Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)
1893-01-01 / nr. 1
Nr. 1—1893. GAZETA TRANSILVANIEI Pag. 3. Congregaţiunea estraordinară a comitatului Hunedóara. Deva, 31 Dec. 1892. Ştim, D-le Redactorii ! Nimeni n’ar fi crezute, că şi congregaţiunea estraordinară a comitatului Huniadórei, ţinută la 28 Decemvre, va fi interesantă şi, din punctul nostru de vedere, atât de instructivă. Era vorba să se alegă comisiunea permanentă, ca în toţi anii, şi se credea, că aceasta alegere va trece uşorii, ca şi în trecuta. Dar nu s’a întâmplata aşa. Îndată după deschiderea şedinţei, contele Kun István, mulți din conducătorii partidei lui Apponyi, adreseză o interpelare pipărată vice-spanului, întrebându-le, daca este adevărată, că d-sa a data ordina notarilor a percitaui, ca să se presente cu toţii la congregaţiunea deastăzji şi să voteze cu lista celora de partida guvernamentală? Conte Kun făcu apoi grave imputări vice-spanului, și partidei guvernului din comitata, 4*' cenda, că au făcuta totdeauna presiune ,oficioasa asupra funcționarilor, și mai cu semă asupra notarilor aceronați din comitata, mai în toate gestiunile de administrațiune, și că astfela s’a transplantata politica guvernului şi în sala conjgregaţiunei. In răspunsula său, vice-spanula a recunoscuto, că a convocata pe toţi notarii percuati din comitata la o consultare într’o afacere de interesa administrativa, dar nagă, că ar fi făcuta asupra lora vre-o presiune oficiosă. Din contră, zice, că decă poate fi vorba de vre-o presiune, aceaa au făcut’o totdeauna cei de partida lui Apponyi, cari la toate opasiunile, înainte de congregaţiuni, ţiua „scupştine“ şi acolo hotarescu, cum să procedă i congregaţiune şi cum să facă greutăţi organelor administrative; ei sunt aceia, cari au tîrîta totdeaia politica de partida în congregaţiune. Vicespanula provocă pe număroşii notari cercuali, ce erau de faţă, ca fără frică să-şi dee votul, după cea mai bună a lora convingere (Vorbă să fie !) Replicânda vice-spanului, contele Kun îşi susţine ale sale şi aduce nouă dovezi, că partida guvernamentală „face politică“ în congregaţiune. Răspunsula vice spanului nu la ia la cunoscinţă. In fine luându se totuşi la cunoscinţă răspunsula vice-spanului, urma alegerea comitetului centrala. Lázár Árpád, deputatula din percula Dobra, cu trase sforăitore a începuta a esplica programa şi scopul partidei lui Apponyi, insuinduse a capacita congregaţiunea, că aâta ar fi „naţiunea“ de mare şi fericită, de ea ar ajunge şefula său la putere; de aceea cere ca congregaţiunea să alega totii de cei oposiţionali. A declamata apoi „păcatele“ cele oribile ale guvernului şi partidei sale, arătându, cu câtă cutezanţă se face politică de partida guvernamentală în congregaţiune şi pe toate terenele administraţiunei. Imputa fişpanului, că a voita să pacteze cu ei (cu Apponyiştii) promiţendu le nouă membri în comisiunea centrală, dar ei nu pot a fi mulţămiţi numai cu atâta Fispanula, atinsă, recunosce, că a voita să pacteze, deoarece era, ca representantula guvernului, are nu numai misiunea, ci şi datorinţa, ca să facă politică. Vesenda însă cine sunta oposiţionalii, în viitora nu-şi va mai face treba cu ei. S’a sculată apoi br. T. Bornemisza, şi într’o vorbire lungă, confusă, fără nici o logică şi într’una limbagiu aristocratica, adecă „rău ungurescu“, s’a apucata de a îmblâti, când pe fispanula, când pe vice-spanula, concludânda că