Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)

1893-01-01 / nr. 1

Nr. 1—1893. GAZETA TRANSILVANIEI Pag. 3. Congregaţiunea estraordinară a co­mitatului Hunedóara. Deva, 31 Dec. 1892. Ştim, D-le Redactorii ! Nimeni n’ar fi crezute, că şi congregaţiunea estra­ordinară a comitatului Huniadórei, ţinută la 28 Decemvre, va fi interesantă şi, din punctul­ nostru de vedere, atât­ de in­­structivă. Era vorba să se alegă comisiunea permanentă, ca în toţi anii, şi se credea, că aceasta alegere va trece uşorii, ca şi în trecuta. Dar nu s’a întâmplata aşa. Îndată după deschiderea şedinţei, con­tele Kun István, m­ulți din conducătorii partidei lui Apponyi, adreseză o inter­pelare pipărată vice-spanului, întrebân­­du-le, daca este adevărată, că d-sa a data ordina notarilor a percitaui, ca să se presente cu toţii la congregaţiunea de­­astăzji şi să voteze cu lista celora de partida guvernamentală? Conte Kun făcu apoi grave imputări vice-spanului, și partidei guvernului din comitata, 4*' cenda, că au făcuta totdeauna presiune ,oficioasa asupra funcționarilor, și mai cu sem­ă asupra notarilor a­ceronați din co­­mitata, mai în toate gestiunile de admi­­nistrațiune, și că astfela s’a transplan­tata politica guvernului şi în sala con­­jgregaţiunei. In răspunsula său, vice-spanula a recunoscuto, că a convocata pe toţi no­tarii percuati din comitata la o consul­tare într’o afacere de interesa adminis­trativa, dar nagă, că ar fi făcuta asupra lora vre-o presiune oficiosă. Din contră,­­ zice, că decă poate fi vorba de vre-o pre­siune, aceaa au făcut’o totdeauna cei de partida lui Apponyi, cari la toate opasiu­nile, înainte de congregaţiuni, ţiua „scup­­ştine“ şi acolo hotarescu, cum să pro­cedă i­ congregaţiune şi cum să facă greutăţi organelor­ administrative; ei sunt­ aceia, cari au tîrîta totdeaia po­litica de partida în congregaţiune. Vice­­spanula provocă pe număroşii notari cer­­cuali, ce erau de faţă, ca fără frică să-şi dee votul, după cea mai bună a lora convingere (Vorbă să fie !) Replicânda vice-spanului, contele Kun îşi susţine ale sale şi aduce nouă dovezi, că partida guvernamentală „face politică“ în congregaţiune. Răspunsula vice spanului nu­ la ia la cunoscinţă. In fine luându se totuşi la cunos­­cinţă răspunsula vice-spanului, urma ale­gerea comitetului centrala. Lázár Árpád, deputatula din percula Dobra, cu trase sforăitore a începuta a esplica programa şi scopul­ partidei lui Apponyi, insuindu­­se a capacita congregaţiunea, că aâta ar fi „naţiunea“ de mare şi fericită, de ea ar ajunge şefula său la putere; de aceea cere­ ca congregaţiunea să alega totii de cei oposiţionali. A declamata apoi „pă­catele“ cele oribile ale guvernului şi par­tidei sale, arătându, cu câtă cutezanţă se face politică de partida guvernamen­tală în congregaţiune şi pe toate terenele administraţiunei. Imputa fişpanului, că a voita să pacteze cu ei (cu Apponyiştii) promiţendu le nouă membri în comisiu­nea centrală, dar ei nu pot a fi mulţă­­miţi numai cu atâta Fispanula, atinsă, recunosce, că a voita să pacteze, deoarece era, ca repre­­sentantula guvernului, are nu numai mi­siunea, ci şi datorinţa, ca să facă poli­tică. Vesenda însă cine sunta oposiţio­­nalii, în viitora nu-şi va mai face treba cu ei. S’a sculată apoi br. T. Bornemisza, şi într’o vorbire lungă, confusă, fără nici o logică şi într’una limbagiu aristocra­tica, adecă „rău ungurescu“, s’a apucata de a îmblâti, când pe fispanula, când pe vice-spanula, concludânda