Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)
1893-06-10 / nr. 126
Macthmea, Admiaistratiuas^ şi Tipogratia: SftASOVU, piaţa mare, Tfirgulunului Mr. 30. avrtserf nefrancate nu se primesc». Manuscripte nu se retrimită. Birourile da atunciuri: Xmforfi, piaţa mare, TCrflulu Inului Nr. 30. înserate mai primescu în Yiena 22. Mosse, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Fretnift inserţiunilor: o seria garmond pe o coloana 6 cr. şi 30 or. timbra pentru o pubiicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a VII-a o senă 10 cr. v. a. ecu 80 baril. „gazeta iese în fia-parecţi Avonaraente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franoî,pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoî. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul pentru Brasovi a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu I., pe unu anü 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarui 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamentele câtu și inserțiunile suntu _____a se plăti înainte. Nr. 126. Brașoviî, Joi, 10 (22) Iunie 1893. Convocarea cuelegatilorv. Brașoviî, 8 Iunie v. S’a împliniţii deja anulă, de când comitetului centralii, alesă de conferenţa din anulă trecută a partidei nóstre naţionale, a mersă la Viena cu memorandulă. Elă a avută ună mandată dela conferenţă şi nu pote fi nimică mai firescă, decâtă îndatorirea, ce-o simte de a raporta mandanţiloră sei despre lucrările, ce le-a sevîrşită în esecutarea acestui mandată. In convocarea delegaţiloră alegătoriloru noştri în adunare estraordinară pe ctiua de 27 Iunie (9 Iulie st. n.) a. c., pentru de a asculta raportulă comitetului, nu este dor nimică surprincjetoră. Ea a trebuită se se facă în orice casă şi deca este ceva de obiectată în faţa ei, este numai împrejurarea, că nu s’a făcută mai înainte, după cum partida noastra era în dreptă a se aştepta, ci comitetulă a trăgănat’o, pănă ce s’a creată situaţiunea precară, despre care ne vorbesce în convocarea sa. Darea de seama a comitetului centrală era şi este cu atâtă mai reclamată în interesul partidei noastre naţionale, cu câtă pană astăcji încă nu s’a făcută claritate despre resultatele reale ale activităţii desfăşurate în esecutarea mandatului, ce l’a primită dela conferenţa din 20 şi 21 Ianuarie 1892. Deca într’aceea evenimentele, ce cu precipitare se urméza, au făcută ca situaţiunea de adi se fia atâtă de gravă, faptulă acesta însuşi ne indică necesitatea, ca în faţa periculeloră ameninţătore partida noastra naţională se se gasesca şi ea la rendulă seu în starea consolidată, care se-i facă posibilă a le înfrunta cu tata bărbăţia. Şi amă fi nesincerî, decă n’amă adauge aici, că o lămurire mai timpuria a situaţiunei, create prin pastilă întreprinsă înainte c’ună ană de 4^e, ar^ fi uşurată problemele grele, ce se impună acii partidei noastre naţionale. Cu atâtă mai multă se cere acuma dela noi, ca se fimă deplină consolide aceste grave probleme şi de seriositatea timpului, ce ’lă străbatemă. Situaţiunea de acţi e netăgăduită forte gravă, e gravă prin greşelele şi neajunsurile nóastre proprii, dar e peste mesură gravă prin persecuţiunile nedrepte şi neumane, ce le îndurămă dela contrarii neamului nostru. Pe cetitorii noştri, fără îndoielâ, îi va fi îngrijată adencă, că însuşi comitetulă esecutivă ală partidei noastre naţionale vine acum după ună ană, se constate acésta înrăutățire a stării nóastre politice, dér nu i-a putută surprinde, fiindcă nu le-amă făcută niciodată ilusiunî, ci totdeuna amă (^isu și amă susținută, că o îmbunătățire a stării nóastre politice trebue se derive mai întâiu dela noi Românii, că adecă trebue se-i premergă mai înteiu întărirea şi consolidarea nostră interioara, utilisarea forţelor noastre naţionale cu seriositate, cu plan şi sistem în interesul naţiunei române, a libertăţii şi a