Gazeta Transilvaniei, iulie 1893 (Anul 56, nr. 142-167)
1893-07-22 / nr. 159
Nr. 159 —1893. GAZETA TRANSILVANIEI. Hi s’a spusă, că băile se întrețină prin o societate de câștigă, înregistrată în registrul comercială. Referința de dreptă între proprietari și societate ar fi arenda, or suma anuală de arendă ar fi, pare-mise, 1200 fi. Multe jertfe nu se pare să se fi adusă niciodată pentru arangiamentală şi buna reputaţiune a acestui stabilimentă balneară ; locurile de preumblare suntă provăitute cam cu 135 bănci, dintre cari mai multe suntă nouă, făcute acum de curendă ; altele acum le repareză, când e sesonală la culme. Chiar părţile cele mai frumoase, d. es. cari conducă la laculă Apropiată ală S-tei Ana, suntă în unele regiuni de comunicaţia rău întreţinute. Chiar în localităţi stavilaxele suntă în mai multe părţi defectuoase. Apoi pădurile suntă rău conservate; afli arbori scobiţi, tăiaţi, trunchi vechi putretul, mulţimede ramuri împrăştiate, ce tote suntă în contra legei de pădurăriţă. Fiindă căldura mare, văclui cu ochii proprii O şosea de preumblare stropită cu apă necurată din vasa de bucătărie. Mese, bănci, scaune precum le afli aicea, aici nu găsesci nicăiri, încâtă nu te poţi recrea cum se cade cu ticnă şi nu ţi poţi alina nervii. Vieţa socială e amăsurată disordinei colosale, ce domnesce aici. Deşi nici aici societatea nu coincide cu naţiunea, totuşi aicea se observă ună spirită Creştoare comună, aici însă de lopă. Preste totă, Românii suntă necesitaţi a se separa de cătră Maghiari, cari formeză aici elementulă precumpănitoră. Intre 834 de ospeţi de pănă acum, abia au fostă pe aici 150— 170 de Români, numerându-se între aceştia şi Ovreii din România. Nu trebue uitată, că în numărul de susă se cuprindă şi 145 ospeţi trecători şi 53 de 4b ceea 06 dovedesce, că băile acestea suntă totă mai rău cercetate. Nu-i mirare, decă aceste băi suntă In decadenţă, căcî când ve4i afişuri "de acestea: „Cafea gecate*, „cela mai bunul cafea turceasce*, „engeceate* ; apoi oficiosă : „intrarea servitori este oprite*, rfor de bilit este oprite — comisiunea de băi*, etc. etc. .Apoi când veni, că bărbierului, a căruia firmă fusese scrisă numai românesce, ’i s’a poruncită să și scrie firma întâiu pe unguresce, așa că în cele din urmă bietulă bărbierit s’a văzută silită a acoperi cu hărtiă ,firma româneasca: — când vefti toate acestea, zică, ţi se face greţă şi te revoltezi. Te rogă vino cu mine în sala de cetire şi veinicăiri sclipitoare, puţine scaune şi şi mai puţinefiare românesc!, numai „Gazeta Trans.“ şi „Românulă“, fără ordine da cetire şi de folosinţă. Sala de concerte, de dansă etc. e tare ,îngustă și primitivă, fără biliardă, or folosința pădurilor e dependentă dela capriciile naturei, căci nu este salonă de cură, așa că pe timpă ploiosă ești avisată a rămâne acasă, în odaia rece. Musica comandată nu pre spre multe cântece româneșei; nu se mire deci nimenea când cetesce, că pe publiculă de aici îlă „amusézá“ Káldy Gyula dela Budapesta cu concerte istorice din timpule lui Tököly Imre, Rákoczy Ferencz şi Bercsényi; dealtmintrelea se recunósce în afişă, că aria lui Rákoczy e „nucâtva româneţă“. Vezi bine, bunulă taetă ii ţine pe Români departe dela atari concerte şi conveniri, cu totulă esclusiviste. Apoi ce să și caute Românii aicî, când în augu'ă mai multora, ună descendentă de-ală lui Árpád a «fisă: nm& miri, că la Sibiiu n'au culcatu la pomentu celo puțini, ună Română !