că numai par­tida lui Apponyi poate ferici „Nagy Ma­gyaron zág“-ula. Au mai vorbita apoi şi alţi membri pro şi contra, silindu-se fie­­care a demonstra, că partida contrară a vîrîtâ politica de partida în congrega­­ţiutie. E de însemnata, că acestă congrega­­ţiune a fosta bine cercetată, n­ai alesa de notarii cercuati. Români încă au fosta mai mulți, ca altă dată. Destula, că după unele declaraţiuni solemne, făcute de fispană, că nu s’a fă­cuta presiune şi nici nu se va face asu­pra nimănui, a ceruta cuventula d la: Francisca Hossu Longinu. Din cele auzite a-l vedemă, că nu este bine, ca „politica de partida“ să sa torasca aici în Congregaţiune .(aprobări). Aşa este, şi eu sunt de părere, că „politica de partida“ să nu străbată nici odată în a­cestă sală (vine aprobări), pentrucă tre­­cutula şi presentula ne dovedescu în destula, câta de pagubitoru a fosta tot­deauna, că „politica de partida“ a străbă­tută în administrațiune, căci toate relele, câte bântue comitatula nostru, au ur­mată mai cu semă din aceea, că s’a fă­cuta și aici „politică de partida“. Să lăsăma politica afară, eră aici să facema administrațiune bună și drepta — Ei decă e vorba să facema şi aici politică, atunci trebue să vă aducă a­minte, că în comitatula nostru nu suntu numai două partide politice, ci suntemu aici şi noi, cei ce suntemă aderenţii par­tidei naţionale române, şi decă e să ve­­nimu şi noi cu imputări şi cu grava­­mine, nu soiu, care ore din partidele e­­sistente ar ave mai multe de a împuta, decât a­pei Românii de partida naţională română ? (Aşa e !) Avem­ să alegem­ comisiunea cen­­trală. La compunerea acestei comisiuni, vă rog, a fi cu considerațiune la starea deplorabilă a comitetului nostru, şi pen­tru aceea vă rog­, să alegeţi în acea co­­misiune de aceia, cari cunoscu şi voia să saneze multele rele, ce ne apasă. Aceste cuvinte au fosta urmate de dese aprobări, dar „furia politică“ nu se potu domoli, căci după aceste se scula adv. E. Hollaki şi într’o vorbire plină de sarcasmâ, a făcut formală batjocură atât din fispanol, câta şi din vice-spanol, îm­­putându-le multe păc­ate. Năvăli apoi a­­supra guvernului şi a partidei guverna­mentale, facându o aspră critică —­apo­­nyistă, arătânda, câtă nedreptate face guvernul, chiar şi Maghiarilor­, numai ca să fiă şi să rămână la putere. Să fi vorbita unu Românil asemenea d-lui Hollaki, de siguru, că l’ar fi luata la răspundere şi se făcea alaiu mare. Aşa suntu aci la noi constelaţiunile Fispanula apoi a tuchisi discusiunea şi s’a purcesit la alegere. Pe lista partidei guvernului au fosta patru Români: Va­­silie Damian, protopop, gr. or. în Bradu ; luana Simionaşiu, asesorii la sedria orfa­­nală; George Danilă, primarii în opidula Huniadóra şi Ştefană Rădică, prot. gr. cat. în Petroşeni, —­er pe a oposiţio­­nalilor, numai unii Români. S’au ales­ cei de pe lista fişpanului. După pubticarea alegarei, dr. T. Bor­nemisza a declarata, că alegerea nu este espresiunea voinţei libere a congregaţiu­­nei, de aceea îşi dă demisiunea , totu aşa şi alţi şese membri ai partidei opo­­siţionale. Românii, din acestă congregaţiune pot a învăţa, că a sosita timpul­, ca să nu mai stea cu manile in­şină, ci fiă-oare la postula său, să-şi implinesca datorinţa, căci numai astfela vomu pute insufla respectula în cei ce a­l se răsfaţă şi îm­partă între sine hainele nóastre. Corespondentulu. După şedinţă se făcu o coleotă pen­tru Harban, care a data o sumă de 51. franci, şi cari s’au