Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)
1893-10-01 / nr. 217
Nr. 217 -1893. GAZETA TRANSILVANIEI, cu răspunsurile din Boroş-Sebişă. După părerea ministrului președinte, națiunea politică o formeaza toate naționalitățile conlocuitoare, între cari și maghiarimea. Pentru a-și dovedi aserțiunea aceasta, s’a provocată la Kossuth şi Széchényi. Ei, dar atunci cândKossuth a studiata terminologia dreptului publică maghiară, nu esistau încă distincţiunile fine, de cart avemă lipsă astăzi. Intre „nation“ şi „nationalité“ este mare deosebire. Francesulă se indignază când cineva ilu numeşte naţionalitate şi de sigură, că se va indigna ori-ce naţiune conscientă ; şi decă e vorba despre aceea, ca se dămă naţiunei maghiare conceptulă corectă, atunci acesta îlă vomă pute forma numai atunci, decă ne gândimă, că prin istoria şi luptele ei de-o miiă de ani, naţiunea maghiară a formată acestă stată, ea i-a dată chipulă, caracterulă şi viaţa. (Mofturi ! — Trad.) Ce privesce cuvântulfi „şovinismii“. Hermann declară, că el totdeuna este şovinistă, de câte ori este vorba de promovarea causei maghiare şi crede, că totfi Maghiarulă este şovinistă, când e vorba de apărarea intereseloră țării. D la ministru de interne acisă, că pe acela, oare va comite ceva contra statului maghiară, ila va nimici și cu aceasta a dată lozinca și a împinsă pe agitatorii naționaliști, să agiteze și mai bine. In programare seu d lă ministru de interne a cjisă, că va da pâne tineriloră, cari crescă și absolvă în institutele maghiare. Cum va putea ela face acesta, când nu poate da pâne nici tineriloră maghiari și un numeru mare dintre aceștia suntă siliți, pentru ca să trăiască, a se nega pe sine , mai cjisă d-lă ministru de interne, că tinerii români, cari din lipsa de pâne trecă în România, acolo se face agitatori contra statului maghiară; aceşti tineri deci trebue readuşi in patriă. Da, trebue readuşi, însă nu vede dânsula, cum poporaţia din Soepuşiu emigreză în America, că locuitorii de dincolo de Dunăre se ducă în Brasdia etc. In ce privesce îmbunătăţirea preoţimei şi dăscălimei, d-lă ministru de interne ne aviséza la împărţirea bunurilor bisericesci cu caracteru de stată, tariu, care voia sé vorbéscu romănesce. Fispanulă Rónay l’a făcută atentă la regulamentă, după care în congregaţiune numai unguresce (!) certată să vorbescă. Militariu cu toate aceste voia să continue românesce, la ce fispanulă i-a detrasa cuventula. Militariu a replicată în cuvinte aspre el congregațiunea l’a pedepsită cu o amendă de 25 fi. Fispanulă a fostă demonstrativă aplaudată de congregațiune. — Ce 4*ce 1* acésta „împăciuitorulă“ Hieronymi ? SOIRILE OILE!. — 80 Septemvre. Colera la noi. De ieri până aci s’au ivită în Braşovă, precum suntemă informaţi, unspredece caşuri de coleră. Dovadă, că epidemia vrea să’șî facă ună culcuşă şi în oraşulă nostru, care pănă acuma a fostă cruţată de acesta oste lugubru şi nedorită. Celă dintâiu casă s’a întâmplată în cărămideria de aici, alte cinci caşuri între lucrătorii dela reservorială pentru apă ruptă. Dintre cei 11 bolnavi de coleră, au murit 5 inşi. Este de lipsă ca atâtă organele sanitare, câtă şi poporaţiunea să ia măsurile cele mai severe spre a împiedeca lăţirea epidemiei. —x— Legea întruniriloră. Foile unguresci »aducă spirea, că proiectulă de lege privitoră la dreptulă de întrunire este deja gata şi s’a şiaşternută Majestăţii Sale, spre aprobare prealabilă. „Magyar Hirlap“ dice, că »aceasta lege va produce o surprindere foarte neplăcută, căci proiectul este redactată în spirită reacţionară şi elă face posibile astfel de disposiţiuni extraordinare, cum e d.e. starea de asediu din Praga. Pe lângă acesta, câtă timp dureaza o sesiune dietală, este oprită ținerea a ori ce felă de adunări. —x— Pedepsita pentru folosirea limbei române. Congregațiunea de tomnă a comitatului Torontali s’a ţinută la 9 Octomvre în Becîchereculă mare. In aceasta congregațiune s’a votată între altele suma de 60.000 fi. pentru sărbârile mileniului, dar mai importantă pentru noi este casulă următoră, care dovedeşte flagrantă, cum se „observă“ în comitatul Torontalului egala îndreptăţire şi dreptul garantată în