Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-01 / nr. 118

Nr. 118—1893. GAZETA TRANSILVANIEI pentru fraternitatea popoarelor­ şi pen­tru pacea universală. — x — Logodna lui Ţarevici. Se scrie din Darmstadt Ziarului „Berliner Tageblatt“, că cercurile curţii se ocupă multă de lo­godna lui Ţarevici cu prinţesa Alice, sora mai mică a marelui duce. Se pre­tinde, că logodna se va face în curendu. —x— Tergula de primăvară, ce s’a ținută în săptămâna trecută a fostă foarte slabă cercetată din causa ploiloră mari și con­tinue, în urma cărora s’au întreruptă co­­municația pe căile ferate. Setre au fostă mai puține ca în anulă trecută. Mulţi comercianţi nici nu şi-au desfăcută marfa, pentru ca să nu se strice din causa umezelei Preţulă mărfuriloră a fostă neînsemnată, deoarece vânzătorii căutau să încasseze măcară atâtă, câtă le trebuia pentru ca sâ-şi acopere cheltuelile de drumă pâtră casă. Târgulă de vite a fostă mai bine cercetată, cai s’au cumpărată și de mai mulți neguțători din România. —x — Pentru propagarea limbei francese. In Parisă s’a constituită ună comitetă ală alianței francese pentru propagarea limbei francese în străinătate. Se voră face școle gratuite în toate orașele mai mari din lume, pentru răspândirea limbei francese. —x— La congresul­ de archeologiă, ce se va ţinâ in anul­ acesta la Abbevile (Francia), România va fi representată prin d. Gr. Tocilescu. —x— Manevrele rusesci. In programui­ ma­nevrelor rusesci din anul acesta se cuprind şi eserciţiile privitoare la mobilisare. Spe­cială în guvernamentele militare, Var­­şovia-Vilna şi Kiev se vor­ face astfelfi de eserciţii. —x— Din tatera dela Bruck. M. S. mo­narchală a inspeoponatfi în 6 Iunie re­­gimentulă de inf. Nr. 2, Alexandru Ide Rusia. După terminarea eserciţiilor M, M. Sa îşi esprima mulţumirea faţă de ati­tudinea corectă a soldaţiloră. —x— Logodnă. D-ră Valeriana Oprişiu, no­tară de percă în acea inf., s’a logodita la 4 Iunie n. o. cu d-ra Maria Judita Indrieşă din Boiţa. Rutenii şi Papa. Este soluită, că la începutulă lunei curente pelerini ruteni gr.­oat. s’au dusă la Roma, ca să felicite pe Papa din incidentul­ jubileului său. Conducătorulă peleriniloră a fostă Metropolitulă rutână Sembratovici. Vorbirea ce a adresat’o Papa peleri­nilor ă ruteni a făcută efectă forte rău în toate straturile poporațiunei rutene din Galiţia. Papa ar fi cerută dela episcopii gr. cat. ruteni introducerea cultului şi ritului latină în biserică, introducerea în calendarură bisericescă a sărbătorilor­ sf. Ignaţiu Loyola şi Torquemado şi du­cerea în deplinire a decisiunilor­ Sino­dului din Lemberg dela 1891, în care Rutenii vădă ştirbirea şi atacarea inde­pendenţei bisericei loră garantată de Papii anteriori. înşişi pelerinii ruteni vorbescă, că Papa a făcută atenţi pe episcopii loră, să păciască mai bine dato­­rinţele, ce le au ca preoţi catolici. Se zice apoi, că Mitropolitulă şi episcopii ară fi luată asupra loră obligamente, cari ţin­­tescă la latinisarea bisericei rutene. Ună preotă din Halgeani, care a luată parte în pelerinagiu, descrie cu colori forte posomorite viitorulă bisericei rutene. Elă Zaie, că din vorbirea Papei se poate deduce, că seminarulă gr. cat. rutână din Lembergă în curândă va fi cedată societăţii Jesuiţitoru. „Ne înfio­­rămă de sartea ce ne aşteptă,“ esclamă numitulă preotă, la urma acâsta studenţii ruteni din Viena au arangeată o demonstraţiune contra Metropolitului Sembratovici din incidentulă