numai partida lui Apponyi poate ferici „Nagy Magyaron zág“-ula. Au mai vorbita apoi şi alţi membri pro şi contra, silindu-se fiecare a demonstra, că partida contrară a vîrîtâ politica de partida în congregaţiutie. E de însemnata, că acestă congregaţiune a fosta bine cercetată, nai alesa de notarii cercuati. Români încă au fosta mai mulți, ca altă dată. Destula, că după unele declaraţiuni solemne, făcute de fispană, că nu s’a făcuta presiune şi nici nu se va face asupra nimănui, a ceruta cuventula d la: Francisca Hossu Longinu. Din cele auzite a-l vedemă, că nu este bine, ca „politica de partida“ să sa torasca aici în Congregaţiune .(aprobări). Aşa este, şi eu sunt de părere, că „politica de partida“ să nu străbată nici odată în acestă sală (vine aprobări), pentrucă trecutula şi presentula ne dovedescu în destula, câta de pagubitoru a fosta totdeauna, că „politica de partida“ a străbătută în administrațiune, căci toate relele, câte bântue comitatula nostru, au urmată mai cu semă din aceea, că s’a făcuta și aici „politică de partida“. Să lăsăma politica afară, eră aici să facema administrațiune bună și drepta — Ei decă e vorba să facema şi aici politică, atunci trebue să vă aducă aminte, că în comitatula nostru nu suntu numai două partide politice, ci suntemu aici şi noi, cei ce suntemă aderenţii partidei naţionale române, şi decă e să venimu şi noi cu imputări şi cu gravamine, nu soiu, care ore din partidele esistente ar ave mai multe de a împuta, decât apei Românii de partida naţională română ? (Aşa e !) Avem să alegem comisiunea centrală. La compunerea acestei comisiuni, vă rog, a fi cu considerațiune la starea deplorabilă a comitetului nostru, şi pentru aceea vă rog, să alegeţi în acea comisiune de aceia, cari cunoscu şi voia să saneze multele rele, ce ne apasă. Aceste cuvinte au fosta urmate de dese aprobări, dar „furia politică“ nu se potu domoli, căci după aceste se scula adv. E. Hollaki şi într’o vorbire plină de sarcasmâ, a făcut formală batjocură atât din fispanol, câta şi din vice-spanol, împutându-le multe păcate. Năvăli apoi asupra guvernului şi a partidei guvernamentale, facându o aspră critică —aponyistă, arătânda, câtă nedreptate face guvernul, chiar şi Maghiarilor, numai ca să fiă şi să rămână la putere. Să fi vorbita unu Românil asemenea d-lui Hollaki, de siguru, că l’ar fi luata la răspundere şi se făcea alaiu mare. Aşa suntu aci la noi constelaţiunile Fispanula apoi a tuchisi discusiunea şi s’a purcesit la alegere. Pe lista partidei guvernului au fosta patru Români: Vasilie Damian, protopop, gr. or. în Bradu ; luana Simionaşiu, asesorii la sedria orfanală; George Danilă, primarii în opidula Huniadóra şi Ştefană Rădică, prot. gr. cat. în Petroşeni, —er pe a oposiţionalilor, numai unii Români. S’au ales cei de pe lista fişpanului. După pubticarea alegarei, dr. T. Bornemisza a declarata, că alegerea nu este espresiunea voinţei libere a congregaţiunei, de aceea îşi dă demisiunea , totu aşa şi alţi şese membri ai partidei oposiţionale. Românii, din acestă congregaţiune pot a învăţa, că a sosita timpul, ca să nu mai stea cu manile inşină, ci fiă-oare la postula său, să-şi implinesca datorinţa, căci numai astfela vomu pute insufla respectula în cei ce al se răsfaţă şi împartă între sine hainele nóastre. Corespondentulu. După şedinţă se făcu o coleotă pentru Harban, care a data o sumă de 51. franci, şi cari s’au trimis altarului „Narodni Listy“. Numitul fliarista Paul Vibert studiaza cu diriginţă starea popoarelor, cari se luptă pentru naţionalitatea lor. Caracterul său integru îi procură şi respectula generala în străinătate. Ela este ființa istoriografului parisianu și se ocupă multa cu economia națională. Ga atașata alai ministerului marinei a publicatu unu opu asupra economiei coloniiloru. Donsula este una escelenta oratorai. Din anulu 1872 a ținuta peste 400 vorbiri, ascultate de unii publica numerosa. Opulu său cela mai buna este „La Concurrice etrangere11 din a. 1887. Societatea celtică în Parisii. Detima în „Narodni Listy. In vorbirea ziaristului parisiani Paul Vibert, ce a ţinut’o acesta în „Reuniunea cehă“ din Parisii în 29 Decemvre n. s’a amintita şi despre Români şi despre impresiunea, ca a provocat’o afacerea iarii în timpul din urmă. Vorbitorul a zise, că nu este casa singuratica, în care nu se află nici una resultata, dar încrederea în viitor o va aduce cu sine şi dorinţele. La acesta vorbire îi răspunse d-la Ocăşianu, conducătorul deputăţiei române, mulţăminda cu căldură. Ajunula Crăciunului în Zerneşti. Zerneşti, 8 Decemvre 1893. Reuniunea femeilor române din Zârneşti şi jurii, ala cărei scopi este ajutorarea copilelor serace, obicinuia a împărţi ajutorele sale de regulă în 40B botezului Domnului. In anula acesta s’a conformat şi reuniunea de aici usului practicata la alte reuniuni cu asemenea scopuri, şi astfelu comitetulu reuniunei a hotărîta, ca distribuirea ajutorelor să se facă şi la noi în stunnia Crăciunului. Spre scopula acesta s’a adusă de timpuriu unu brada şi s’a aşezata în sala edificiului şolei din loou, unde s’a împodobita şi provofluti cu cele de lipsă ; 2 mese erau încărcate cu mulţime de obiecte — mai numai felurite haine — destinate a se împărţi celora lipsiţi, apoi oolăpei, mere, nuci, zaharioale, turte etc. căci reuniunea, pe lângă copilele, cari aveau să priméscu ajutoarele obicinuite din cassa reuniunei, voia să facă o bucuriă şi altora copilaşi, cari încă au venita să vadă pomula Crăciunului. Lăţindu-se vestea despre asésta frumóasa intenţiune a reuniunei, s’au aflata şi alţii îndemnaţi a concurge cu bani, ca să se poata împărţi ajutoare la câți mai mulți copii lipsiți; astfel au mai contribuita d-na Aurelia Guteanu 2 fl., d la dir. E. Lung 5 fl., d-la Quittner 5 fl., d-la dr. Kecskeméti 3 fl., d-la dr. Grünfeld 3 fl., cu carl ban! s’au cumpăratu opinci, cureluțe, șaluri, cârpe. După 5 ore sora, fiindu toate gata, s’a umplută sala de copile și copii, cu d-nii învățători în frunte, publica din sate, d-nii mai sus, memorați, mai toate membrele reuniunei cu d-na presidentă Maria Garoiu. Mai întâiu se cânta cu copiii de școlă troparulu nascerii Domnului, apoi lându cuvântulu d-la advocata Nicolau Garoiu, arăta însemnătateazilei, în care pomula Crăciunului aduce bucurie tuturora, celorfi din palate, ca şi celora din colibe, că acestă zi este plină de plăcute reminiscenţe din frageda copilărie şi pentru cei, cari deja de multa au trecuta peste acestea , aduce laudă cuvenită reuniunei pentru ajutorele, ce le distribue deja de atâţia ani în tota mai mare măsură, apoi adresându se cătră copii şi copile îi îndemnă a fi totdeuna recunoscători şi mulţămitori cătră binefăcătorii lor, ceea ce potu face numai dacă voru face şi ei bine altora, voru fi ascultători şi silitori şi se vor ruga şi ei lui Dumnezeu pentru fericirea binefăcătoriiora lora. Se