Gazeta Transilvaniei, mai 1893 (Anul 56, nr. 95-117)
1893-05-01 / nr. 95
Nr. 95—1893. GAZET A TRANSILVANIEI. naţiloră n’are chemarea de a se provoca la sentimentala poporaţiunei şi puse Gestiunea, că are in ce măsură are camera magnaţilor a dreptulu de-aşi apropria budgetula ? Episcopulă ev. ref. Zelanlea Pal ţinu una discursa foarte caracteristica, in care recunoscu, că întregă preoţimea este părtaşe la păcatură, că a denegata supunerea faţă cu legile în vigore ale ţării. Guvernulă n’a greşita, decâto că prea s’a încrecjuta in preoţime şi nu e responsabila pentru că reformele bisericesc! au ajunsa la acesta grada de desvoltare. Primesce budgetula. Episcopala br. Carol Hornig din VesprimulSei cu toata causa răului este ordinațiunea din Februarie a ministrului Csaky, cu toate că acesta sciea foarte bine, că va provoca o mare furtună. Ministrula Csarcy ținu una discursa foarte semnificativa. Polemisândă cu episcopula Hornig dovedi, că tocmai acesta este, care a concipiatu ordinaţiunea din 1884 a lui Trefort, la care d-la episcopii se provocă cu atâta plăcere. Nu se miră deci de locă, pentru că Hornig nu consimte cu ordinaţiunea din Februarie 1890. Miniscrulă Weckerle vorbi foarte liniştită. Elfi declara de repeţite ori, că ţine foarte urnită la programula său bisericescă. Elyrise, ca propunerea lui Geza Szapary ar avea înţeleşii numai atunci, când desaprobarea politicei bisericesci a guvernului ar ave consecvenţe politice. In casulă de faţă însă acesta nu este permisă să se întâmple. Primul- ministru declara in fine, că desaprobarea camerei magnaţilor nu formeză pentru elă motivă de-a trage din ună astfelă de votă consecvenţeie parlamentare şi pănă când are încrederea Coronei şi a parlamentului, nu-i pasă de nimic. A urmată apoi votarea asupra propunerii lui Geza Szapary, despre care amă făcutii amintire la incepută. SGinn.l gilEî. — 30 Aprilie. Ospeţi imperătescî la Bucuresci. „Pester Corresponded“ primesce din Viena din isvoră sigură spirea următoare: „Eventualitatea, că gloriosulă nostru monarchă, împreună cu înaltulă său espe, împăratulă germană, va visita pe regele României în toamna acesta, a intrată în sfera de mare probabilitate. In urma acesteia și pertractările comerciale în curgere vor lua de aici încolo ună cursă mai repede. Ar trebui, ca să stămă pe piciorulă celă mai amicală cu statuia vecină înaintea visitei, nu numai pe tărâmă politică, ci şi economică“. —x— In locu de cunună, a prediată „Reuniunea femeiloru române din Braşoviiu întru amintirea ilustrului răposată George Bariţiu 10 fl. v. a. la fondulă destinată pentru ajutorarea şcolarilor săraci dela şcolele medii în pasuri de vorbă, ceea ce cu mulţumită se constată pe acestă cale din partea direcţiunei acestor şcoli. — x— Academia Română a primită din partea tânărului Bamberg, fiulă cunoscutului profesoră Bamberg din Parisă, o însemnată donațiune constândă din peste 300 de volume, toate privitoare la istoria mai nouă orientală. Intre acestea se află mai multe avragie valoroase precum și atlasuri geografice devenite afil forte rare. Unele dintre acestea valoreză mai multe mii de lei. —x— Adresă contra căsătoriei civile. Cetimfi in „Budapesti „Hírlap“, că catolicii din Comitatul Somogy au trimisă Majestății Sale monarchului o adresă prevăzută cu 18.681 de iscălituri, prin care protesteaza contra căsătoriei civile. — x— Monumentul Ţarului Alexandru II. In 14 Main