reîntorcerei acestuia acasă prin Viena. Ună studentă cu numele Alexievicî a intrată în cupeulă în care se afla Metropolitulă și­­ a Z*s&) că pe­­lerinagiulă dela Roma a fostă o trădare a bisericei rutene, și s’a reîntorsă cu gân­­dulă, ca să nimiească biserica rutână. Fii convinsă, Zise Alexievici, că în con­­tra tendinţelor­ acestora, poporulă ru­tână şi studenţii ruteni voră striga tot­­dauna „pereai“. Atunci se auziră mulţimi de voci strigândă: Pereai Sembratovici! Mare sensaţiă se născu în urma acâsta în publiculă dela gară. Studenţii ruteni strigară însă mereu „pereat­“ „trădăto­­rulu­u, „Jesuitului“ In fine poliţiştii înar­maţi alungară cu mare greu pe stu­denţi. Mitropolitului, dreptă contrademons­­traţiune, i­ s’a arangiată o primire însu­fleţită în Lembergă. Studenţii ruteni s’au ţinută departe de manisfestaţiile de simpatia pentru bănuitură Metro­­polită. Spiritele sunt­ forte agitate între Ruteni. Inundaţii. * In urma ploilor­ torenţiale, ce au căzută Zilele trecute, din toate părţile ţării se vestescă mari inundaţiuni împreunate cu pagube însemnate. Mareşal, in urma unei ploi mari, i­eşită din alină la Alba-lulia şi trecând şi peste traseulă călei ferate a inundată pe mai multe locuri suburbială Maieri. Locuitorii comunei Partoşu, ce zace pe malură dreptă ală Mureşului, de iârnă şi­­au părăsită locuinţele; valurile erau aşa de puternice, încâtă ameninţau cu dis­trugere podulă de fieră, de-o mărime uriaşe, ce împreună la Partoşă cele două maluri ale riului. Mari stricăciuni a fă­cută apoi Mureşulă în ţinutul­ Devei, unde apa revărsându-se pe câmpuri a formată ună întregă oceana. Toate sămă­­năturile stau sub apă. Suburbiulă gre pesefi ală oraşului era forte ameninţată, apa pătrunZ®0^^ şi în oase. Locuitorii comunică cu luntre. Miliţia, pentru casă de pericolă, s’a pusă în stare de a da ajutoră. Comunicaţia cu trenulă a tre­buita să fiă întreruptă. Mai mulţi oameni şi-au aflată martea din causa inundărei. Mureşală a mai esundată şi la Aiudă. Etă ce ne scrie d-lă preotă Laurente Cuteanu din Oarda de josă. Miseria la culme din causa groaznicei esundari a Mureşului şi rîului Sebeşă. Alba-lulia şi comunele din apropiere stau sub apă. Case ruinate, copil flăuaânul, mame întristate, câmpuri pustiite, sămănături ruinate, ată trista privelişte a esundărei. Mai grozavă au suferită locuitorii comunei române Oarda de josă, unde apa a dărimată peste 45 case. Ar fi mare bine, dacă în f­avorulă aces­­torfi nenorociţi s’ar iniţia o colectă, o­­frandele trimiţendu-se notarului cercuală Basiliu Hațeganu. Mari pagube a pricinuită şi esun­­darea Ampoiului; toate câmpurile şi co­­munele, care stau în calea acestui repede râu de munte, suntă acoperite de apă. De asemenea a esundată şi Târnava mare. Din Mediaşă ni­ se spune, că p’o mare repeziciune Târnava a inundată deja 7 strade ale oraşului, mai alesă locuite de Români. Apa a făcută grozave stricăciuni, înfrândă in casele bieţilor­ omeni, dintre cari pe unele le-a şi dări­­mată. Câmpurile de pe malulă Târnavei, sămănate cu grâu, păpuşoiu, ififi şi cânepă zacă toate sub m­ă­straja de apă aproape de 1 metru; pagubele sunt­ imense. Totă acesta rîu­a inundată la Blaşiu, unde „Câmpuil­ Libertăţii“ stă sub apă, o parte a drumului de ţară a fostă dusă de puterea valurilor­. Mari pagube în sâmânături. La Aiudă încă au enundată văile şi rîuleţele, pe vină din­spre munte. La Glaşiu a enundată Someşulă, o sută jugâre de sâmânături stau sub apă. In