Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)

1892-10-24 / nr. 235

O serescre „modestă.“ Braşovu, 23 Octomvre v. Intre di­sci­pulii şcolei dela Roma, cari, precum amu arătatu, pro­pagă unu felii de catolicismu pană acuma necunoscuţii şi nepracti­­catu în biserica nostră unită, jocă unu rolii cu totulii particularii pă­rintele Dr. Demetriu Radu, dela Episcopia latină din Bucurescî. De când s’a auejtti pentru prima oră, că unii preoţii alu ar­­chidiecesei române unite din Ar­­dealu, cu scirea Archiereului seu, a fostu aşa 4*cenda ataşată pe lângă arch­iepiscopulu latină din Bucurescî, o mare nedumerire a cuprinsă obştea Românilor­ uniţi şi toţi se întrebau, împreună cu noi, ce caută părintele Radu la Episcopia latină? Aceasta nedu­merire era cu atâtă mai firească, cu câtă pănă atunci nu se mai pomenise ună aseme­nea casă, ca ună preotă română unită se între în serviciu la o Episcopiă străină, de care ne des­partă şi ritulă, şi disciplina şi aşe­­ctămintele bisericei noastre orien­tale. Presenţa părintelui Radu la Episcopia romano-catolică este cea mai viuă ilustraţiune a curentului nefastă, ce s’a introdusă, în cele două decenii din urmă, în sînulu bisericei române unite în prejudi­­ţiul­ drepturiloră şi aşeelăminte­­loră ei străvechi. Acesta „clarissimă doctoră în s, teologia“ vine acuma, din posiţia sa cu totulă particulară şi exemtă în sînulă clerului română unită, şi că­ o „modestiă“ caracteristică pentru ună discipulă ală călugă­­riloră din Roma, vrea se ne dea într’ună tonă magistrală lecţiunî asupra aşecţămintelor­ bisericii şi a canonicescei sale constituţiunî. Cetitorii noştri îşî voră aduce aminte de scrisarea părintelui Radu, ce amă publicat’o în numerulă dela 10 (22) Octomvre ala feiei nóstre din anulă curentă. S’a scan­­dalisată d sa de-o notiţă, ce amă făcut’o la scrrea despre trimeterea cheiloră bisericeloră parochiei de la Şişescu şi a filialeloră ei la Papa dela Roma. Amă cjisit atunci, că ună asemenea casă nu s’a mai po­menită în biserica română unită, că ela pote se aibă urmări rele pentru independenţa bisericei unite, care în cele disciplinari şi admi­nistrative nu aternă dela Roma, şi amă adausă în fine: „Curatorii bisericesci din Şişescu, decă odată au ocolită Gherla şi Blaşiulă, pu­teau trimite cheile totă aşa de bine şi primatelui din Strigoniu, cum le-au trimisă Papei dela Roma, cu care biserica română unită, afară de cele patru puncte dogma­tice, n’are nimică de a face“. Nu s’a aflată nimeni în toata Transilvania și Ungaria, care se combată acesta afirmare a noastra, a trebuită se vină teologulă „unită“ dela Episcopia latină din Bucu­­rescî, ca se ne arate în scrisarea lui „modestă“, câtu de ignoranţi amă fi, susţiindă ceea ce amă susţinută. Ca se ne pbtă combate înse mai uşoră pe temeiulă doctrine­­lor­ catolice universale, ce le pro­­feseză, părintele Radu întrebuin­­ţâză apucătura de-a declara din capulă locului, că di sa „nu se di­­mite la esaminarea caşului din cestiune“, „se mărginesce numai la observaţiunile nóastre.“ Dar observaţiunile aceste noi numai la „casulă din cestiune“ le-amu făcută şi numai în strînsă legătură cu elă se potă interpreta cum se cade! Părintelui Radu înse îi arde altceva pe inimă. Elă vrea se ne documenteze, că s. scaună apos­tolică de la Roma este autoritate directă şi imediată şi asupra ce­lor­ disciplinare şi administrative în biserica română unită. De aceea face ună saltă primejdiosă peste casulă dată, mângăindu-se cu aceea că „curatorii bisericesc! de la Si­­lescu­ri au pututu ignora forurile de judecată stabilite în sînulă biseri­cei noastre“ şi că „casulă însuşi apar­ţine judecăţii autorităţiloru hierarchice“ ale acestei biserici. Aşadar mai esistă încă şi după d. Radu autorităţi hierarchice în biser­ica română unită! Atuncî de ce d-sa nu respunde nimică la în­trebarea, deca bine orî nu au fă­cută amintiţii curatori când, oco­­lindă aceste autorităţi, au trimesă cheile bisericeloră la Roma? Şi de ce cu atâtă mai multă se în­­cerca a dovedi, că bine au făcută ca au