Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)

1893-07-01 / nr. 142

Nr. 142—1898, în Lemberg ună institutii de crescere pentru tinerimea rutână, căruia în dieta provincială cu toata oposiția Ruteciloru i se voia una ajutoră. Dar nici protestele Basilianiloră, nici o deputațiune trimisă la 1685 la Imperatura n’au avută vr’una resultată. Și într’adevără, deja se arată semnele influinţei Iesuiţiloră în spiritule ultramontane, ce s’a încuibată într’o parte a ■clerului rutenă, în loculă credinţei simple şi a toleranţei proprie Rutenului. Ingrijirile Ruteniloră s’au potenţată, când la 1885 s’au făcută încercări în comisiunea dietei provinciale de a introduce calendarulă nou. (gregoriană). In urma protestărilor episcopatului insă încercările aceste au dispărută. (Va urma.) Turburările din Parisu. Ansa la aceste turburări au dat’o, precum scimă, nispe baluri ale unoră (fiare, edate de elevii sceleloră de arte. Aceste baluri, unulă dată la „Moulin-Rouge“ şi altuia la „Ellysee Montmartre“, unulă arangiată de elevii şcoleloră de arte şi de editor ai chiarului „Courier franţais“. La unulă au luată parte 2000, ei la altulă 3000 de persoane, însă au avut b ună caracteră imorală şi scandalosă. In unul din aceste baluri au traversată sala îndesuită de publică, în mare parte studenţi, patru fete, aproape despoiate de vestminte. Acestă împrejurare a făcută pe senatorul Berenger, care este şi preşedintele „uniunei în contra imoralităţii pe strade“, să făcă arătare contra acelora fete. Tribunalul o condamna pe cele patru fete, precum și pe studentul Guillaume, din causa întâmplărilor scandaloase dela bală, la câte 100 franci amendă, or dela celălaltă bală numită „Fiu de Siecle“ au fostă condamnate trei dame la arestă pe timpă scurtă. Din causa acesta studenţii înscenară demonstraţiuni pe stradă, cari în scurtă vreme luară ună caracteră ameninţătoră. Despre aceste turburări se mai anunţă din Paris, urmatoarele : Guvernulă a închisă bursa muncitorilor. Din causa aceasta foile radicale atacă vehementă guvernală. 17 deputaţi şi 50 consilieri municipali din Paris, au semnată ună manifestă, în care se ridică protestă în contra volniciilor guvernului. In strada St. Maur s’a construită o baricadă. Escedenţii atacară poliţia cu bolovani, bucăţi de fieră şi cu focuri de revolvere. Mai multe persoane au fostă rănite, or vre o câteva sute arestate. Lângă cimiterul Pere Lachaise au aprinsă escedenții ună vagonă ală tramvaiului, împrejurulă căruia bâjbăiau turburătorii. Poliția îi provocasă se împrastie. Ca răspunsă se auciră mai multe detunături de revolvere. Garda republicană şi poliţia năvăli cu sabia scosă asupra mulţimei, care după o luptă scurtă o lua la fugă. Ună individă slobocji ună focă de revolveră, poliţiştii se repecjiră asupra lui şi - i şi tocară cu săbiile. Paris»V, 8 Iulie. In şedinţa camerei interpela deputatulă Mery în causa închiderei bursei muncitorilor, or dep. Dreyfus în causa turburărilor din Quartier Latin. Dreyfus afirmă, că poliţia a comisă asasinare, Ministrulă Dupuy desminţi categorioe acesta afirmaţiune. Dreyfus clipita intervenirea miliţiei, a cărei datorinţă este de a apăra ţara, dar nu a împuşca poporulă (aplause în stânga estremă). Dep. Tony Revillon declara, că bursa muncitorilor a fostă închisă fără de a se aştepta decisiunea tribunalului. Deputatul, socialistă Dumay, cere, ca guvernulă să fie pusă în stare de acusaţiune. Ministrul- preşedinte Dupuy regretă evenimentele triste dinjilele din urmă. Dânsulă Qise, că Dreyfus a exagerată evenimentele din Quartier Latin. Cu privire la închiderea bursei muncitorilor, čise, că acestă instituţiune şi-a schimbată caracterulă, bursa muncitorilor, a devenit b ună perioulă