Gazeta Transilvaniei, septembrie 1893 (Anul 56, nr. 193-216)

1893-09-01 / nr. 193

Nr. 19B 1898. tora provisore la scara capitală pe d-la Romula Mircea, fostu învățătord în Sélispe. —x— „Miseriă regală“ condamnată. Joia trecută s’a judecatu la tribunalula din Viena procesula intentata librarilora Franz Zaplandil, ajutorula Iohan Huber și Artur Zider pentru- că au contravenit ordonanţei de prohibire a scrierei „Miseriă regală“, datorită faimosului Robert Scheffer, în care autorul descrie secretele curţii regale din Bucuresci. Toţi apusaţii au fost condamnaţi la câte 10 fl. amendă. —x— Cutremurula de pameniu din Bucu- ICBCÎ- „Vestea“ scrie: Duminecă dimineţa la ora 6 fără 20 minute, s’a simţită unii puternica cutremura de pământii în capitală. Elă a durata aproape 1 minuta, cu două zguduituri lungi, între partea de a doua a fosta foarte violentă. Intre cele două zguduituri undulaţiunile au fost neîntrerupte. Multă lume şi mai alesu femei, desbrăcate, au eşita afară, ţipânda. Suntu o sumă de clădiri crepate; multe obiecte au căciula dela locuia lor, fărîmându-se. Pănă în momentul de faţă nu se potu cunosce pagubele. La Hala vechiturilor, apărută o parte din acoperişa. —x— Conspiraţiă nihilistă. Din Petersburga se telegrafiază, că s’a descoperit la Mosova o conspiraţiă nihilistă în contra vieţei Ţarului. 85 de studenţi universitari, 8 profesori şi 5 dame din aristocraţia înaltă au fost arestaţi. Spirea are lipsă de confirmare. Noua constituţiă belgiană. Miercuri, regele Leopold II ala Belgiei a semnata constituţia revizuită belgiană. Printr’acesta acta s’a terminata una episoda importanta din desvoltarea raporturilora constituţionale belgiane. In faţa acestui faptă, nu va fi fără interesa a resuma resultatul operei revizioniste, realisate cu atâtea greutăţi şi osteneli. Va întră aşadar în vigoare de aci Înainte, în Belgia, una sistemă de drept, de vota universală treptata. Pănă acum ori-pe belgiane în vârstă de 25 ani, care plătia unu minimum de dare de 21 de frauci anuale, avea dreptulă de alegere. De acum înainte va avea dreptu de -vota pentru Cameră orl-ce belgiana în vârstă de 25 de ani, care a avuta domiciliul, stabila în aceeași comună timpu de uni ană de cjile și care nu este certată de lege. Una astfel de cetățenă rnsă nu va avea decâtă una vota. Orl-ce belgiana, în vârstă de 35 de ani, căsătorita sau văduva, ■cu copii legitimi, plătindă şi o dare cătrăstată de cela puţină 5 franci, precum şi ori-pe belgiana în vârstă de 25 de ani, proprietara de imobile în valoare de celapuţina 2000 de franci, va ave două voturi. Cei cu titluri academice şi cei cari ocupă o funcţiune mai înaltă în stată voră ave două voturi suplimentare. Nimeni însă nu va putea ave mai multă de trei voturi. Votul este obligatorii, şi se dă în comuna de reşedinţă a alegătorului; tote buletinele trebuie să fie egale ca mărime şi colore. Fiecare membru al Camerei deputaţilor, va primi o despăgubire anuală de 4000 de franci şi liberă percursă pe drumula de fier între comuna sa de reşedinţă şi Bruxelles. In ce priveste senatul, el va număra in viitor, 101 de membri; 75 de senatori se alegă directa dintre acei belgiani, în vârstă de cela puţina 40 de ani, cari plătesca cela puţină 1200 de franci dări directe, sau posedă imobile în valoare catastrală de cela puţină 12.000 de frenci.26 de senatori vor fi aleşi de consiliile provinciale după libera loră chibzuinţă. Representanţii chemaţi în ministeră nu vor mai ave să se supună unei nouăalegeri. GAZETA TRANSILVANIEI. Reforme bisericesc din Grecia. „Revue d’Orient“ primesce o corespondenţă din Atena, în care se face amintire