Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)

1893-07-22 / nr. 159

Nr. 159 —1893. GAZETA TRANSILVANIEI. Hi­ s’a spusă, că băile se întrețină prin o societate de câștigă, înregistrată în re­­gistrul­ comercială. Referința de dreptă între proprietari și societate ar fi arenda, or suma anuală de arendă ar fi, pare-mise, 1200 fi. Multe jertfe nu se pare să se fi adusă nici­odată pentru arangiamentală şi buna reputaţiune a acestui stabilimentă balneară ; locurile de preumblare suntă provăitute cam cu 135 bănci, dintre cari mai multe suntă nouă, făcute acum de curendă ; al­tele acum le repareză, când e sesonală la culme. Chiar părţile cele mai frumoase, d. es. cari conducă la laculă Apropiată ală S-tei Ana, suntă în unele regiuni de comunicaţia rău întreţinute. Chiar în localităţi stavila­­xele suntă în mai multe părţi defectuoase. Apoi pădurile suntă rău conservate; afli arbori scobiţi, tăiaţi, trunchi vechi pu­­tretul, mulţime­­de ramuri împrăştiate, ce tote suntă în contra legei de pădurăriţă. Fiindă căldura mare, văclui cu ochii proprii O şosea de preumblare stropită cu apă ne­curată din vasa de bucătărie. Mese, bănci, scaune precum le afli aicea, aici nu găsesci nicăiri, încâtă nu te poţi recrea cum se cade cu ticnă şi nu ţi poţi alina nervii. Vieţa socială e amăsurată disordinei colosale, ce domnesce aici. Deşi nici aici societatea nu coincide cu naţiunea, totuşi aicea se observă ună spirită Creşt­­­oare comună, aici însă de lopă. Preste totă, Românii suntă necesitaţi a se separa de cătră Maghiari, cari formeză aici elemen­­tulă precumpănitoră. Intre 834 de ospeţi de pănă acum, abia au fostă pe aici 150— 170 de Români, numerându-se între aceştia şi Ovreii din România. Nu trebue uitată, că în numărul­ de susă se cuprindă şi 145 ospeţi trecători şi 53 de 4b ceea 06 do­­vedesce, că băile acestea suntă totă mai rău cercetate. Nu-i mirare, decă aceste băi suntă In decadenţă, căcî când ve4i afişuri "de acestea: „Cafea gecate*, „cela mai bunul cafea turceasce*, „engeceate* ; apoi oficiosă : „intrarea servitori este oprite*, rfor de bilit este oprite — comisiunea de băi*, etc. etc. .Apoi când veni, că bărbierului, a căruia firmă fusese scrisă numai românesce, ’i s’a poruncită să și scrie firma întâiu pe ungu­­resce, așa că în cele din urmă bietulă băr­bierit s’a văzută silită a acoperi cu hărtiă ,firma româneasca: — când vefti toate acestea, zică, ţi­ se face greţă şi te revoltezi. Te rogă vino cu mine în sala de ce­tire şi ve­i­­nicăiri sclipitoare, puţine scaune şi şi mai puţine­­fiare românesc!, numai „Gazeta Trans.“ şi „Românulă“, fără or­dine da cetire şi de folosinţă. Sala de concerte, de dansă etc. e tare ,îngustă și primitivă, fără biliardă, or folo­sința pădurilor­ e dependentă dela capri­ciile naturei, căci nu este salonă de cură, așa că pe timpă ploiosă ești avisată a ră­­mâne acasă, în odaia rece. Musica comandată nu pre spre multe cântece româneșei; nu se mire deci nime­nea când cetesce, că pe publiculă de aici îlă „amusézá“ Káldy Gyula dela Budapesta cu concerte istorice din timpule lui Tököly Imre, Rákoczy Ferencz şi Bercsényi; de­­altmintrelea se recunósce în afişă, că aria lui Rákoczy e „nucâtva româneţă“. Vezi bine, bunulă taetă ii ţine pe Români de­parte dela atari concerte şi conveniri, cu totulă esclusiviste. Apoi ce să și caute Românii aicî, când în augu'ă mai multora, ună descen­­dentă de-ală lui Árpád a «fisă: nm& miri, că la Sibiiu n'au culcatu la pomentu celo puțini, ună Română !