Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-10 / nr. 126

Macthmea, Admiaistratiuas^ şi Tipogratia: SftASOVU, piaţa mare, Tfirgulu­­nului Mr. 30. avrtserf nefrancate nu se primesc». Manuscripte nu se retrimită. Birourile da atunciuri: Xmforfi, piaţa mare, TCrflulu Inului Nr. 30. înserate mai primescu în Yiena 22. Mosse, Hausenstein & Vogler (Otto Maas), H. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Fretnift inserţiunilor: o seria garmond pe o coloana 6 cr. şi 30 or. timbra pentru o pubii­­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a VII-a o senă 10 cr. v. a. ecu 80 baril. „­gazeta i­ese în fia-parecţi Avonaraente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franoî,pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoî. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Brasovi a administrațiune, piața mare, Târgula Inului Nr. 30 etaglulu I., pe unu anü 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplarui 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamen­tele câtu și inserțiunile suntu _____a se plăti înainte. Nr. 126. Brașoviî, Joi, 10 (22) Iunie 1893. Convocarea cuelegatilorv. Brașoviî, 8 Iunie v. S’a împliniţii deja anulă, de când comitetului centralii, alesă de conferenţa din anulă trecută a par­tidei nóstre naţionale, a mersă la Viena cu memorandulă. Elă a avută ună mandată dela confe­­renţă şi nu pote fi nimică mai fi­­rescă, decâtă îndatorirea, ce-o simte de a raporta mandanţiloră sei despre lucrările, ce le-a sevîr­­şită în esecutarea acestui man­dată. In convocarea delegaţiloră ale­­gătoriloru noştri în adunare estra­­ordinară pe ctiua­ de 27 Iunie (9 Iulie st. n.) a. c., pentru de a as­culta raportulă comitetului, nu este dor nimică surprincjetoră. Ea a trebuită se se facă în ori­ce casă şi deca este ceva de obiectată în faţa ei, este numai împrejurarea, că nu s’a făcută mai înainte, după cum partida noastra era în dreptă a se aştepta, ci comitetulă a trăgănat’o, pănă ce s’a creată situaţiunea precară, despre care ne vorbesce în convocarea sa. Darea de seama a comitetului centrală era şi este cu atâtă mai reclamată în interesul­ partidei noastre naţionale, cu câtă pană as­­tăcji încă nu s’a făcută claritate despre resultatele reale ale acti­vităţii desfăşurate în esecutarea mandatului, ce l’a primită dela con­­ferenţa din 20 şi 21 Ianuarie 1892. Deca într’aceea evenimentele, ce cu precipitare se urméza, au făcută ca situaţiunea de adi se fia atâtă de gravă, faptulă acesta în­suşi ne indică necesitatea, ca în faţa periculeloră ameninţătore par­tida noastra naţională se se ga­­sesca şi ea la rendulă seu în sta­rea consolidată, care se-i facă po­sibilă a le înfrunta cu tata băr­băţia. Şi amă fi nesincerî, decă n’amă adauge aici, că o lămurire mai timpuria a situaţiunei, create prin pastilă întreprinsă înainte c’ună ană de 4^e, ar^ fi uşurată problemele grele, ce se impună acii partidei noastre naţionale. Cu atâtă mai multă se cere acuma dela noi, ca se fimă de­plină consoli­de aceste grave pro­bleme şi de seriositatea timpului, ce ’lă străbatemă. Situaţiunea de acţi e netăgă­duită forte gravă, e gravă prin greşelele şi neajunsurile nóastre proprii, dar e peste mesură gravă prin persecuţiunile nedrepte şi ne­umane, ce le îndurămă dela con­trarii neamului nostru. Pe cetitorii noştri, fără îndo­­ielâ, îi va fi îngrijată adencă, că însuşi comitetulă esecutivă ală partidei noastre naţionale vine acum după ună ană, se constate acésta înrăutățire a stării nóastre politice, dér nu i-a putută surprinde, fiind­că nu le-amă făcută nici­odată ilusiunî, ci tot­deuna amă (^isu și amă susținută, că o îmbunătățire a stării nóastre politice trebue se derive mai întâiu dela noi Ro­­mânii, că adecă trebue se-i pre­­mergă mai înteiu întărirea şi con­solidarea nostră interioara, utilisa­­rea forţelor­ noastre naţionale cu se­­riositate, cu plan şi sistem în intere­sul­ naţiunei române, a