pentru muncitori. Decă am chiămată miliţia, am făcut’o pentru aceea, fiind-că presenţa ei pute să restaureze ordinea. (Dep. Meiy: Esciună Stambuiovă). JMinistrulă Dupuy încheia Qhenda : Guver GAZETA TRANSILVANIEI nulă apărândă legea, şi-a împlinită datoria, prin urmare merită respectulă cetăţenilor. (aplause prelungite in centru, care-i făcu calduroase ovaţiuni ministrului preşedinte). La urmă se vota încredere guvernului cu 343 contra 44 voturi. Paris, 10 Iulie (11 ore sera). In tota locală domnesce linişte deplină, piarele republicane îşi esprimă bucuria faţă de declaraţiunile energice ale ministrului preşedinte Dupuy,iarele radicale însă îşi arătă nemulţămirea faţă de aceste declaraţiunî şi spună, că între radicali şi republicanii amici guvernului, s’a ivită o mare prăpastie. Consiliulă de miniştrii s’a ocupată într’o şedinţă a sa cu situaţiunea actuală, după aceea s’a decisă înlocuirea prefectului de poliţiă Loze prin o altă personă şi reorganisarea poliţiei. In cameră declară ministrulă preşedinte Dubay, că va tracta cu blândeţe tinerimea din Quartier Latin, ilubileula Metropolitului Morariu Andrievicî. Erî așa serbată, precum o scimă, iubileulă Archiepiscopului şi Metropolitului din Bucovina, Dr. Silvestru Morariu Andrievicî. Una comitetă din cei mai distinşi Români ai Bucovinei, sub preşedinţa cavalerului Dr Ioana de Zotta, s’a formatu din incidentulu acesta în Cernăuţi. Acestă comitetu a condusu serbările de eri, conformu căldurosului apelă, cea adresată Româniloru Bucovineni, învitându-i a lua parte la acesta festivitate. Eră apelulă şi programulă serbărei: La 29 Iunie (11 iulie) a. c. Eminenţa Sa Archipăstorală nostru Silvestru Implineste 50 ani ai activităţii Sale preoţesei. Activitatea şi meritele acestui ilustru bărbată pentru biserica nostru ortodoxă orientală din ţară, marele său devotamentă pentru luminarea şi desvoltarea culturală şi religiosă a poporului, stăruinţa sa nemărginită pentru binele ţării şi succesele lucrării sale neobosite, ne obligă pre noi diecesanii ortodox orientali ai Eparohiei, a serba cu iubire frescă şi cu solemnitate acesta şi însemnată şi a aduce I. P. S. Sale cu devotată supunere omagiele noastre de mulţămire şi recunoscinţâ. Ne adresamă deci cu totă respectulă cătră toţi diecesanii dreptcredincioşi de orice stare, ca să bine-voască a adauge splendoarea acestei serbări diecesane şi a participa în persona la toate părţile ei, după urmatorea programă: a) In diecesă: Duminecă în 27 Iunie (9 Iulie) a. c. în toate bisericele diecesei serbarea s. liturgii cu doxologiă şi predică. b) In capitala terii: Luni în 28 Iunie (10 Iulie) a. c.: soara la 77a ore vecernia cu litiă cu biserica seminarială: Marţi în 29 Iunie (21 Iulie) a. c.: 1) Dimineţa la 8*/2 are serviciu dumnecjească în biserica s. Paraschive cu doxologie. 2) La 11 ore dimineţa plecarea în corpora a patronilor bisericesc!, a clerului, a eparohioţilor şi cltoră deputaţiuni la reşedinţa metropolitană. 3) La 12 ore aducerea felicitărilor omagiale I. P. Sale Arohiepiscopului şi Mitropolitului şi pradarea adresei din partea diecesarilor. 4) Publicarea decisiunei de a înfiinţa fundaţiunea „Mitropolitul Silvestru“ pentru ajutorarea copiilor de şcolă de confesiunea ortodoxă orientală, care fundaţiune se va forma din contribuirile benevole ale diecesanilor. „Nu ne trebui mai mulţi soldaţi. Dacă va isbucni răsboiulă, voră fi 3—4 atacuri la diferite puncte. Sfîrşitulă acestoră atacuri poate hotărî sorții întregului răsboiu — său voră fi la totu casula forte hotarítoare pentru decursulă răsboiului. In fie-care voră lua parte cam 200.000 ostaşi, seu celă multă 14 milionă. Trebue la pasuilă celă mai rău 1 milionă de soldaţi. Mai multă