urma ploiloră torenţiale din săp­tămâna espirată Oltulă a eşită din matca sa, înecândă o parte însemnată a câm­­puriloră sămănate cu bucate dela comu­nele riverane. Cea mai însemnată daună s’a cauzată comunelor ei: Noulă română, Cârţa, Colină, Glimboca, Săcădate, Avrigă şi Bradu. Chiar şi o parte din rîurile laterale, ale Oltului, cari isvorăscă din Carpaţii sudici şi au ună cursă forte repede, au făcută mari stricăciuni, îne­­oândă nu numai sămănăturile riverane, ci dărîmândă şi ducândă chiar şi casele sau alte edificii economice aflătore în apropierea loră. Plugarii noştri suntă tare disperaţi din causa prea multelor­ ploi, căci nu potă lucra nimică la câmp.— Zice corespondentulă nostru din Scorei. Dar inundaţii de acestă felă au fostă şi în multe părţi ale Ungariei. Din Ti­­misoara se scrne, că rîulă Timişă umflân­­du-se a esundată acoperindă cu apă multă teritoriu. De asemenea au esun­dată rîurile Berzova, Sava, Bega, or Tisa ameninţă a eşi din alină şi a face mari stricăciuni în sămănăturî. Şcolă pentru forestieri la Gurghiu. In 1 Octomvre n. c. se va deschide la Gurghiu noua şcolă pentru forestieri, înfiinţată pe cheltuala statului. In Ar­deală ea va fi prima şcală de feliulă acesta. Şcola va fi în localităţile castelului de vânătore de la Gurghiu, care în mare parte este deja şi arangiată pentru acestă scolă. Va fi prevăzută cu o grădină de pădurăriţă, ce se estinde pe un­ teri­toriu de 20 jugăre şi din care se speră că deja peste doi ani se vor­ puta îm­părţi surprii de lipsă pentru plantarea cu păduri a locurilor ei pleşuve din Ar­­deală. Afară de studiulă teoretică, în acastă şcală se va pune pendulă de că­­petenie pe eserciţială practică in totă ce priveste cultivarea, esploatarea şi îngri­jirea pădurilor­. In primula ană de şcolă, se va pune pendulă principală pe mate­­matică, scrisă, desemnă, măsurarea unor­ teritorii mai mici etc.; elevii de cursulă primă se vor­ esercia apoi şi în mă­­nuarea armei de vânată etc. După cum se Z'C0­ în cursulă primă voră fi primiţi de­ocamdată 30 de elevi. Pentru ca însă să se pota deschide tot­odată şi cursulă al­ doilea, 30 de elevi, cari acum voră absolve cursulă I la alte şcole de forestieri, voră fi aduşi la tomnă în Gurghiu pentru cursul­ al­ II-lea, întreţinerea la acastă şceră, cu pre­­vederea complectă: cuartiră, costă, îm­brăcăminte, instrucţiune etc. va costa 150 fl. la ană. Mulţi vor­ fi însă între­ţinuţi pe spesele statului. Cererile pen­tru primire suntă a se trimite ministe­­riului ungurescă de agricultură până la finea lui Iulie n. a. Condiţiile de primire le vom­ specifica în numârulă de mâne. In totală, şcola acâsta promite a fi destulă de practică pentru trebuinţele nóastre ardelenesci; durere însă, că şi aci instrucţiunea se va da esclusivă în limba maghiară, ceea ce ne face să cre­­demă, că pe lângă scopulă practică, prin şcola acasta se urmăresce şi ună altă scopă utopică şi ocultă. — adecă mur­­darulfi şi odiosulfi scopă alfi maghia­­risârei! Literatură. — In editura librăriei C. Sfetea din Bucuresci, a apărută: „Lumea de , romană de aventuri, de Grigore Mârun­­ţeanu. Ţipară frumosfi, hărtiă fină. Mă­rimea 150 pag. —In Tipografia Diecesană din Aradă a apărut şi : „ Protocolulu adunărei generale a treia a Reuniunei înveţătorilor, români gr. or. din Diecesa Aradului, districtură din drapta Mureşului, ţînute în Aradă la 13 şi 14 Aprilie n. 1893“. Form. 8® de 88 pag. Editura Reuniunei. Pagina 3. Scrrî telegrafice. Berlind, 