despre unele reforme, ce suntă în ajunu de a se introduce în biserica elenă. Luăm din aceasta corespondenţă urmatoarele: Nu e de mai puţina vorba 406 d’Orient — decâtă de elaborarea unei nouă legi organice a bisericei naţionale din Grecia. Guvernul Sotiropulos—Rallis află, că legea actuală are numeroase lacune, că nu definesce raporturile dintre stata şi biserică, şi că statoresce unele interdicţiuni, fără să spună că transgresiunile sunt de a se pedepsi au numete. O nouă lege încă este în lucrare asupra Archiepiscopilor şi a Episcopilor, în care se vor stabili deosebita calităţile, ce se cere dela candidaţii pentru scaunele metropolitane. Fie-care Episcopă va avea lângă sine una locţiitora, destinata de a-la înlocui provisora în decursula absenţelora de durată scurtă şi de a ocupa ad interim scaunula episcopala în casă de vacanţă. Aceşti locţiitori vor fi din numerula acelora, cari sunt cualificaţi pentru scaunele de Archiepiscopî şi Episcopi. Episcopul va ave ună consiliu eclesiastică şi va fi provocjata cu drepturi mai estinse, decâtă pănă acuma şi se va pune totodată capătă scandalelor, ce se comiteau la formarea consiliiiori eclesiastice. In fine legea ordonă crearea unei passe bisericesci, din ale cărei venite (dela mănăstiri, comunităţi, monopolula lumînărilor) să se plătască lofa clerului inferiore. O a treia lege va regula unele gestiuni relative la mănăstiri. Mai multe mănăstiri se vor fusiona şi se vor stabili măsuri pentru gestiunea averii lor. In acelaşi timp, o seriă de disposiţiuni convenabile va reda unora mănăstiri destinaţiunea lora primitivă, pe care au perdut’o : cultivarea musicei şi a artei bisericescî, studiul unora sciinţe etc. Ministerula se va ocupa şi de sartea clerului inferior, restabilindă şi prestigiula habitului călugărescu, dorindă ca acesta să nu fiă o uniformă purtată numai de nesoe trândavi incapabili, cari o consideră numai de una felii de breveta pentru cerşire în numele religiunei şi a statului. Recrutarea preoţilor ei nu se va putè face, decâtă in cele 3 seminare şi în şcolla numită „Rizariotu, care este una instituţii superiora pentru educaţiunea bisericescă. 200 milioane ar representa o pagubă de 40 de milioane în avuţia publică, care însă se poate reduce la vreo 5 sau 6 milioane şi nu poate ameninţa situaţiunea financiară a ţării, care e din cele mai bine asociate. Vorbinda apoi de sgomotula ce s’a lăţită în urma scăderei preţurilora cerealeloră, că va reapăreagiula aurului. „C. Fin.“ (Toe. Ama arătată la ce se reduce scăderea preţurilora cerealelor) şi ce rola neînsemnata jucă în avuţia nostra naţională. In ce priveste esportulu, marfă să fiă în magaziă şi bani se gasesca, şi marfă avemă destulă în magaziile nóstre, cari nu aşteptă decâtă una curentă mai buna de desfacere. Răula ar fi fosta atunci, când n’am fi avuta nimica în magazii, şi când recolta nostră n'ar fi lăsata nici una escedenta pentru esportnuoasa în care România nu se găsesce din fericire astăzi. Afară de acestea avem o situaţiune monetară din cela mai solida aşezate. Stocul de auri ala Băncei Naţionale se urcă la 85 milioane contra 52 milioane în anul trecuta şi circulaţia biletelor de bancă este mai jos de cifra limitată prin lege. Avem bună budgeta echilibrata numai cu resurse ordinare, care în aplicaţiune ne dă în primul semestru de la 1 Aprilie pănă la 1 Octomvre, escedente de venituri preste evaluările budgetare, lucru care esplică, că cu toata scăderea preţurilor a cerealelor şi stagnaţiunea afacerilor, avuţia publică e în creştere. România, prin omenii săi de stata, cari s’au succedată la guvernu, a refusatu toto-dauna d’a