trimis a­ltarului „Na­­rodni Listy“. Numitul­ fliarista Paul Vibert stu­­diaza cu diriginţă starea popoarelor­, cari se luptă pentru naţionalitatea lor­. Ca­­racterul­ său integru îi procură şi res­pectula generala în străinătate. Ela este ființa istoriografului parisianu și se ocupă multa cu economia națională. Ga ata­șata alai ministerului marinei a publicatu unu opu asupra economiei coloniiloru. Donsula este una escelenta oratorai. Din anu­lu 1872 a ținuta peste 400 vorbiri, ascultate de unii publica numerosa. Opulu său cela mai buna este „La Concurrice etrangere11 din a. 1887. Societatea celtică în Parisii. Detima în „Narodni Listy. In vorbirea ziaristului parisiani Paul Vibert, ce a ţinut’o acesta în „Reuniu­nea cehă“ din Parisii în 29 Decemvre n. s’a amintita şi despre Români şi des­pre impresiunea, ca a provo­cat’o aface­­rea iarii în timpul­ din urmă. Vorbito­­rul a zise, că nu este casa singuratica, în care nu se află nici una resultata, dar încrederea în viitor o va aduce cu sine şi dorinţele. La acesta vorbire îi răspunse d-la Ocăşianu, conducătorul­ deputăţiei ro­mâne, mulţăminda cu căldură. Ajunula Crăciunului în Zerneşti. Zerneşti, 8 Decemvre 1893. Reuniunea femeilor­ române din Zârneşti şi jurii, ala cărei scopi este ajutorarea copilelor­ serace, obicinuia a împărţi ajutorele sale de regulă în 4­0B botezului Domnului. In anula acesta s’a conformat­ şi reuniunea de aici usului practicata la alte reuniuni cu asemenea scopuri, şi astfelu comitetulu reuniunei a hotărîta, ca distribuirea ajutorelor­ să se facă şi la noi în stunnia Crăciu­nului. Spre scopula acesta s’a adusă de timpuriu unu brada şi s’a aşezata în sala edificiului şo­lei din loou, unde s’a îm­podobita şi provofluti cu cele de lipsă ; 2 mese erau încărcate cu mulţime de obiecte — mai numai felurite haine — destinate a se împărţi celora lipsiţi, apoi oolăpei, mere, nuci, zaharioale, turte etc. căci reuniunea, pe lângă copilele, cari aveau să priméscu ajutoarele obicinuite din cassa reuniunei, voia să facă o bucuriă şi altora copilaşi, cari încă au venita să vadă pomula Crăciunului. Lăţindu-se vestea despre asésta fru­­móasa intenţiune a reuniunei, s’au aflata şi alţii îndemnaţi a concurge cu bani, ca să se poata împărţi ajutoare la câți mai mulți copii lipsiți; astfel­ au mai contribuita d-na Aurelia Guteanu 2 fl., d la dir. E. Lung 5 fl., d-la Quittner 5 fl., d-la dr. Kecskeméti 3 fl., d-la dr. Grün­­feld 3 fl., cu carl ban! s’au cumpăratu opinci, cureluțe, șaluri, cârpe. După 5 ore sora, fiindu toate gata, s’a umplută sala de copile și copii, cu d-nii învățători în frunte, publica din sate, d-nii mai sus, memorați, mai toate membrele reuniunei cu d-na presidentă Maria Garoiu. Mai întâiu se cânta cu copiii de școlă troparulu nascerii Domnului, apoi lându cuvântulu d-la advocata Nicolau Garoiu, arăta însemnătatea­­zilei, în care pomula Crăciunului aduce bucurie tutu­rora, celorfi din palate, ca şi celora din colibe, că acestă zi este plină de plăcute reminiscenţe din frageda copilărie şi pentru cei, cari deja de multa au tre­cuta peste acestea , aduce laudă cuvenită reuniunei pentru ajutorele, ce le distri­­bue deja de atâţia ani în tota mai mare măsură, apoi adresându se cătră copii şi copile îi îndemnă a fi totdeuna recunos­cători şi mulţămitori cătră binefăcătorii lor­, ceea ce potu face numai dacă voru face şi ei bine altora, voru fi ascultători şi silitori şi se vor­ ruga şi ei lui Dum­­nezeu pentru fericirea