se va duce Ţarulă Rusiei Alexandru III împreună cu familia sa, la Moscva, ca să asiste la punerea petrei fundamentală la monumentulă lui Alexandru 11. — x— Em. Protopopescu Pache, fostulă primară ală Bucuresciloră, a răposată alaltaerî, în urma unui atacă de anevrism. Răposatulă a fostă cândva deputată, şi vice-preşedinte ală camerei deputaţilor. Activitatea sa ca primară se vede din multele imfrumseţări ale capitalei române. Numele lui e legată şi de o frumosă instituţiune filantropică, „Asilulă de noapte“, în care mulţi nenorociţi găsescă adăpostă şi hrană. Răposatură a fostă în vârstă de 48 ani. —x— Revistă maritimă. Țarul Rusiei va țîne în săptămâna viitoare o mare revistă a flotei în portulă din Sevastopole. Toate corăbiile din flota de pe marea neagra voră lua parte la aceasta revistă. Sinuciderile in armata germană au începută să se înmolţască. După statistica oficială, s’au sinucisă în anulă 1891, 240 soldaţi. In anulă 1892 încâ s’au sinucisă 252 soldaţi. Cele mai multe sinucideri s’au întâmplată din causa severităţii regulamentelor. —x— Concerte. Husica militară va da Duminecă în 14 Haiti ună concertă în sala hotelului Centrală Nr. 1. Intre alte piese se va esecuta. „Eine musikalische Weltumseglung“ de Belfögel. Inceputură la Corespondența „Gaz. Transu Merişoră, Maiu 1893. Comuna noastră a hotărîtă să ridice 0 biserică nouă de pâtră în looală celei de pănă acum, altcum bunicică. Spre scopulă acesta parochienii, pe lângă prestarea materialului de petră și a lucrului cu jugulă și cu mâna, mai au a contribui și 2316 fl. v. a., câtă s’a socotită in proiectulă de spese pentru terminarea totală a bisericei. Cu toate că comuna e mică, îneâtă abia numără 96—98 fumuri, totuşi însufleţirea pentru ridicarea „Casei Domnului“ atâtă a fostă de mare şi nobilă între credincioşi, încâtă suma recerută astăzii este aproape încassată şi lucrul ă s’a începută. Durere însă, cu tote, că noi avem aci în sută măeştri zidari foarte buni şi cu sciinţe technice, aceea s’au încungiurată și ni s’au adusă pe capă ună antreprenoră streină nu șoimă de unde (cu numele Imre Péter), care e ună bețivă și ne lucră numai în batjocură. Cauțiune nu a depusă nimică, căci nu are nimică, oi din capitală totă soate, cu toate că contractulă încheiată cu elă îi pune condiţiuni şi termini, când are se scotă banii. Are să procure valută necesară şi anumită cuantă de cărămidă pe lângă patra oferită de comună, pănă acum însă nu a procurată nimică, deşi contra condiţiunilor stipulate în contractă, pănă acum s’au dată apropo 700 fl. v. a. Fundamentală e gata şi zidulă încă e ridicată mai bine de ună metru. Tencuialamarteralăi folosită pănă acum a fostă apróape numai nisipă gole, or de vară a folosită nisce materială rămasă de când cu edificarea caselor parochiale înainte cu trei ani şi astfelă îngheţată şi nefolositoră, apoi şi acela nu spimă cine i-la dată, căci pe noi nime nu ne-a întrebată. Am dori deci, ca cei competenţi, cari ni-l’au adusă pe capă, să ne da samă şi să ne spună causa acestei neregularităţi şi astfelă să ne liniştască, căci noi suntem tare îngrijaţi de sortea nostră cu biserica și presupunemă multe lucruri vécenda, că tóate să facă fără scirea nostra, cari purtămă greutățile. Când lucrurile ar merge bine, atunci am fi cu totă inima, dar văcândă, că se îndreptă totă spre răulă și sărăcirea nostra, caută să strigămă când nu mai putemă. Altcum tóta încrederea