drepturilor sale; amă declarată, că de aici aternă orice succesă reală şi durabilă în lupta nostra pentru esistenţa naţională. Şi ceea ce amă cu 80 şi susţinută pănă acuma, 4i°emh şi susşinemă şi aşî, când lucrurile au ajunsă aşa de departe, încâtă, cum cu consternare şi indignare vedemă, este trasă în cercetare judecătorescă de cătră puternicii 4i lei întregă comitetulă actuală esecutivă ală partidei noastre, din causa Memorandului. Urmărirea judecătorască a comitetului nostru centrală, pentru că a esercitată dreptulă constituţională fundamentală cetăţenescă de a espune într’ună memoriu cătră capulă statului gravaminele naţionale şi a cere schimbarea stării asupritoare pe cale legală, este o faptă de sine stătătore a puterii publice, care cu durere vedemă, a depăşită demult cărarea legală constituţională şi a devenită discreţionară în adeveratură înţelesă ală cuvântului. Trebue dor ca acesta faptă, la rendulă seu, se fiă discutată de sine stătătoru de cătră organulă nostru. Nu putemă înse se nu accentuămă deja acuma, ca ună lucru de sine înțelesă, că ataculă acesta violentă, care este îndreptată nu numai în contra persoaneioră, ce compună comitetulă și a procederei lor, ci se îndreptă totodată şi în contra drepturilor fundamentale constituţionale ale partidei noastre naţionale, trebue se ne afle pe toţi solidari în a lă respinge cu toată energia şi demnitatea. O însemnătate deosebită interioră oare înse pentru partida nostră naţională darea de semă a comitetului, pentru care sunt convocaţi delegaţii conferenţei noastre naţionale. Când e vorba de a ne examina faptele din trecut, de a le pune pe cumpăna judecăţii luminate, lipsită de orice preocupare şi patimă, ca astfelă se găsimă cărarea cea bună, pe care se putemă păşi în viitoră cu mai mare efectă ca până acuma, urméaza de sine, că delegaţii conferinţei numai aşa îşi vor putea deslega în modă mulţumitoră greaua problemă de a lua hotărârile cele de lipsă în vederea precarei situaţiuni actuale, deci vor fi pătrunşi de simţulă de responsabilitate faţă cu marea causă naţională şi voră sei să se abnege pentru ea. Nu ne îndoimă, că membrii conferenţii naţionale voră sei să aprecieze câtă de multă bunăvoinţă, seriositate şi abnegare de sine se cere azi dela fiecare, ca să se poată împlini dorinţa esprimată de comitetă, ca viitoarea adunare să se sfătuiască cu frăţască dragoste şi cum va fi mai bine pentru naţiunea noastră, atâtă de multă prigonită. Sperămă şi aşteptămă doar ca în acestă spirită să se pregătească a merge din toate părţile la întrunire, şi îi conjurămă pe toţi să nu uite, că tăria şi consolidarea nostră interioara este şi rămâne cea dintâiu garanţie pentru isbenda causei noastre sfinte în viitoră! % ''4 FOILETONUL!! „GAZ TRANS.“ ESCURSSUNt pe munţii ţerei Bârsei şi ai Făgăraşului [de Xoa.3a.-Gt T-cLrc-ct. 11. Branurii cu plaiurile şi piscurile sale. Locii în regiunea lemnului, cu păduri, păşuni şi prea frumose pot fi întinse. (Urmare). Dela bariera de josă din Brană, drumulă de comunicaţia duce cătră frontieră, şi apoi mai departe în România, pe 2 părţi, şi anume: 1) Prin comuna Şimonă cătră Guţanulă la Strunga şi aşa mai departe pe teritorială română cătră pitoresculă oraşă Sinaia şi cătră comuna Petroşiţa, aşa că pănă la capătulă de din susă ală comunei Şimonă, poţi merge cu trăsura, de aci apoi mai departe pe josă sau călare pănă în România. 