binefăcătoriiora lora. Se cântă condapula sărbătorei, apoi părintele Iona Danii, în numele copiilor­, mulţămi reuniunei femeilor, pentru bine­facerile săvîrşite, precum şi acelora ma­­rinimoşi Domni şi Dóamne, cari prin con­­tribuirile lor, au făcuta posibila, ca pe lângă darurile reuniunei, să se potă face bucurie încă şi altora copii şi copile lipsite. Se începu după acestea împărţirea ajutorelor, prin Domnele membre ale reuniunei. D na presidentă preda mai întâiu d-lui diaconu lona Strivoiu o gar­nitură de scrisu de totu frumosă, drept o recunoscinţă pentru serviciile aduse reu­niunei, ca secretara ala aceleia, pentru care d -sa adenca emoţionata mulţămi; 46 copile căpătară materiă bună de iarnă pentru câte una rendu de haine, 30 copii şi copile au primita ajutoarele cumpărate cu banii dăruitorilor­, apoi cela puţina 200 copii şi copile au căpătata colăcei, mere seu nud­, aşa că cu dreptă cuventu se poate 4iee, că pomula de Crăciund din Zerneşti a adusu o bucuriă generală tuturora, celoră mari şi mici, şi care se poate numai simţi, el nu descrie, d­e Dumnefleu, ca simţămintele manifestate cu aceasta opasiune din partea donatori­­lor­ şi donaţilora să mişce şi inimile acelora, cari faţă de atari acte de pari­­tate se para îngheţate. Una martoră. Scrri telegrafice. Parisu, 11 Ianuarie. Noulu ministeru este compusă astfel­: Ribot, preşedinte şi ministru de interne; Develle, ministru de ex­­terne; generalul­ Loizillon, mi­nistru de resbelu; Vigor, minis­tru de agricultură. Ceilalţi miniştri ’şi păstreză portofoliurile. DIVERSE. O biserică uriaşă. Americanii s’au pusu acum să facă minuni. O sală din Chicago cuprinde peste 100,000 oameni. La unu concerta data în acea sală a cântată una corn acompaniata de or­chestră, cari la un locu au constata din 5000 persoane. In New York se va cons­­trui o clidire episcopală — deocamdată din modestiă numită catedrală — care să întrăcă în mărime toate bisericile din Europa. In consideraţiunea elementului poliglota al­ oraşului se vor v­ă­di în in­­terioru şepte capele, în cari se vor­ pre­­dica totu în atâtea limbi, pe când în partea principală, se înţelege, că în limba englesă, se va ţine serviciu la di­vină. Cheltuelele acestei clidiri suntu evaluate la suma de 10—20 milioane dolari. Loca deschisă.*) Dorescu ană nou fericită tu­­turoră eleviloră şi eleveloră, pre­cum şi părinţiloru loră iubiţi. Franz Fiedler, magistru de dansa. *­ Pentru acestă rubrică Redacţiunea nu e responsabilă. Nou abonamente la Cu 1 Ianuarie 1803 st. v. se deschide nou abonamentu, la care invitam­ pe toți amicii și sprijinitorii joiei noastre. Prețuîii abonamentuluii Pentru Austro-Ungaria: pe ■ub.vl a.XL-0.......................................±2 fl. pe sese lun­i................................. S fi. pe trei 1-u.n.î 3 f]_ Pentru România și străinătate: pe ■u.aa.­vSu ara/u............................40 franci pe sose l-cuai...........................20 pe trei 1-u.n.i...........................IO ,, Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu anu....................................................2 fl. pe sese luni................................................1 fl. Pentru România și străinătate: pe unu anu........................................8 franci pe sese luni....................................4 . Abonarea se poate face mai ușorii prin mandate postale. Administrațiunea „Gazetei Transilvaniei“, proprietaru ltr. Aurel Mureșianu. refactoru rCSPOISăPilfl. Gregoriu Clalora»

Next