întră în Uniunea Latină ; acesta refusa asigură astăzi României o situaţiune monetară şi mai fericită. Ferită de inundaţiunea monetelor de argintă a statelor din Uniunea Latină, România nu posedă altă monetă albă decâta aceea ce îi e strictă necesară pentru serviciului său interna, demonetisânda cu ooasia stabilirei etalonului de aur, totu prisosula de ronete albe de care dispunea. Toate acestea faca, ca biletele noastre de bancă să fie primite ca aură în alte state şi în Bulgaria să facă chiar o primă. Cum voiţi doar, ca cu o asemenea situaţiune să reapară agiola aurului ? Negreşita, că numai una preera bolnavă, ca acela ala samsarilor şi ala agiotagiorilor“, poate inventa şi visa o asemenea reapariţiune. E crisă agricolă în România? Cu acesta cestiune se ocupă „Curierulu Financiarii“ scriind, între altele. Crisa monetară din America a adus o scădere considerabilă în cursurile cerealelor din târgurile americane. Scăderea acesta a avută de efect scăderea tuturora cerealelor şi şi în pieţele Europei. Acesta este sorgintea de unde purcede scăderea ce se observă şi la noi şi stagnaţiunea, în care se văd şi cădute porturile noastre. La acestă stare de lucruri mai adăogându-se şi faptul, că agricultorii, oare cum tree să alergă cu marfa în porturi şi sporescă considerabila ofertele, este naturală, ca cumpărătorii să deviă mai dificili, mai pretenţioşi şi să caute a-’şi procura marfa pe preţuri câta se poate mai ieftine. Mai este încă de observata, că spectrula poerei şi caşurile ce s’au semnalata la Galaţi, Brăila şi Sulina, sporind considerabilă cheltuelile de încărcare şi de transportă, au contribuită şi ele cu o bună parte la scăderile preţurilor a cerealelor şi la împedecarea afacerilor. După acesta constată „C. F.“, că situaţiunea monetară în America e pe cale a se îmbunătăţi, caşurile de poleră ivite la Brăila, Galaţi ş. a. merge decrescânda şizice că este de prevăcjută, că pănă în Noemvre lucrurile vor intra în starea lor normală în ce priveşte esportaţia agricolă a ţării. „Nu e prisă agricolă, deorece recoltele din anula acesta după ca satisface toate trebuinţele locale mai lasă şi una escedenta considerabila de esportată ; ceea ce se vede aici e o depreciare simplă de preţuri, cari asupra unei esportaţiuni de Convocare. Adunarea generală ordinară a Reuniunii decenţilor a gr. cat. din ţinutura Haţegului prin acesta se convoca la Cudjira pe ziua de 24 şi 25 Septemvre st. n. a. p. la care prin acesta sunt invitaţi on. membri, precum şi alţi binevoitori ai canselor şcolare. Programa: A) Serviţiu divina. B) Şedinţa primă Duminecă cu începutu la 11 ore a. m. 1) Deschiderea adunării prin preşedinte. 2) Constatarea membrilor presanţi. 3) Raportul comitetului despre activitatea reuniunii. 4) Desbaterea asupra raportului comitetului. 5) Raportul passarului și al bibliotecarului. 6) Esmiterea comisiunilor pentru censurarea rapoartelor de mai susa. 7) Desbatere asupra proiectului de regulament pentru trebile interne ale reuniunii. 8) Cetirea disertaţiunilora. 9) Incassarea de taxa şi înscrierea de membri noi. C) Şedinţa a doua, Luni la 9 ore a. m.. 10) Rapoartele comisiunilor desmise în şedinţa primă. 11) Statorirea bugetului pe anul viitora. 12) Statorirea locului şi termicului pentru adunarea viitoare. 13) Alegerea oficialilor şi a comitetului pe una nou perioda de 3 ani. 14) Eventuale propuneri. 