apelată la Roma? De unde şi pănă unde vine părintele Radu a 4i°e: „d-vóastru voindu a lovi printr’o zeflemea reu alésa în curatorii cu cheile din Şişescî, mai vértosu aţî atinsu presti­­giulu bisericei nóastre11. Aucjiţî acolo! Atingemă pres­­tigiulă bisericei române unite, când cerem­u respectarea foruriloru ei hierarchic; atingemă presti­­giulă acestei biserici, când susţi­­nemă, că constituţia ei canonică nu admite ingerinţa Papei dela Roma în afacerile ei disciplinare şi administrative! Nici prin gândă nu un­a tre­cută a lovi în curatorii biserice­lor­ parochiei dela Şişescu, dar­amă susţinută, că au fostă reu sfătuiţi, când au trimisă cheile la Papa, de orece Papa n’are nici ună dreptă de amestecă în aface­rile bisericei române unite, care în cele disciplinare şi administra­tive, după pracsa cea mai vechiă totdeuna a avută mână liberă, s’a guvernată ca pe sine neaternată şi chiar şi Roma i-a recunoscută implicite acésta neatârnare. De aceea am uc­isu, că amesteculu­mină dela Strigoniu, ori dela Roma totă amestecă periculosă dreptu­riloră bisericei române. Numai în sensulă acesta se potă înţelege cuvintele: „deca odată au ocolită Gherla şi Blaşiulă, puteau trimite cheile totă aşa de bine şi prima­telui din Strigoniu, cum le-au tri­misă Papei dela Roma“. N’aveamă lipsă de predica d lui Radu ca se scimă, că provincia română unită n’aternă dela Stri­goniu. Dara organulă nostru a stată în fruntea lupteloră de eman­cipare de sub tutela impusă a aces­tui primată. Dară părintele Radu ne stă înainte cu aşa numitulă „Conciliu provincială dela 1872. Acesta parte a scrisorii d-sale atinge o cestiune pe câtă de im­portantă, pe atâtă de gravă, care merită se ne ocupămă în specială cu ea. Suntemă în plăcuta posiţiune de a împărtăşi cetitorilor­ noştri, că asupra acestei cestiunî amă pri­mită unu studiu aprofundată dela distinsulă nostru istorică Nicolae Densuşianu, care lămuresce situa­­ţiunea de dreptă istorică şi cano­nică a bisericei române unite faţă cu biserica Romei. Acestă studiu îlă vomă publica în numerulă următoră alu­ă­feiei nóastre. Elă va dovedi de ce valoare suntă și provocările părin­telui Radu la Conciliulă provin­cială. „yOILSTONÜLÜ GAZ. TRANS.“ Apele nóstre. (Urmare). De amintitu este cu deosebire pis­­cula Tepei, de lângă Rákos, de pe vîr­­fula căruia avem­­ o privire fermecătore asupra îm­pregiurimii, şi cu deosebire asupra vălei Oltului. Dela Rákos în josu valea Oltului se lărgesce şi ochiului uimit, i­ se presintă o nouă panoramă, care cu câta înain­tăm­­ la vale, cu atâtă devine mai mă­­râţă, mai impunetoare. Suntem­ aici în vestita „Ţara Oltului“, în patria figurei legendare a lui Radu-Negru Voevod­. Oltul­ ia o direcţiune mai multă vestică şi paralelă cu ele, în depărtare de 3 — 4 mile, se întinde munţii uriaşi ai Făgă­raşului, în lungime de vre-o 70 km. Pe ţărmură drepta ala râului se estinde una ţinută delurosu, care se începe imediată de lângă Oltü. Spre sudu se întide şe­­sulă, cu sate dese şi udată de o mare mulţime de r­uleţe, ce curga aproape pa­ralele spre Oltü, or dincolo de şesul se înalţă maiestatică munţii, în totă gran­diositatea lor­, acoperiţi cu stejari, mai­­ în susi cu brădetă şi arătându-na ici­­ colo şi vârfuri gole, pleşuve, unde se adăpostescfi ciutele de munte frioase. Acestu tablou generalu alu regiunii ne presintă pasă de pasă variaţiuni, după cum, mergendă pa Olta în josă, ne a­­jungă în cerculă vederii unulă după al­­tul, piscurile şi grupele dela ostă spre vestă, precum vîrful, Urlci, Viştea-Mare, Udia-Mare, Podragu, Vertop, Vertopelu, Buteană, Negoi, Surulă ş. a. cu grupele lor­, toate grandiose şi impunătoare. Acesta din causă, că aceşti munţi în deosebire de alţi munţi ai noştri, se ridică repen­­tină din şesă, aşa că predealurile abia se află în depărtare de 10 — 15 km. dela coma lorii şi de piscuri, care se înalţă la 1850 — 2000 metri peste valea Oltului şi la 2300—2500 metri peste niveul­ mării; o însuşire particulară, care în o astfel­ de estensiune chiar şi în Alpi este o ra­ritate. Pe