cântă condapula sărbătorei, apoi părintele Iona Danii, în numele copiilor, mulţămi reuniunei femeilor, pentru binefacerile săvîrşite, precum şi acelora marinimoşi Domni şi Dóamne, cari prin contribuirile lor, au făcuta posibila, ca pe lângă darurile reuniunei, să se potă face bucurie încă şi altora copii şi copile lipsite. Se începu după acestea împărţirea ajutorelor, prin Domnele membre ale reuniunei. D na presidentă preda mai întâiu d-lui diaconu lona Strivoiu o garnitură de scrisu de totu frumosă, drept o recunoscinţă pentru serviciile aduse reuniunei, ca secretara ala aceleia, pentru care d -sa adenca emoţionata mulţămi; 46 copile căpătară materiă bună de iarnă pentru câte una rendu de haine, 30 copii şi copile au primita ajutoarele cumpărate cu banii dăruitorilor, apoi cela puţina 200 copii şi copile au căpătata colăcei, mere seu nud, aşa că cu dreptă cuventu se poate 4iee, că pomula de Crăciund din Zerneşti a adusu o bucuriă generală tuturora, celoră mari şi mici, şi care se poate numai simţi, el nu descrie, de Dumnefleu, ca simţămintele manifestate cu aceasta opasiune din partea donatorilor şi donaţilora să mişce şi inimile acelora, cari faţă de atari acte de paritate se para îngheţate. Una martoră. Scrri telegrafice. Parisu, 11 Ianuarie. Noulu ministeru este compusă astfel: Ribot, preşedinte şi ministru de interne; Develle, ministru de externe; generalul Loizillon, ministru de resbelu; Vigor, ministru de agricultură. Ceilalţi miniştri ’şi păstreză portofoliurile. DIVERSE. O biserică uriaşă. Americanii s’au pusu acum să facă minuni. O sală din Chicago cuprinde peste 100,000 oameni. La unu concerta data în acea sală a cântată una corn acompaniata de orchestră, cari la un locu au constata din 5000 persoane. In New York se va construi o clidire episcopală — deocamdată din modestiă numită catedrală — care să întrăcă în mărime toate bisericile din Europa. In consideraţiunea elementului poliglota al oraşului se vor vădi în interioru şepte capele, în cari se vor predica totu în atâtea limbi, pe când în partea principală, se înţelege, că în limba englesă, se va ţine serviciu la divină. Cheltuelele acestei clidiri suntu evaluate la suma de 10—20 milioane dolari. Loca deschisă.*) Dorescu ană nou fericită tuturoră eleviloră şi eleveloră, precum şi părinţiloru loră iubiţi. Franz Fiedler, magistru de dansa. * Pentru acestă rubrică Redacţiunea nu e responsabilă. Nou abonamente la Cu 1 Ianuarie 1803 st. v. se deschide nou abonamentu, la care invitam pe toți amicii și sprijinitorii joiei noastre. Prețuîii abonamentuluii Pentru Austro-Ungaria: pe ■ub.vl a.XL-0.......................................±2 fl. pe sese luni................................. S fi. pe trei 1-u.n.î 3 f]_ Pentru România și străinătate: pe ■u.aa.vSu ara/u............................40 franci pe sose l-cuai...........................20 pe trei 1-u.n.i...........................IO ,, Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu anu....................................................2 fl. pe sese luni................................................1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu........................................8 franci pe sese luni....................................4 . Abonarea se poate face mai ușorii prin mandate postale. Administrațiunea „Gazetei Transilvaniei“, proprietaru ltr. Aurel Mureșianu. refactoru rCSPOISăPilfl. Gregoriu Clalora»