libertăţii şi a drepturilor­ sale; amă declarată, că de aici aternă ori­ce succesă reală şi durabilă în lupta nostra pentru esistenţa naţională. Şi ceea ce amă cu 80 şi susţi­nută pănă acuma, 4i°emh şi sus­­şinemă şi aşî, când lucrurile au ajunsă aşa de departe, încâtă, cum cu consternare şi indignare ve­­demă, este trasă în cercetare ju­­decătorescă de cătră puternicii 4i­ lei întregă comitetulă actuală ese­cutivă ală partidei noastre, din causa Memorandului. Urmărirea judecătorască a co­mitetului nostru centrală, pentru că a esercitată dreptulă constitu­ţională fundamentală cetăţenescă de a espune într’ună memoriu că­tră capulă statului gravaminele naţionale şi a cere schimbarea stării asupritoare pe cale legală, este o faptă de sine stătătore a puterii publice, care cu durere ve­­demă, a depăşită demult cărarea le­gală constituţională şi a devenită discreţionară în adeveratură înţe­­lesă ală cuvântului. Trebue dor ca acesta faptă, la rendulă seu, se fiă discutată de sine stătătoru de cătră organulă nostru. Nu putemă înse se nu ac­­centuămă deja acuma, ca ună lucru de sine înțelesă, că ataculă acesta violentă, care este îndrep­tată nu numai în contra persoa­­neioră, ce compună comitetulă și a procederei lor­, ci se îndreptă tot­odată şi în contra drepturilor­ fundamentale constituţionale ale partidei noastre naţionale, trebue se ne afle pe toţi solidari în a lă res­pinge cu toată energia şi demni­tatea. O însemnătate deosebită inte­­rioră o­are înse pentru partida nos­­tră naţională darea de semă a comitetului, pentru care sunt­ con­vocaţi delegaţii conferenţei noas­tre naţionale. Când e vorba de a ne examina faptele din trecut­, de a le pune pe cumpăna judecăţii luminate, lipsită de ori­ce preocu­pare şi patimă, ca astfelă se gă­­simă cărarea cea bună, pe care se putemă păşi în viitoră cu mai mare efectă ca până acuma, ur­méaza de sine, că delegaţii confe­rinţei numai aşa îşi vor putea deslega în modă mulţumitoră greaua pro­blemă de a lua hotărârile cele de lipsă în vederea precar­ei situaţiuni actuale, deci vor­ fi pătrunşi de simţulă de responsabilitate faţă cu marea causă naţională şi voră sei să se abnege pentru ea. Nu ne îndoimă, că membrii conferenţii naţionale voră sei să aprecieze câtă de multă bună­voinţă, seriositate şi abnegare de sine se cere azi dela fiecare, ca să se poată împlini dorinţa espri­­mată de comitetă, ca viitoarea adu­nare să se sfătuiască cu frăţască dragoste şi cum va fi mai bine pentru naţiunea noastră, atâtă de multă prigonită. Sperămă şi aşteptămă doar ca în acestă spirită să se pregătească a merge din toate părţile la întru­nire, şi îi conjurămă pe toţi să nu uite, că tăria şi consolidarea nostră interioara este şi rămâne cea dintâiu garanţi­e pentru is­­benda causei noastre sfinte în viitoră! % ''4 FOILETONUL!! „GAZ TRANS.“ ESCURSSUNt pe munţii ţerei Bârsei şi ai Făgăraşului [de Xoa.3a.-Gt T-cLrc-ct. 11. Branurii cu plaiurile şi piscurile sale. Locii în regiunea lemnului, cu păduri, pă­şuni şi prea frumose pot fi întinse. (Urmare). Dela bariera de josă din Brană, dru­­mulă de comunicaţia duce cătră fron­tieră, şi apoi mai departe în România, pe 2 părţi, şi anume: 1) Prin comuna Şimonă cătră Gu­­ţanulă la Strunga şi aşa mai departe pe teritorială română cătră pitoresculă oraşă Sinaia şi cătră comuna Petroşiţa, aşa că pănă la capătulă de din susă ală comu­nei Şimonă, poţi merge cu trăsura, de aci apoi mai departe pe josă sau călare pănă în România. 