2) Prin Mpeciulă inferioră, pe unde ţinândă drumulă principală totă pe muchia delului, de acolo poţi eşi bine cu trăsura pănă susă în frontieră la vama ungară dela Cruce, din Branulă superioră, de unde apoi peste „Ruia“, pe partea României, pe şosaua cea forte bună de acolo, poţi merge cu trăsura mai departe. In direcţiunea acesta, adecă pornindă dela vama ungară, dela Cruce, prin vama română dela Giuvala, pe calea de acolo înaintândă poţi merge la renumita şi prea frumosa peşteră dela „Dâmbovicioara“, ce se află pe partea României, mai în apropierea comunei Rucără, şi care într’adevără merită a fi cercetată şi privită mai de-aproape, pentru admirabila şi măreţa ei formaţiune şi pentru multele stalactite, ce se află în abundanţă în peştera aceea. Cum este situată Branula între Bupeciu, frontieră şi Petra Craiului, următoarele comune ale Branului esă cu teritoriulă loră pănă susă la frontieră, şi anume: Șimonulă dela capulă vestică ală Buceciului încolo peste munții dela Strunga, urméazá după aceea Moeciulă superioră și apoi comuna Fundata, pănă la vama dela Cruce în Branulă superiorii. Dela Cruce încolo, tote pănă în frontieră urméazá comuna Şirnea şi Peştera, pănă la Petra Craiului. Pe teritoriul comunei Peştera, aprope de biserica din acestă comună, în partea estică se află o peşteră prea frumosă şi forte mare, despre carea se cjice, că trece cu lungimea ei încolo sub Petra Craiului. De la aceasta peşteră şi-a primită şi comuna numirea sa „Peştera“. Locuitorii din comunele Fundata, Şirnea şi o parte din cei din Peştera îşi au locuinţele lor, acolo susă pe piscurile Branului, nemijlocită lângă frontieră. Mai în toate locurile, de la Bupeciu şi pănă la Petra Craiului, poate omul, trece frontiera pe jos, seu călare în România şi din România dincoce, fără nici o greutate. Şi tocmai pentru aceea, ca să nu se întâmple contrabande şi neajunsuri din una sau din altă parte, frontiera pe acesta linie este strictă păzită, atâtă din partea Ungariei, câtă şi din partea României. Trecerea din România la noi, josă la palele munţiloră, în direcţiunea vămei din Branulă inferioră, se poate face şi se şi face de regulă numai prin pasulă Branului, prin strîmtorea munţiloră din Branulă de josă de lângă rîulă „Turcu“, sub castelulă Branului. Se poate tuse trece pe josă seu călare şi pe rîulă Zârneştilor, dintre Măgura şi Petra Craiului, şi prin despicătura Petrei Craiului din punctulă la „Turnă“, prin loculă numită „Crepătura,“ aşa că prin ambele aceste puncte e şi dintre munţi la comuna Zerneşti. Trecerea printre Petra Craiului, prin loculă numită „Crepătura“, fiindă de multă timpă tare negligiată, aii este mai nepracticabilă, numai cu piciorulă mai poţi trece pe aici, cu toate că în vechime, când linia de vamă era pe la şanţură, ce se întinde dela castelă pe la paalele a8tipe ale munţilor, în stânga şi în dreapta pe sub Măgura şi încolo pănă cătră Bupeciu, în acele timpuri, tercii, pe hăţaşură din „Crepătura“ , după cum spună bătrânii, aşa mai pe sub ascunsă se trecea din România la noi, pe cai, ca contrabandă, multă sare şi tutună. Maghiarisarea armatei. Amă adus, ieri la „sclii telegrafice“, că delegatul Széll Kálmán a interpelată pe ministrul de răsboiu în afacerea cu rescriptura comandantului Lobkowitz, adresată, ca răspunsă, primăriei din Budapesta. Foile unguresci, ce le primimă actr, publică textulă interpelației lui Széli și răspunsula majorului Nyiri, care este următorulă : „Onorată comisiune regnicolară! Am onoare a răspunde, în numele Exelenţei Sale ministrului comună de résboiu, la interpelaţiunea membrului comisiunei Széll Kálmán. (Să aucfim.) Ministrul comună de résboiu, deja în şedinţa de ieri a comisiunei ţărei, a luată veste, despre pasuli, ce formază obiectulă interpelaţiunei şi, în urma ceioră aucjite, a îndrumată prin telegrafă, încă ieri după amiatil pe comanda de corpă IV, ca să-i dea lămuriri câtă mai curândă. Raportă lămuritoru ne sosindă pănă acum, elă trebue aşteptată pentru ea să se potă face critica stărei lucrului. Nu sufere nici o îndoelă însă, că, în sensulă ordinațiunilor d esmise, comanda pieței din Budapesta este obligată, ca la toate hârtiile maghiare, ce-i sosescă, se respundă la limba maghiară (Aprobări). Și la casulă, decă imediată n’ar putea face acesta din pricina lipsei de puteri, atunci pentru