nostră ne este în înalta Episcopie, care credemă, că se va îngriji de noi părintesce nelăsându ne la rău şi dândă altă direcţiune lucrului. Suntemă datori cu mulţămită totă din acesta causă şi d-lui fisolgăbirău din Petroşeni, Carolă Buda, care ne-a sprijinită la alegerea de comiteţt şi artistie comunală, întâmplată în 4. o. a măsurată dreptăţii şi dorinţelor noastre. Dela noii funcţionari comunali aşteptămă o păşire mai energică şi o deslegare bună a lucrului, şi avem o nădejde, că acesta ne va şi succede, cu atâtă mai vârtosă, că între dânşii figureză şi d-lă Christiană Stelzner, ospătară comunală, care e ună omă onestă recunoscută, şi iubitoră de dreptate. Dânsul, deşi e de altă confesiune, a luată parte dimpreună cu noi la toate sarcinele împreunate cu ridicarea bisericei pănă acum şi promite a ne mai ajutora, şi în viitorii. Pe lângă acestea, de când a venită între noi, a regulată forte multă pe omeni şi i-a desvăţată de multe datini rele de prin crîsme, ce şi le contraseră în urma nepăsărei altoră ospătari, ce fuseră aci înaintea dânsului. Acestea am avută a vi le aduce la cunoştinţă de astă dată, Domnule Redactară, şi acum încheiu, promiţându-vă, că de altă dată vă voiu împărtăşi şi alte lucruri de prin părţile noastre. Unu merişoreanu. 7/2 are sara. — Musica orăşenescă va da ună concertă totă Dumineca în 14 Maiu, în sala hotelului Europa, cu programă foarte interesantă. Intre alte piese amintimă: Cuvertură la opera „Die verkaufte Braut“ de Smetana. Mare fantaziă din „Cavaleria rusticana“ de Mascagni etc. Aceasta serată, probabilă, va fi cea din urmă în sală. Inceputură la 7/2 ore sera. Inundaţii în România. Foile, ce teamă primită, cu mari întârzieri, din Bucuresci, aducă solri despre inundaţii grozave, ce-au fostă aproape în totă ţara. Mare şi înfricoşată a fostă inundaţia din Bucuresci, capitala României. Asă, în estrasă, cum descrie „Timpulu“ acesta inundaţia . Apele Dâmboviţei veneaumari încă de alaltaeri (Marţi) naptea, din causa topirei subite a zăpeluii la munte şi a ultimelor ploi. Pe la orele 4, Dâmboviţa venea cu mare furiă, apa se urcase pănă la nivelul ţărmului între Cărămidari şi Grozăveşti şi forma talazuri mari ca pe o mare agitată. Repeziciunea apei făcea că malurile se mâncau necontenita în diferite puncte, ameninţândă in totă momentulă să lase iocă apei să se reverse peste târmă. In adevără, în curândă apa îşi făcu drumă peste ţermură stângă, în spre Cărămidari, într’ună punctă depărtată cam de 200 metri dela viaductă. Pănă la orele 52 nu se revărsase decâtă puțină apă, pe o întindere cam de vre-o trei pogoane, formândă mă iapă ! Dar nu putu să adorme. O voce internă părea că-i spune, că depeșa stă în oarecare legătură cu hotărîrile conferenței. Elă se decisa să o desfacă. Conținutul consta din șese rânduri scurte: „Comisarulă Campbel a sosită tocmai acum în portă, a întrebată, că pre Napoleon nu e aici ? Acesta a dispărută din Elba. In casulă unui răspunsă negativă fregata englesă neamânată a plecată pe mare“. „Acela vine la timpă potrivită!“ esclama principele sărindă din pată și îmbrăcându se. „Acesta mântuesce Europa !