* — o alusiune acesta plină de delicateţă la conferenţa dela Sibiiu. Dreptă facă omenii de bine, că se retragă dela aşe locuri, unde potă fi insultaţi în publică, bine e, că nu se amestecă societatea românescă cu cea maghiară, — nu suntă, n’au fostă omogene, nu se potăasimila nici pentru ună momenta aceste două societăţi, căci diferescă multă înesenţa cugetului şi ală simţului. Regretabilă este numai, că societatea română deaici e prea mică pentru de a-şi pute arangia petrecerile sale, ca concerte, serate etc. Ar fi multe de scrisă, dar o privire fugitivă nu e suficientă neutru de-a cunosca scăderile toate și în totă nuditatea lord. Atâta stă, că depă la oulă Sft. Ane ar fi în mâni nemaghiare, ar ave oelă puțină drumuri și poteca bune, or nu așa periculoase, ca cele de acfi; ar avea apoi oelă puțină o ospătăriă, căci merită,—pe când astădi numai broascele cântă versulă puterei vulcanice a lacului acestuia romantică, plină de şerpi şi lipitori. Apoi renumita pesperă sulfurică dela Torja, cu păturile ei de gază letrală, ca ală doilea locă de escursiune, ar merita celă puţină nişce scânduri de trebă, deca lasă în stare a o îngrădi conformă cerinţei sigurităţii de persoane şi de animale. Cu ună cuvântă, aici suntem oameni destui, dar fără societate ; ună conglomerată de indiviiii neorganisaţi pe basa vieţei societare, cu diferinţe şi prejudeţe naţionali învechite, cari îşi pradă paralele fără de a soi cei mai mulţi pentru ce recompensă. Notabilităţi nu pre suntă, — suntă însă şi de aceia, ca ei înşişi se credă de atari. Aşa se vede, că Românii din România au locuri mai bune de distragere şi de cură, ca ale nostre, căci din ce merge, totă mai puţini vină aici de dincolo. Ela. Adunarea Associaţiunei. Invitare. Adunarea generală a „Asaociaţiunei Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românu“ pentru anulă curentă se va ţine în Năseudu la 27 August. n. şi următore. In numele comitetului despărţământului Năseudu şi a comitetului de primire, îmî iau voiă a invita cu totă onoarea pe P. T. Publică şi în deosebi pe membrii Associaţiunei şi pe toţi sprijinitorii scopurilor ei se ia parte la adunare, precum şi la festivităţile, ce se arangiază din ocasiunea adunărei. Din programa specială împărtăşescu spre orientare că: 1) La 26 August, st. n. va fi primirea comitetului centrală şi a ospeţilor, la gara căii ferate din Bistriţă, de cătră comitetul de primire, la graniţa despărţământului nostru de cătră comitetul acestuia, or la intrarea în Năseudu de cătră reprezentanţa opidului, de inteligenţă şi poporu. La gara din Bistriţa e îngrijită de trăsuri cu preţuri moderate. De seara iluminaţiă, cină comună. 2) La 27 Augustă 8 ore a. m. liturgiă în biserica parochială gr. cat., după şedinţă banchetă, de seara concertă. 3) La 28 Augustă şedinţă, de seara bală, în crina, urmatoare (29 Augustă) escursiune la băile din Sângeorgiu şi Valea Vinului. Ca secţiunea pentru încuartirare şi cea pentru arangiarea banchetului se se potă orienta de timpuriu, rogă pe toţi câţi intenţioneză a ne face onóarea şi a participa, se binevoiescă a ne încunosciinţa despre acesta pănă la 20 Augustă. Adresarea este a se face la subscrisulă. Pe urmă însemnămă, că invitări speciale nu se trimită. Născudă, 29 Iulie 1893. Pentru comitetul despărţământului şi de primire: Dr. Joana Popii, dir. despărţ. Aplanarea Conflictului franco-siamesu. Parisă, 29 Iulie. Guvernulă siamesit primesce fără reserve tote condiţiunile ultimatului francesu. Farişă, 