2) Prin Mpeciulă inferioră, pe unde ţinândă drumulă principală totă pe mu­chia delului, de acolo poţi eşi bine cu trăsura pănă susă în frontieră la vama ungară dela Cruce, din Branulă supe­­rioră, de unde apoi peste „Ruia“, pe partea României, pe şosaua cea forte bună de acolo, poţi merge cu trăsura mai departe. In direcţiunea acesta, adecă por­nindă dela vama ungară, dela Cruce, prin vama română dela Giuvala, pe calea de acolo înaintândă poţi merge la renumita şi prea frumosa peşteră dela „Dâmbovi­­cioara“, ce se află pe partea României, mai în apropierea comunei Rucără, şi care într’adevără merită a fi cercetată şi privită mai de-aproape, pentru admirabila şi măreţa ei formaţiune şi pentru mul­tele stalactite, ce se află în abundanţă în peştera aceea. Cum este situată Branula între Bu­­peciu, frontieră şi Petra Craiului, urmă­­toarele comune ale Branului esă cu teri­­toriulă loră pănă susă la frontieră, şi anume: Șimonulă dela capulă vestică ală Buceciului încolo peste munții dela Strunga, urméazá după aceea Moeciulă sup­erioră și apoi comuna Fundata, pănă la vama dela Cruce în Branulă supe­riorii. Dela Cruce în­colo, tote pănă în frontieră urméazá comuna Şirnea şi Peş­tera, pănă la Petra Craiului. Pe teritoriul­ comunei Peştera, aprope de biserica din acestă comună, în partea estică se află o peşteră prea frumosă şi forte mare, despre carea se cjice, că trece cu lungimea ei încolo sub Petra Craiului. De la aceasta peşteră şi-a primită şi comuna numirea sa „Peş­tera“. Locuitorii din comunele Fundata, Şirnea şi o parte din cei din Peştera îşi au locuinţele lor, acolo susă pe pis­curile Branului, nemijlocită lângă fron­tieră. Mai în toate locurile, de la Bupeciu şi pănă la Petra Craiului, poate omul, trece frontiera pe jos, seu călare în Ro­mânia şi din România dincoce, fără nici o greutate. Şi tocmai pentru aceea, ca să nu se întâmple contrabande şi nea­junsuri din una sau din altă parte, fron­tiera pe acesta linie este strictă păzită, atâtă din partea Ungariei, câtă şi din partea României. Trecerea din România la noi, josă la palele munţiloră, în direcţiunea vămei din Branulă inferioră, se poate face şi se şi face de regulă numai prin pasulă Bra­nului, prin strîmtorea munţiloră din Bra­­nulă de josă de lângă rîulă „Turcu“, sub castelulă Branului. Se poate tuse trece pe josă seu călare şi pe rîulă Zârneşti­­lor, dintre Măgura şi Petra Craiului, şi prin despicătura Petrei Craiului din punc­­tulă la „Turnă“, prin loculă numită „Crepătura,“ aşa că prin ambele aceste puncte e şi dintre munţi la comuna Zer­­neşti. Trecerea printre Petra Craiului, prin loculă numită „Crepătura“, fiindă de multă timpă tare negligiată, a­ii este mai nepracticabilă, numai cu piciorulă mai poţi trece pe aici, cu toate că în vechime, când linia de vamă era pe la şanţură, ce se întinde dela castelă pe la paalele a8tipe ale munţilor, în stânga şi în dreapta pe sub Măgura şi încolo pănă cătră Bupeciu, în acele timpuri, tercii, pe hăţaşură din „Crepătura“ , după cum spună bătrânii, aşa mai pe sub ascunsă se trecea din România la noi, pe cai, ca contrabandă, multă sare şi tutună. Maghiarisarea armatei. Amă adus, ieri la „sclii telegra­fice“, că delegatul­ Széll Kálmán a in­terpelată pe ministrul­ de răsboiu în afacerea cu rescriptura comandantului Lobkowitz, adresată, ca răspunsă, pri­măriei din Budapesta. Foile unguresci, ce le primimă actr, publică textulă interpelației lui Széli și răspunsula majorului Nyiri, care este ur­­mătorulă : „Onorată comisiune regnicolară! Am onoare a răspunde, în numele Exelenţei Sale ministrului comună de résboiu, la interpelaţiunea membrului comisiunei Széll Kálmán. (Să aucfim.) Ministrul­ comună de résboiu, deja în şedinţa de ieri a comisiunei ţărei, a luată veste, despre pasuli, ce formază obiectulă in­­terpelaţiunei şi, în urma ceioră aucjite, a îndrumată prin telegrafă, încă ieri după amiatil pe comanda de corpă IV, ca să-i dea lămuriri câtă mai curândă. Raportă lămuritoru ne sosindă pănă acum, elă trebue aşteptată pentru ea să se potă face critica stărei lucrului. Nu sufere nici o îndoelă însă, că, în sensulă ordinațiu­­nilor d esmise, comanda pieței din Bu­dapesta este obligată, ca la toate hârtiile maghiare, ce-i sosescă, se respundă la limba maghiară (Aprobări). Și la casulă, decă imediată n’ar pute­a face acesta din pricina lipsei de puteri, atunci pentru

Next