11 Iunie. Agitaţiu­nea electorală a social-democraţi­­loru ia dimensiuni totu mai mari. In Elbing s’au întemplatu escese, cari au pricinuitu intervenirea gen­­darmeriei cu arma. Parisu, 11 Iunie. După o serie din Montpellier, acolo s’au ivită două caşuri de coleră. DIVERSE. Unu regulamentu nostimii. Spania a începută de cât­va timpă să dea lecţii de civilisaţiă. Deputaţii din Parlamentul spa­niolă, doritori de a scurta seria nesfîrşită de interpelări ale oposiţiei şi discursurile ministeriale, au găsită ună mijlocă foarte paotică, spre a ajunge la acestă scopă. Unuia din ei a propusă, ca să fie făcută ună regulamente prin care să se impuie oratorilor şi de a vorbi în piciore şi, ce­va mai mult și să stea pe cât şi timpii vor­­besefi într’unfi singurii piciorui. In adu­nările legislative.... ale negrilorfi din Africa, acestei sistemă este în vigore și elfi a datu nispe resultate foarte avanta­­gioase. Dăcă acestei lucru s’ar aplica și în corpurile nóastre legiuitoare ! Unu monumentu anarchistu. In Ziua de 13 Iunie se va face în cimiterulfi Waldheim din Chicago, în presenţa delegaţiunilorfi anarchista din totă lumea, inaugurarea unui monumentd ridicatei în memoria celor­ 5 anarchişti, cerl fură esecutaţi în acestă oraşfi mai acum câţi­va ani. Monumentulfi repre­­sintă o femelă într’o atitudine amenin­­ţătdre, cu unfi braţfi întorsfi spre pieptfi şi celalatfi întinsă, ţinândă o coroana de lauri d’asupra capului unui bărbată în haină de muncitură, care este întinsă josă mortă la spatele ei şi la picioarele căruia pământulă este presărată de palmi. Pe piedestală suntă înscrise cele din urmă cuvinte ale unuia din anarchiştii esecutaţi, August Spies : „Tăcerea noastra va fi mai puternică, decâtă multe din cuvintele voastre“. Forma dinţiloru. Doi savanţi s’au dedată la studiulă plastică ală dinţilor­ omeneşti. Ei au descoperită, că forma incisivilor­ se deosebeşte după rase. Speţiele inferioare au dinţii mai volumi­­noşi decâtă celelalte; afară de asta ele presintă forma de trapeze), ca la maimuţele antropomorfe (cu forme omenesci); rasa albă purta dinţi, cari ţină, pentru formă, mijlocia între aceste două tipuri; ele se apropie de dinţii go­­rileloră şi de simpanzee. Forma dinţi­­loră trapezoial, alfi cărorfi tăişfi e forte tare, se esplică la sălbatici prin necesi­tatea, în care dânşii se găsescfi de mes­­tecă multă nişpe alimente tari şi puţina hrănitore. De altfelfi, dinţii se strică la acastă meserie, nu e rarfi de mirare, de a se vedea nise© dinţi de sălbatici usaţi pănă la gingiă. Una tună monstru Und tund Krupp, de 124 de tonne,e figureză acum la es­­posiţia din Chicago. Elfi a fostit îmbar­­catfi la Hamburgi şi a ajunsă la Balti­more după o traversare a poenului foarte accidentată. Eoă câte­va date ca să vă faceţi o idee despre mărimea acestui tunăi, care în adevăr fi este ună tună monstru ne mai văzută pănă acum. Cali­­brulă acestui tună este de­ 490 de mi­limetri, lungimea sa de 12 metri și greu­tatea proectilului său este de 1180 de chilogreme, încărcătura de urbă este de 300 de chilograme. La Essen s’a făcută încercarea acestui tună şi tragerile în ţintă au fostă forte esacte; însă ună rău a fostă, că nici ună geamă din îm­prejurime pănă la o mare distanţă n’a putută resista şi astfelă, că numai chel­tuiala cu plata geamurilor și sfărîmate a fostă mare, dar încă ceea a încărcăturei. Proprietari ! Dr. Aurel Ilureșianu. Redactori responsabilii ere^priu staioru

Next