29 Iulie. „Agenţia Havas“ află din Bankok, că erl s’a ţinuta la Curte unu mare consiliu. Au luatu parte Regele, fraţii sei şi miniştrii. Partidul păcii a triumfată şi imediată s’au trimisă instrucțiuni telegrafice ministrului Siamului la Parisă de a primi ultimatură francesa fără reserve. Ministrulă Engliterei a fostă informată îndată de acestă decisiune. Aproape toate corăbiile streine au plecată, ca să trecă liniile blocării înainte de Luni. Parisă, 29 Iulie. Ministrulă Siamului la Parisă a confirmată d-lui Develle, într’o întrevedere de ani diminaţă, primirea de cătră guvernulă sau a tuturoră condiţiunilor ultimatului. Miniştrii s’au întrunită spre a lua cunoscinţă de acestă comunicaţia. Ei se voră mai întruni mâne încă sub preşedinţa d-lui Carnot. Guvernul francesă pare a nu mai voi să ridice nici o obiecţiune nouă. Londra, 29 iulie. „Daily News“ află din Bankok, că Francesii au ocupată insula Kri-Chang. „Reuter“ anunţă din partea sa, că Franţa a primit cu mulţumire acceptarea ultimatului de cătră Siam; prin urmare nu mai esistă necesitatea blocării. In ceea ce priveste cestiunea provinciilor situate în cursulă superioră ală Mekongului şi cedate Siamului de cătră Anglia, se va amâna pănă ce se vor termina negocierile anglo-francese în acestă privinţă. Londra, 29 Iulie. „Times“ află din Bankok, că Siamesii fiindă convinşi prin grabnica stabilire a blocărei, care vătăma interesele Angliei, că intervenirea amicală a Angliei nu a avută succesă, a primită ultimatumulă. Parisă, 30 Iulie. Consiliulă de miniştri a luată acta în unanimitate de primirea, deşi tardivă, a ultimatumului de cătră Siam, constatândă că acestă primire este fără reservă şi conţine toate condiţiunile impuse de Franţa fără escepţiă, consiliulă a decisa de a lua precauţiuul pentru esecutarea completă a angagjamentelor Siamului. Consiliul a decis, de asemenea, ca indemnităţile cerute să fie vărsate în termenă de o lună şi ca deşertarea teritoriilor, pe care sunt recunoscute drepturile Franţei să se facă numaide câtă. Toatefiarele se felicită de victoria obţinută de cătră diplomaţia francesă în afacerea din Siam, laudă atitudinea energică şi dibăcia d-lui Develle. „Soleil“ constată capitularea completă a Siamului. Alte câtevafiare vedi într’acesta una eşecă ală politicei englese şi sfătuescă guvernulă de a lua garanţii pentru eseoutarea integrală a condiţiunilor ultimatului, „Temps“, după ce a constatată sfirşitură fericită ală conflictului siamesă prevede negocieri cu Englitera pentru delimitarea graniţelor. Acesta este o cestiune delicată, care va cere multă tăriă şi băgare de semă. Convocare. Despărţămentul XXXIII (Trei Scaune) ale Asociaţiunei transilvane pentru literatura rom. şi cultura poporului română, îşi va ţine adunarea generală din acestă ană, Joi în 29 iulie st. v. la 10 ore a. m., în biserica gr. or. din Covasna, la care prin acesta se învită toţi iubitorii şi sprijinitorii culturei şi literaturei poporului română. Programa: 1) Deschiderea şedinţei prin directură ; 2) Raportul comitetului; 3) Constatarea membrilor vechi şi esmiterea unei comisiuni pentru înscrierea membrilor noi şi încassarea fapseloră; 4) Propuneri eventuale ; 5) Detinerea locului pentru ţinerea adunărei generale în anul 1894. 6) închiderea şedinţei. B r e ţ o u, 19 (31) Iulie 1893. 