* — o alusiune acesta plină de delicateţă la conferenţa dela Sibiiu. Dreptă facă omenii de bine, că se retragă dela aşe locuri, unde potă fi insul­taţi în publică, bine e, că nu se amestecă societatea românescă cu cea maghiară, — nu suntă, n’au fostă omogene, nu se potă­­asimila nici pentru ună momenta aceste două societăţi, căci diferescă multă în­­esenţa cugetului şi ală simţului. Regreta­bilă este numai, că societatea română de­­aici e prea mică pentru de a-şi pute arangia petrecerile sale, ca concerte, serate etc. Ar fi multe de scrisă, dar o privire fugitivă nu e suficientă neutru de-a cu­­nosca scăderile toate și în totă nuditatea lord. Atâta stă, că depă la oulă Sft. Ane ar fi în mâni nemaghiare, ar ave oelă puțină drumuri și poteca bune, or nu așa peri­­culoase, ca cele de acfi; ar avea apoi oelă puțină o ospătăriă, căci merită,—pe când astădi numai broascele cântă versulă pu­­terei vulcanice a lacului acestuia roman­tică, plină de şerpi şi lipitori. Apoi renu­mita pesperă sulfurică dela Torja, cu pă­turile ei de gază letrală, ca ală doilea locă de escursiune, ar merita celă puţină nişce scânduri de trebă, deca la­să în stare a­ o îngrădi conformă cerinţei sigu­­rităţii de persoane şi de animale. Cu ună cuvântă, aici suntem­ oameni destui, dar fără societate ; ună conglomerată de indiviiii neorganisaţi pe basa vieţei so­­cietare, cu diferinţe şi prejudeţe naţionali învechite, cari îşi pradă paralele fără de a soi cei mai mulţi pentru ce recompensă. Notabilităţi nu pre suntă, — suntă însă şi de aceia, ca ei înşi­şi se credă de atari. Aşa se vede, că Românii din Ro­mânia au locuri mai bune de distragere şi de cură, ca ale nostre, căci din ce merge, totă mai puţini vină aici de dincolo. Ela. Adunarea Associaţiunei. Invitare. Adunarea generală a „Asaocia­­ţiunei Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românu“ pentru anulă curentă se va ţine în Năseudu la 27 August. n. şi următore. In numele comitetului despăr­ţământului Năseudu­ şi a comitetului de primire, îmî iau voiă a invita cu totă onoarea pe P. T. Publică şi în deosebi pe membrii Associaţiunei şi pe toţi sprijinitorii scopurilor­ ei se ia parte la adunare, precum şi la festivităţile, ce se arangiază din oca­­siunea adunărei. Din programa spe­cială împărtăşescu spre orientare că: 1) La 26 August, st. n. va fi primirea comitetului centrală şi a ospeţilor, la gara căii ferate din Bistriţă, de cătră comitetul­ de pri­mire, la graniţa despărţământului nostru de cătră comitetul­ acestuia, or la intrarea în Năseudu de cătră reprezentanţa opidului, de inteligenţă şi poporu. La gara din Bistriţa e îngrijită de trăsuri cu preţuri moderate. De seara iluminaţiă, cină comună. 2) La 27 Augustă 8 ore a. m. liturgiă în biserica parochială gr. cat., după şedinţă banchetă, de seara concertă. 3) La 28 Augustă şedinţă, de seara bală, în crina, urmatoare (29 Au­gustă) escursiune la băile din Sân­­georgiu şi Valea Vinului. Ca secţiunea pentru încuartirare şi cea pentru arangiarea banchetului se se potă orienta de timpuriu, rogă pe toţi câţi intenţioneză a ne face onóarea şi a participa, se binevoiescă a ne încunosciinţa despre acesta pănă la 20 Augustă. Adresarea este a se face la sub­­scrisulă. Pe urmă însemnămă, că invi­tări speciale nu se trimită. Născudă, 29 Iulie 1893. Pentru comitetul­ despărţământului şi de primire: Dr. Joana Popii, dir. despărţ. Aplanarea Conflictului franco-siamesu. Parisă, 29 Iulie. Guvernulă siamesit primesce fără reserve tote condiţiunile ultimatului francesu. Farişă, 29 