de-atâţia nici nu se potă folosi. Dar noi avemă deja 3 milione de soldaţi. De ce ni-ar mai trebui încă 80.000? Ceea ce trebue armatei nóstre este artileria.. In răsboiulă nostru ultimă cu Francesii, amă învinsă prin artileriă. Cea mai bună artileriă va învinge şi în răsboiulă viitoră, şi încă cu siguritate. Condiţiile purtărei unui răsboiu s’au schimbată aşa de multă, încâtă şi cea mai bună infanteriă poate să câştige victoria totă aşa de puţină, ca şi cea mai bună cavaleria. In artilerie însă totuşi nu suntemă aşa de tari, ca în 1870, deşi faţă cu Francia suntemă mai înaintaţi. Siguranţa victoriei atârnă nu numai dela superioritatea efectivului, ci dela efectivi considerabili. Acesta este, la ce trebue să ţintescă ună proiectă de lege înţeleptă. Dar proiectul militară actualii nu este pătrunsit de înţelepciune şi nici autorii lui nu suntă înţelepţi. Impăratul...“ Aci Bismarck întrerupse vorbirea, apoi continuă: „Guvernulă este slabă şi scurtă văcretore. Ună eșepă după altulă ’lă urméazâ. Ela vestea posiții plăcute și avantagioase, și n’a observată de lopă, ce se întâmplă în jurulă lui... Acum speră, că va isbuti cu proiectula militară, amenințândă țara, întripândă poporală cu răsboiu, cu primejdia, cu sdrobirea armatei, dacă ea nu va fi sporită, după cum doreşte elă. Tote aceste influinteaza nefavorabilă asupra armatei. Acesta o dasouragiazâ şi nasce îndoială faţă cu ea însăşi“. Cele fisice dela facultatea de sciinţe din Paris,profesorii la universitatea din Bucuresci, — şi Alphonse Berget, doctoră în ştiinţele fisice dela facultatea de şciinţe din Paris, ataşată la laboratorul de cercetări fisice de la Sorbona. Ediţiunea 11, revăzută din nou şi modificată. Bucureşci, Tipografia „Gutenberg“, los. Gobi (Strada Doamnei 23). Form. 8° de 103 pag., ţipară curată, hărtiă fină. Preţulă 2 lei. In textă suntă intercalate 44 figuri. De aceiaşi autori şi în aceeaşi tipografiă a apărută: „Mineralogia pentru usură clasei III şi a VI liceale şi a gimnastelor reale, a şcolelor secundare de fete. (Precedată de noţiuni de chimiă). Ediţiunea il-a, revăcjută din nou şi oorigată. Form. 8° de 162 pag. Preţulă 3 lei. In textă se află cu totulă 41 figuri. Bismarck despre proiectul militaru. Principele Bismarck a avută o interesantă conversaţia omună publicistă englesă, care o şi publică în revista „Fortnighthy Btwiew“. Bismarck — 4‘pe publicistulă englesă — a începută să vorbească despre proiectula militară germană, desvoltândă fesa, că de ce ţine elă de greşită acestă proiectă, prin care armata în locă de a se întări, se va slăbi. Apoi continua astfelă : Literatură. A apărută: „Toma a Kempis despre imitaţiunea lui Christosă, tradusă românesce de pe originalulă latină, de Gavrilă Popă, canonică. Blasiu 1893.“ — Formată 8° de 255 pag., ţipară curată, cu ună esterioră de gustă; ună esemplară în legătură frumosă şi solidă costă 1 fi. 10 cr., trimisă francată 1 fi. 15 cr. A se adresa la autorulă în Blaşiu (Balázsfalva). * In tipografia Seminariului gr. cat. din Blaşiu a apărută : Dicţionară portativă latino-română şi română latină, insulă soclelară secundari, de Alesiu Viciu, profesoră gimnasiale. — Din acestă bogată şi valorosă dicţionară a apărută pănă acum numai partea I (latină-română), care conţine 320 pag, ţipară compresă, curată şi forte legibilă, ortografia Academiei. Icedlea se află şi unele esplicări pentru întregirea înţelesului, cum şi unele observări sintactice. Preţuia unui esemplară broşată 1 fi. 80 cf. A se adresa la autorulă în Blasiu (Balázsfalva),* A apărută în tipografia şi în ediţiunea nostră : „Independenţa bisericeasca a Metropoliei române de Alba-lulia“. Cercetare istorică-critică, despre relaţiunile Bisericei române din Metropolia Albei- Iulie cu Biserica Romei, de Nic. Densuşianu. Cuprinsul broşurei este: Conciliele provinciale din 1872 şi 1882. Manifestula de Unire cu biserica Bornei din 7 Oct. 1698. Textul: originalii românii şi traducţiunea latină falsă. Istoricii români despre Unirea bisericească cu Borna şi foloasele Unirei. — Broşura 8° mare, 44 pag., se află de vântare la administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Preţulă unui esemplară. 