“ încă înainte de 8 ore era elă la împăratură. Acesta nu spera de lopă. „Napoleon erăși in Europa“ ’i se părea ună periculă mai mare, ca decâ toate popoarele s’ar fi răsboită împreună. Dar se reculese îndată, căci la tote ocasiunile mari dovedea linişte şi presenţă de spirită. „Dacă lucrurile stau astfel“, 41 de elă, „atunci Napoleon trebue să fie privită ca simpla aventurieră, dar şi foarte periculosă, care e capabilă să tulbure din nou liniştea Europei. Ei, asta e treaba lui. Treaba nostră e, ca să asigurămă liniştea Europei. Aşa dară du-te fără amânare la împăratul Rusiei şi regele Prusiei şi spune-le, că suntă gata să dau ordină armatei mele, ca să plece spre Francia. Nu mă îndoescă, că ambii monarchi vor fi de aceeaşi părere ca şi mine“. Metternich se conformă imediată poruncei şi deja după ună pătrară de oră era la împăratulă Rusiei, care se alătura intru toate păreriloră monarchului austriacă. Erăsi ună pătrară de oră mai târziu primi dela regele Fridericu "Wilhelm deplina aprobare. Când se întorsa acasă, sfla acolo pe mareșalulă principe Schwarzenberg. O faimă nehotărîtâ, ce circula prin Viena, ’lă aduse aici. „Bine, că vii!“ esclama Metternich. „Napoleon e prășl pe pământă franceză. Armata nostră va pleca îndată spre Francia. Ordinulă împăratului e pe drumă!“ „Bine!“ răspunse Schwarzenberg cu sânge rece. „Intr’o jumătate de oră voră pleca adjutanți la toate corpurile de armată. Aceasta e treaba mea“. El dispăru, și abia acum se gândi Metternich să bea cafeua. Dar trebuia să se grâbescă, căci pe 10 ore convocase la sine pe miniștrii puterilor aliate. Aceștia se și adunară cu punctualitate și se sfătuiră asupra noului actă cutreerătoră. Apoi sosiră ambasadorii Austriei, Rusiei, Angliei, Spaniei, Portugaliei şi Suediei, şi toate aceste naţionalităţi diferite, care conferiră o lună întregă, fără nici ună resultată pentru pacea Europei, acum în mai puţină de o jumătate de ora se înţeleseră în privinţa următorei declaraţiuni: „Napoleonia ruptă tratatură, care i-a designată ca locuinţă insula Elba şi prin acesta a nimicită titlură de dreptă, de care era legată esistenţa sa. Călcândă pe teritoriulă francesă, nu scapă să facă tulburări şi complicaţiuni, însuşi s’a lipsită de ocrotirea legală şi în faţa lumei întregi se face declaraţiunea, că cu elă nu se poate face nici pace, nici armistiţiu.“ Puterile mari făcură următorea declaraţiune: „Napoleon Bonaparte eeschisă din toate relaţiunile publice şi civile şi este dată tribunalelor penale publice, ca duşmană şi turburătoră ală liniştei lumei. Puterile, cari au încheiată tratatură dela Parisă, ’lă voră susţine pe acesta cu tóate mijloacele posibile şi voră ajuta atâtă pe regale Franciei, câtă şi pe naţiunea francesă pentru restabilirea liniştei publice“. După hotărîrea aceasta, unanimă se puseră la uină banchetă și sigilară alianța de amintită cu nobilulă supă ală struguriloră. Da! Napoleon se întoarse la timpă potrivită și lucru ciudată, elă ar fi dorită bucurosă să intre în alianța aceasta. Elă voia cu totă seriositatea pacea, voia „să nu mai cunosca altă cărtă, decâtă emulaţiunea în fapte bune“. Dar elă are pretenţiuni la coroana Franciei cu graniţele ei din 1792. Restaurarea tronului imperiala e necesară pentru fericirea Francesiora, pentru stabilirea liniştei în Europa. Acesta o spuse elă într’o scrisoare adresată tuturora suveraniloră din Europa, dar nimenea nu-i dede răspunse. Elă convocă o comisiune pentru cercetarea declarațiunei din Viena și acesta decise, că Napoleon ca suverană ală Eibei nu poate fi considerata, că procedura sa e pe deplină justificată, căci nu i ama dată pensiunea promisă, au retuşată să-i dea soţiei sale ţerile promisol Pag. 2.