Iulie. „Agenţia Havas“ află din Bankok, că erl s’a ţinuta la Curte unu mare consiliu. Au luatu parte Regele, fraţii sei şi miniştrii. Partidul­ păcii a triumfată şi imediată s’au trimisă instrucțiuni telegrafice ministrului Siamului la Parisă de a primi ultimatură francesa fără reserve. Ministrulă Engliterei a fostă informată îndată de acestă decisiune. Aproape toate corăbiile streine au plecată, ca să trecă li­niile blocării înainte de Luni. Parisă, 29 Iulie. Ministrulă Siamului la Parisă a con­firmată d-lui Develle, într’o întrevedere de ani diminaţă, primirea de cătră guvernulă sau a tuturoră condiţiunilor­ ultimatului. Miniştrii s’au întrunită spre a lua cu­­noscinţă de acestă comunicaţia. Ei se voră mai întruni mâne încă sub preşedinţa d-lui Carnot. Guvernul­ francesă pare a nu mai voi să ridice nici o obiecţiune nouă. Londra, 29 iulie. „Daily News“ află din Bankok, că Francesii au ocupată insula Kri-Chang. „Reuter“ anunţă din partea sa, că Franţa a primit­ cu mulţumire acceptarea ultimatului de cătră Siam; prin urmare nu mai esistă necesitatea blocării. In ceea ce priveste cestiunea provinciilor­ situate în cursulă superioră ală Mekongului şi cedate Siamului de cătră Anglia, se va amâna pănă ce se vor­ termina negocierile anglo-fran­­cese în acestă privinţă. Londra, 29 Iulie. „Times“ află din Bankok, că Siamesii fiindă convinşi prin grabnica stabilire a blocărei, care vătăma interesele Angliei, că intervenirea amicală a Angliei nu a avută succesă, a primită ultimatumulă. Parisă, 30 Iulie. Consiliulă de miniştri a luată acta în unanimitate de primirea, de­şi tardivă, a ultimatumului de cătră Siam, constatândă că acestă primire este fără reservă şi con­ţine toate condiţiunile impuse de Franţa fără escepţiă, consiliulă a decisa de a lua precauţiuul pentru esecutarea completă a angagjamentelor­ Siamului. Consiliul­ a decis, de asemenea, ca indemnităţile cerute să fie vărsate în ter­­menă de o lună şi ca deşertarea teritoriilor, pe care sunt­ recunoscute drepturile Franţei să se facă numai­de câtă. Toate­­fiarele se felicită de victoria ob­ţinută de cătră diplomaţia francesă în afa­­cerea din Siam, laudă atitudinea energică şi dibăcia d-lui Develle. „Soleil“ constată capitularea completă a Siamului. Alte câte­va­­fiare vedi într’acesta una eşecă ală politicei englese şi sfătuescă gu­­vernulă de a lua garanţii pentru eseoutarea integrală a condiţiunilor­ ultimatului, „Temps“, după ce a constatată sfir­­şitură fericită ală conflictului siamesă pre­vede negocieri cu Englitera pentru delimi­tarea graniţelor­. Acesta este o cestiune delicată, care va cere multă tăriă şi băgare de semă. Convocare. Despărţămentul­ XXXIII (Trei Scaune) ale Asociaţiunei transilvane pentru litera­tura rom. şi cultura poporului română, îşi va ţine adunarea generală din acestă ană, Joi în 29 iulie st. v. la 10 ore a. m., în biserica gr. or. din Covasna, la care prin acesta se învită toţi iubitorii şi sprijini­torii culturei şi literaturei poporului ro­­mână. Programa: 1) Deschiderea şedinţei prin directură ; 2) Raportul­ comitetului; 3) Con­statarea membrilor­ vechi şi esmiterea unei com­isiuni pentru înscrierea membrilor­ noi şi încassarea fapseloră; 4) Propuneri even­tuale ; 5) Detinerea locului pentru ţinerea adunărei generale în anul­ 1894. 6) închi­derea şedinţei. B r e ţ o u, 19 (31) Iulie 1893. 