15) închiderea adunării prin preşedinte. D) Ascultarea prelegerilor practice in scolele din Cudjira. E) In timpu favorabila escursiune la minele de ferit. Din şedinţa comitetului centrală ţinută în Haţegă la 29 Maiu st. n. 1893. Ioane lanza m. p. N. Trimbiţoniu, preşedinte. Ştefană Ţarina, notari. Pagina 3. Literatură. CURA DE APĂ, de preotul Kneipp, publicată în ediţiuni de sute de mii esenaplare mai în toate limbile europene, a apărutantrega şi în limba română. Ea constă din 22 fascicule şi costă volumulă completă 3 lei. Editura librăriei Ignatz Hertz în Bucureşti, se poate procura însă şi dela librăria Ciurcv în Braşov, pe lângă preţuia de 1 fi. 50 cr. Aceasta carte prea folositoare e multa mai bine cunoscută, decâtă să aibă lipsă de vre-o recomandare. Ar fi de dorită, ca ea să nu lipsescă nici dintr’o comună românescă. Escelenta metodă de cură a preotului Kneipp poate să fiă de nepreţuita ajutoră pentru poporul nostru; de aceea atragemă deosebita atenţiune a preoţilor şi învăţătorilor noştri asupra acestei cărţi de netăgăduită valoare. Procesul de pressă al „Tribunei“. Din Cluşiu primim urmatorea telegramă dela raportorul nostru, asupra pertractărei finale în procesul „Tribunei“. Cluşiu, 12 Septemvre. ( Ora 40 min. d. a.) Constituirea Curţii cu juraţi s’a terminată abia la 11 ore a. m. Preşedinte: judele Szász; acusatori publică: Dr. Aurel Lázár. Unul dintre acusaţî, Eugeniu Brote lipsesce. Apărători ai celorlalţi acusaţî sunt: pentru d-lu Balteşu, advocatula Dr. Miloş Stefanovicî; pentru d-lu S. Albini, advocatulü Dr. Vanovici; pentru Russu Şirianulă şi Dordea advocatulü Dr. Stefana Popii. Se constateaza din partea aperătorilor multe erori în traducerea articulului incriminată. E posibila, ca pertractarea se dureze chiar pănă dimineţa. DIVERSE. Ce ajunge omulii trăindu în lume. La magistrata e contribuente de dare; la judecată — partiă; în aresta, — prisoniera ; în sentință, — complice, vinovată ; în statu, — supusa; în comună, — cetăţâni, cive; în trăsură de poştă ori pe trenă şi vaporă, — pasagiera; în biserica — credincioea; danda bani împrumuta, — creditoru ; împrumutânda bani, — debitoru ; preotulu tău te ţine de fiu sufletescu; la conscripţiă, — papă ; in birou — subalterna, colegă ori superiora, şefă; în negustoriu, — muşteriu ; în teatru — Uro....; pe cambiu — acceptanta, cavent ori giranta ; trăindă în cuartiru-streinu, — jeler; trăinda în casa propriă, — posesora ; în ospătărie, — ospe; în bala, — cavalera; în biblioteca de împrumuta, — abonentă ; înaintea medicului chiar de ești sanetosa, — ești pacienta; în lazareta, — patula, la vr’o... anatomie — mai întâiu cadavru şi apoi preparată. Voturile pentru home rule. Voturile în Camera comunelor din Londra nu suntă de loci espeditive. Deputaţii engleşi, în momentul votului, trebue să părăsescă sala şedinţelor şi să se răspândască prin două coridore, coridorulu pentru „da“ şi cela pentru „nu“, la capetula cărora se află scrutatorii. In decursulu celor 83 de şedinţe consacrate de Cameră bilului de Homerule, scrutinula a fostu ceruta asupra flăcărui irttoolu ala proiectului de cătră oposiţiune şi chiar asupra fiăcărui amendamenta şi sub amedamente. Şi astfel, în decursul acestei singure discuţiuni a proiectului de Home-rule, Camera comunelor n’a consacrata mai puţină de 64 de ore plimbărilor, prin coridorele de votare. E ca şi când, în decursă de opta 4U° întregi, ea ar fi petrecută câte opta ore plimbându-se prin localurile sale, în locă să delibereze. RECTIFICARE. In foiletonulă „Gazetei“ de Dumineca trecută, 29 Augusta v., pe pag. 3, polaua a 2-a, s’a strecurata o erore de tipari, pe care ne grabimu a o Îndrepta. Anume în eirula alai 2 lea de susu, în loci de* „Săcelenii unguri*, să se cetescă: numai Săcelenii singuri aveau 591,200 capete de oi, etc. Proprietari: Dr. Aurel Miureșianu. Relaciori respoisabil: Gregoriu «Maior&„