5). Coltofeanu, Const. Dimiană, directorii, notară. A v i s fi. Pentru despăgubirea stricăciunilor pricinuite la coperişele oaselor, cu coasta construirei reţelei telefonice de stată, a sosită aici d-lă ingineră specialistă, trimisă din partea înaltului ministeriu r. u. de comerciu. Pagina 3. Cu stimă rogă deci pe proprietarii de case interesați, oa se binevoesca a-șî insinua eventualele loru plângeri câtă mai curenda, pentru ca în timpă de 4—5file, câtă va petrece aici d-lă ingineră, între marginile posibilităţii să se potă satisface dorinţei celor interesaţi în toate privinţele. Braşov, 31 Iulie 1893. Jóssa Lajos, Directorul oficiului telegrafo-poştală. Producţiuni şi petreceri. Inteligenţa română din Zlatna şi jură învită cu tota onoarea la o oncertuă împreunată cu dansă, ce se va da prin seminariştii români din Sibiiu, cu concursulă aloră 4 domnişore, Duminecă în 6 Augustă st. n. a. o. în localulă ospătăriei d-lui Kolozsvári Nándor din Zlatna, în favorulă bisericelor locale române. Preţuia intrării: de persoana 1 fl., de familie 2 fl. Oferte marinimose se primescă cu mulţumitâ şi se vor cuieta pe calea ziaristică, adresându se preşedintelui comitetului, M. O. D. Iuliu M. Montani în Zlatna. Comitetul se va îngriji pentru încuartijarea acelora, cari pănă în 4 Augustă se voră insinua d-lui Victoră Damiană din locă, că voră participa; or ospătariulă din localulă petrecerei va da viptuale cu preţuri moderate. In pausa se voră juca „Căluşerulă“ și „Bătută“. Programa: 1) „Etă (fiua triumfală“, oora de W. Humpel. 2) a) „Nóaptea“, ooră după o melodie francesă. b) „Din depărtare“, ooră de Vorobchievici. 3) „Mugură mugurelă“, solo pentru voce de bass și acompaniare de piană, de Georgiu Dima, esecutată de d-lă Ioană Dămiană. 4) a) „Cântecă siciliana“, ooră de C. Porumbescu. b) „Când isvorul lin suspină“, ooră de Zinger 5) „Serenada“, de C. Porumbescu. 6) „Hora plaia“, coră de G. Dima. 7) a) „Noră de vijaliă“, pentru o voce de bass, de W. Humpel, esecutată de d-lă Ioană Dămiană. b) „Mândruliță de la munte“, bass sollo, de Georgiu M. Stefănescu. 8) „IX Concertă 1, de Beriot. 9) „Sunt Română“, ooră de W. Humpel. „ALBINA11 instituții de credite şi de economii Filiala Braşovă. Conspectură operațiunilor de cassă în luna lui Iulie 1893. Intrate: Numerarii cu 1 Iulie 1893 fl. 6823.81 Depuneri spre fructificare . 180349.16 Cambii răscumpărate. . 79689.03 Conturi curente .... 97881.15 împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi...................... 10484.50 împrumuturi pe producte . 2020. Monetă................................. 2538.07 Interese și provisiuni . 5926.87 Comissiuni............................ 10057.47 Diverse................................. 11827.34 fl. 407597.40 E ş i t e : Depuneri spre fructificare fl. 100074 69 Cambii escomptate . . 74494.18 Conturi curente...................... 141860.40 împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi....................... 12747 — împrumuturi pe producte . 4860.— Monetă................................. 11441.89 Comisiuni............................ 24369.69 Interese și provisiuni . 393.05 Diverse................................. 27405.17 Spese și salare....................... 1934.21 Numerară cu 31 Iulie . 8017.22 fl. 407597.40 V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p. diligentă, adjunctă. V. avegeta m. p. comptabilă. Dr. Sterie N. Ciurcu Viena, IX Pelikangasse IO. Cabinetă de consultaţiune cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Consultaţiuni şi prin corespondenţă. Proprietară: Dr. Aurel Mureşianu. Redactorii responsabili: Gregoriu Sfflatoru.