malulă Oltului este aşeejatfi Fă­­găraşulu, cu cetate veche şi cu una podu vestită, pe unde se află o trecătore în­semnată peste Oltu; o altă trecătore este pe la Voila, care împreună pasula Breza cu Cinonlu. Mai în josu pe Oltu se află aşeejatfi Avrigulu, unde dorme somnulu vecinicu mareie dascălă ala poporului românescu, George Lazaru. Din süsu de Avrigu Oltulu se în­dreptă spre sudu. Şesulă este imarginita aici de înălţimile dela Bradu, de pe cari ni­ se deschide o privire frumosă asupra şesului şi asupra munţilor­ Ţârii-Oltului, pe cari îi reclama în profilu, apoi spre vestă avem­u o nouă panoramă, plăcu­­tulu şesă ala râului Cibină, care se varsă în Oltu la Tălmaciu; lângă satulu acesta, pe vârfulu unui dela conică, se află pi­toresci la ruine ale cetăţii „Landskron“, dela cari apoi spre sudvesta se înalţă pis­curile puternice ale munţilor­ Cibinului, înainte de a urmări mai departe cur­­sul­ Oltului, se cerceta în puţină valea Cibinului. In munţii de asemenea numire, la poalele Cindrelului, în două văi roman­­tice, se află ascunse ca nişpe mărgăritare, două lacuri cristaline : lezerală-Mare şi Mică; din ele isvorescu Riulü-Mare şi Riulü-Miou, cari împreunându-se din susii de Gurariului, formeză Cibinulu, avendu pârtii pitoresci pe văile lor­. Astfel, se află pe Riulu-Mare o interesantă strim­toare, cu numele „la Portă“, unde alina rîului este strîmtorată de stânci şi apa curge ca prin o portă on zuzeta printre bolovani, ei mai în jos, ni­ se presintă o frumosă cascadă a rîului, de vre­o 12 m. de înaltă, care cu stâncile din apro­piere şi cu împregiurimea pădurosă şi săl­batică formeză una tablou romantică. Cibinula, eşindă dintre munţi, udă micula dar placutulu şesă de asemenea numire şi din josu de Sibiiu, în semiceron, se îndreptă spre Oltu. Din colţulă acestui semiceron, de pe dealurile Guşteriţei, avenii o privire romantică asupra şesului şi munţilor­ Cibinului. De aci în josu ochiulu se deleoteză în frumósele peisa­­giuri de munte, ce le vedem­spre sud, cr privirea cea mai încântatoare ni se ofere la gura Cibinului, de pe delulii, cu rui­nele cetăţii Landskron. La picioarele noas­tre spre nord, se estinde frumosul­ şesă al­ Cibinului, spre vestă privirea ne pă­trunde în valea romantică a Sadului şi mai departe asupra munţilor­ Cibinului, spre asta se înalţă Surulu, Scara, Nego­­iulu din munţii Făgăraşului, or spre sudu vederiii pastilu Turnului-Roşu, cum se­­ afundă între munţi, ca o uriaşă cărare X10­. Macţiunea, AdministraţiaM­­ şi Tipografia: HRAŞOVU, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 30. terisori nefrancate nu se primescu­. Manuscripte nu se retrimită. Birourile de anunciurî: Brafovu, piaţa mare, Târgului Inului Nr. 30. Inserate mai prim­es­cu în Viena R. Mosse, Hausenstein­sie Vogler (Otto Maas), E. Schale J­, Alois Hern­del, Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; in Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt : C. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniiorn: o seria carmond pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a IlI-a o senă 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 235. Braşov), Sâmbătă, 24 Octomvre (5 Noemvre) ,Gazeta i­ese în fie­care­­zi, Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ana. Pentru România şi străinătate?* Pe unu ana 40 franci, pe șase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentuli pentru Brasovn:­a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 30 otagiulu I.,Jie unu anu 10 fl., pe șase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamen­tele câtu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. CRONICA POLITICA. — 23 Octomre v. De unu timpu incepe pressa ru­­sescii se ocupă și ea cu Maghiarii. De curând a două­­fiare rusescl vNovosti” şi „Novoje Vremia” au scrisu câte­ una ar­ticula asupra tendinţelor­ politicei ma­ghiare. „Novosti“ dice, că Maghiarii, prin politica lor”, vor­ ruina monarchia aus­­tro-ungară, or la acestă ruină se lucrază din două părți. In Austria Nemţii lu­

Next