20 cr.(seu 50 de bani). Porto 3 cr., pentru România 15 bani. Balade şi idile de George Coşbucu Bucuresci, 1893. Editura Librăriei Socecă et Comp. (Calea Victoriei 21). Form. 8° de 253 pag. Preţulă 3 lei. O carte forte de gustă, conţine 54 poesii de-o valora literară necontestabilă. Introducere în scăriţele naturale pentru usură clasei I gimnasiale şi liceale, şi a şcolelor secundare de fete, de Dimitrie Negreanu, doctoră în soin DIVERSE. Străbunii noştrii. Fiă-care omă are 2 părinţi, 4 bunici, 8 străbunici, 16 străbuni, da gradulă al 4-lea, 32 de gradulă al 5-lea etc. După 16 generaţiuni fiă-care omă are 65.532 de străbuni. 16 generaţiuni ocupă ună timpă de 500 de ani. Intre cei 65.532 de străbuni, pe cari îi are fie-care omă trăesce acum şi viaţa cărora străbuni se urcă pănă în secolul f ală XIV, se înţelege, că erau de stări diferite, adecă bogaţi, săraci, nobili, burghezi, etc., şi de aceea se cjipe cu dreptă cuvîntă că: Toţi suntem fraţi. Sinuciderea unei baronese ruse. Din Bruxela se scrie urmatoarele: Toţi locuitorii oraşului sunt emoţionaţi din causa sinuciderei romantice a tinerii baronese, ruse, Amanda de Kasici, care locuia în capitala Belgiei la ruda ei, consilierulă secretă rusă, Aleciokvsky. Tinera femee re aluse în fie-care 4* pe prințulă Victoră Napoleonă călărindă și aprinsă pentru elă o dragoste nespusă de mare. Ea i-a scrisă în fie-care cui scrisoare de amorț, dar prințulă nu i-a răspunsă da lopă, ba încă o desconsidera. Supărată grozavă din causa acesta, tînăra baronesă și-a tresă ună glonță de revolveră în tâmpla draptă şi a căciută imediată josă marta. înainte de a se sinucide, ea a trimesă prințului Victoră Napoleonu o spusete, prin care îlă anunţă, că ea se omoră numai din causă că’lă iubesce pe elă nespusă de multă. Prinţulă a zîmbită indiferentă, cândă ’i s’a comunicată soirea despre sinuciderea baronesei. Dragoste la betrâneţe. Ftă unu esem* plu, care dovedesce, că inima omului nu îmbătrânesce aşa de lesne, ori câtă de multă îlă apasă greutatea aniloră numeroşi. Sub* oficerială în retragere, Procopie Dogabiogka, în verstă de 99 de ani, s’a sinucisă la Rostofi-pe-Don (Rusia). Bâtrânulă a fostă ună erou în vremea lui. Elă a luată parte la teribila luptă dela Berezina, cândă Napoleonă celă mare a fostă bătută şi respinsă din Rusia, precum și la luptele dela Lipsoa, unde în urma unui glonță de lună i s’a ruptă ună picioră. La Rastoff, oficerii şi întregă garnisona, precumă şi cetăţenii preparau o serbare frumóasa in onoarea lui, pentru ciua cândă va împlini 100 de ani. Toţi erau singuri, că suboficeriulă va trăi mai multă chiară, căci era voinică şi robust. Deretă că şi a curmată dilele. Dogabiogka a băută înainte de-a se spânzura o jumătate de butelie de rachiu tare care i plăcea forte multă. Sub butelie a lăsată o scrisoare în care’ esplică motivul sinuciderii. Elă se amorezase de o fată forte frumosă în vârstă de 17 ani pe care ar fi avută bucurosă să o ia de soție. Destulă i-a făcută elă curte, căci fata nu voia să scie de elă. Ba într’o cjil’a luată în risă, cjicendu-i hodorogă și sohnodă bătrână... Pag 8. Ssp. LT. Uiţi medică română în KlarisTostd.. Marktplatz „Tempel.“ 8*Proprietarii: Dr. Aurel lureşianu. Redactor! responsabil!: Gregoriu Staioru.