecare şi tramvaiul porni, — N. S. Nu pentru prima oră ne vedem a siliți a ne plânge din causa prea marei celerități, cu care este mânata tramvaiul, chiar și pe stradele cele mai cercetate ale Brașovului. Ar fi timpulu suprema de a se lua odată măsurile de lipsă în privința acesta și a se pune capeta multelor pericule, la cari sunt despuși trecătorii din causa neregularității, cu care este mânata tramvaiulu. —x— Serbare in onoarea lui Luther. La banchetulu ce s’a datu, cu ocasiunea festivităților din Wittenberg, a luat parte și episcopul săsescu din Sibiiu Teutsch, care a sezută în fața împăratului la masă. Impăratul Wilhelm a toastata pentru episcopuli) Teutsch, el acesta mulțumi împăratului cu cuvinte căldurose. — x — Operetă română. Au începută și la noi să se ivescă productele de operetă. Ceea ce le caracteriseză, este sujetul, care totdeauna este naţională. Vieţa poporului nostru, portula său pitorescu, obiceiurile lui originale, tradiţiunile sale poetice, musica-i lină şi spiritula său şăgalnica oferit libratiştilora şi compositorilor musicali materiala abundantil. Credem, că cu întemeiarea teatrului din Bucuresci pentru operetă și acesta ramă musicala va lua una avânta. Acuma Orăsl a apărută la Iaşi unu libreta de operetă. Titlulu lui este „Isvorul” lui Daniu, autorul” este d-la N. A. Bogdanu. Acestă lucrare s’a publicatu Inteiu In „Familia.“ — x — Linia ferată, Sighișora-Agnita. Comisiunea alesă de congregaţiunea comitatului Târnavei mari, a decisă, ca să însărcineze pe unii inginerii să încapă lucrările de trasare pentru linia proiectată Sighişora-Agnita, precum şi cu lucrarea planurilor de construcţiune. —x— Logodnă. D-la Dr. Nestora Opreană, advocata în Sânmiclăuşula-mare (Banat), s’a logodita la 3 Noemvre n. c. cu dra Maria Roşescu din Claşiu. — Dorimă fericire tinerei părechi! La alegerea de Mitropolitu. Cetimu în foia bisericesca din Blasiu, „Unirea“ dela 5 Nov. a. c.: Din mai multe părţi ni s’a pusu întrebarea, că ce pași s’au făcută pentru convocarea sinodului, oare are se alege pe viitorulu Mitropolita. Pentru liniștirea publicului răspundemu, că după cum amu pututu afla pe cale privată, Consistoriulu archidiecesanu deja in 3 Septemvre a. c. a înaintata la Maiestatea Sa Monarchula, pe calea ministrului de culte şi instrucţiunea publică, o rugare, in care i-a cerută, să binevoescă a denumi comisari regesei, cari, conformă praxei observate pănă acum în biserica nostra, au să fie de faţă la sinodulț electorale. Suplica a ajunsă la ministrula de culte şi instrucţiune publică. Insă din causa främântarilor politice din Budapesta n’a fostă înaintată încă la Maiestatea Sa. Ministrula adepft are Atenţiunea, după cum se spune, să supună suplica nostră consiliului de miniştri şi numai în coînţelegere cu dânşii să-şi facă propunerea la Maiestatea Sa. Suplica însă din causa altora pestiuni grave, cari au trebuita să se pertracteze în consiliulă de miniștri acum de curând și, nu a putută să fiă supusă apreciării acelora. Altcum Consistoriula archidiecesanți, precum aflama, atâta la Ordinariatele sufragane, cână şi la alte foruri competente a făcuta totu ce i a fosta cu putinţă, pentru ca să asigure completarea scaunului mitropolitana prin alegere. In acelaşi numera „Unirea“ aduce urmatoarea scrie mai nouă: După încheierea numărului de faţă, din locu forte competentă primimu îmbucurătorea solie, că atâtă Maiestatea Sa câtă şi guvernălă şi alţi factori importanţi simtă pe lângă dreptulă nostru de alegere de Mitropolita, şi astfela dreptulă acesta ală nostru este asigurată. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Blasiu, 4 Nov. 1892. Domnule Redactoru! Reuniunea femeilor ei române din Blaşiu şi jurai şi-a ţinuta, ca deobiceiu, în 30 Octomvre a. c. adunarea generală de toamna, care nu se poate lăuda, că ar fi fosta tooma bine cercetată nici chiar din partea membrilor din Blaşiu, or din provinciă indiferentismul şi absentarea au fosta complete. Nu stiu la ce se atribuiesou aoastă răcelă, faţă de numita Reuniune, căci agendele şi rapoartele ei suntu totdeuna în esactă şi bună ordine. După cetirea şi censurarea rapoartelor îndatinate, s’a alesu o comisiune pentru înscrierea membrilor noi şi s’an