5). Coltofeanu, Const. Dimiană, directorii, notară. A v i s fi. Pentru despăgubirea stricăciunilor prici­nuite la coperişele oaselor, cu coasta cons­­truirei reţelei telefonice de stată, a sosită aici d-lă ingineră specialistă, trimisă din partea înaltului ministeriu r. u. de comerciu. Pagina 3. Cu stimă rogă deci pe proprietarii de case interesați, oa se binevoesca a-șî insinua even­tualele loru plângeri câtă mai curenda, pen­tru ca în timpă de 4—5­­file, câtă va pe­trece aici d-lă ingineră, între marginile po­sibilităţii să se potă satisface dorinţei ce­­lor­ interesaţi în toate privinţele. Braşov­, 31 Iulie 1893. Jóssa Lajos, Directorul­ oficiului tele­­grafo-poştală. Producţiuni şi petreceri. Inteligenţa română din Zlatna şi jură învită cu tota onoarea la o o­n­c­er­t­u­­­ă îm­preunată cu dansă, ce se va da prin se­minariştii români din Sibiiu, cu concursulă aloră 4 domnişore, Duminecă în 6 Augustă st. n. a. o. în localulă ospătăriei d-lui Ko­­lozsvári Nándor din Zlatna, în favorulă bi­­sericelor­ locale române. Preţuia intrării: de persoana 1 fl., de familie 2 fl. Oferte marinimose se primescă cu mulţumitâ şi se vor­ cuieta pe cale­a ziaris­­tică, adresându se preşedintelui comitetului, M. O. D. Iuliu M. Montani în Zlatna. Comitetul­ se va îngriji pentru în­­cuartijarea acelora, cari pănă în 4 Augustă se voră insinua d-lui Victoră Damiană din locă, că voră participa; or ospătariulă din localulă petrecerei va da viptuale cu pre­ţuri moderate. In pausa se voră juca „Căluşerulă“ și „Bătută“. Programa: 1) „Etă (fiua triumfală“, oora de W. Humpel. 2) a) „Nóaptea“, ooră după o melodie francesă. b) „Din depăr­tare“, ooră de Vorobchievici. 3) „Mugură mugurelă“, solo pentru voce de bass și acompaniare de piană, de Georgiu Dima, esecutată de d-lă Ioană Dămiană. 4) a) „Cântecă siciliana“, ooră de C. Porumbescu. b) „Când isvorul lin suspină“, ooră de Zinger 5) „Serenada“, de C. Porumbescu. 6) „Hora plaia“, coră de G. Dima. 7) a) „Noră de vijaliă“, pentru o voce de bass, de W. Humpel, esecutată de d-lă Ioană Dămiană. b) „Mândruliță de la munte“, bass sollo, de Georgiu M. Stefănescu. 8) „IX Concertă­ 1, de Beriot. 9) „Sunt Română“, ooră de W. Humpel. „ALBINA11 instituții de credite şi de economii Filiala Braşovă. Conspectură operațiunilor­ de cassă în luna lui Iulie 1893. Intrate: Numerarii cu 1 Iulie 1893 fl. 6823.81 Depuneri spre fructificare . 180349.16 Cambii răscumpărate. . 79689.03 Conturi curente .... 97881.15 împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi...................... 10484.50 împrumuturi pe producte . 2020.­ Monetă................................. 2538.07 Interese și provisiuni . 5926.87 Comissiuni............................ 10057.47 Diverse................................. 11827.34 fl. 407597.40 E ş i t e : Depuneri spre fructificare fl. 100074 69 Cambii escomptate . . 74494.18 Conturi curente...................... 141860.40 împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi....................... 12747 — împrumuturi pe producte . 4860.— Monetă................................. 11441.89 Comisiuni............................ 24369.69 Interese și provisiuni . 393.05 Diverse................................. 27405.17 Spese și salare....................... 1934.21 Numerară cu 31 Iulie . 8017.22 fl. 407597.40 V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p. diligentă, adjunctă. V. avegeta m. p. comptabilă. Dr. Sterie N. Ciurcu Viena, IX Pelikangasse IO. Cabinetă de consultaţiune cu cele­brităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Consultaţiuni şi prin corespondenţă. Proprietară: Dr. Aurel Mureşianu. Redactorii responsabili: Gregor­iu Sfflatoru.

Next