lege de a ne folosi de limba rămână în congregaţiunile comitatense. Lasămă să urmeze faptulă, după raportulă lui „Egyetértés“: „Ună incidenţă penibilă a provocată — 4 Ioa Lia ,Kossuth stâ popa valahă, Trifonă Mdi—x— Sufragiuia universală în Austria. In şedinţa dela 10 Octomvre a parlamentului austriacă, ministrulă preşedinte Taaffer a insinuată proiectulă de lege cu privire la reforma electorală. Proiectulă constă din următorii 2 paragrafi: § 1 hotăresce, că alegători suntă toți aceia, oarl au avută și pănă acum dreptă la alegere. § 2 hotăresce, că dreptă electorală au toţi aceia, oarl au luată parte la resbaie, mai departe toţi suboficerii eşiţi din armată şi oricine care a absolvată sculele primare. Dreptă de alegere primesce şi acelă individă, nesoiutară de oarte şi scrisoare, care stă în orecare serviţiu stabilă, sau care plătesce ceva contribuţiă cătră stată. Celă ce locuesce 6 luni dejile într’ună lopă, aceia este alegătoră acolo. împărţirea cercurilor electorale rămâne cea veche. — x— Dieta ungurescu a încheiată în şedinţa dela 10 Octomvre desbaterea petiunei asupra răspunsurilor dela Boroş-Sebişă. Majoritatea a primită propunerea comisiunei petiţionare. Din incidentulă acesta ministrulă-preşedinte a ţinută cu succesă ună lungă discursă, pe care ’lă vomă publica, în estrasă, în numărulă viitoră. — x— E^cursula de nulitate în procesulă „Tribunei“, a fostă respinsă de cătră Curia regască din Budapesta. —x— O reformă în desbaterile Reichsrath-ului austriacă. Se anunţă din Viena: Tinerii cehi fuindă hotărîţi de a încerca să pună beţe în raţe discuţiunilor din Reichsrath, rostindă discursuri în diferitele idiome slave, pe cari majoritatea deputaţilor nu potă să le înţelagă, e vorba de a se cere, la redeschiderea Camerei, o modificare a regulamentului pentru a se împedica acesta adusă. Limba germană va fi declarată obligator©. Partizanii acestui nou articolă ală regulamentului vor arăta, că controlulă pe care constituţia îl acordă preşedintelui adunărei, ar deveni ilusoriu, dacă oratorii ar pute întrebuința idiome, a căroră cunoștință nu i se poate pretinde. E de notată, că clubul Polonesilor e a hotărîtă a susține cu energiă aceasta propunere de revisuire. —x— Mama regelui Carol I. A. S. R. principesa losefina, mama M. S. Regelui, va împlini în cjiua de 21 Octomvre st. n. 80 de ani. E probabilă, 40 pe „Timpulă“, că daca împrejurările vor permite, M. S. va merge cu aceasta o pasiune la Sigmaringen, spre a visita pe Augusta Sa mamă. —x— Statistica bisericelor în România. In totă ţera suntă 6787 de biserici, dintre cari 218 suntă susținute de stată, 5909 de comune şi 660 de persoane private, prin donaţiuni etc. Există mai departe 130 de biserici rom. catolice, 18 protestante, 16 armene gregoriane, 28 rusesci (Lipoveni), 305 de Sinagoge şi 260 de giamii fcurcesci (în Dobrogea). Numărulă totală ală preoţiloră şi diaconiloră la bisericele române e de 6571, dintre cari 3871 au absolvată câte patru, 114 câte şapte clase seminariale, oi 11 au absolvată facultatea teologică. Preoţi rom. catolici sunt 80, păstori protestanţi 19, armeni 17, lipovani 19, rabini şi cantori jidovesc 1169 şi Mohamedani (hog,i. 30. — X — Esamene de oficeri în reservă. La rementala brașovenă de infanterie Alexandru II Imperatul Rusiei Nr. 2, din care 3 batalion© se află în Viena în garnisonă , au făcută esamenulă de ofiperă în reservă următorii voluntari: d-nii Constantină Popa, Corn. Comanescu, Andreiu Popa şi Petru Faura. —x— Prietenia franco rusă. „Le Matin“ anunţă, că se prepară în secretă la Londra o broşură destinată a fi răspândită în Francia în timpul serbărilor date în onoarea marinarilor ruşi, pentru a compromite alianţa franco rusă în spiritulă patrioţiloră fratyw^i, denaturândă are-oari fapte relative la răsboiulă din Crimea. Societatea „Şcola română“ din Suceava. Suntă 10 ani de când, în oraşulă principiloră şi voevodiloră Moldovei, în vechia capitală de odiniora Suceava, s’a înfiinţată pentru întregulă ducată ală Bucovinei societatea „Şcola română ală căreia scapă este de-a lucra pentru înaintarea învăţământului la poporaţiunea română din Bucovina. In cursul acestor 10 ani, societatea „Şcola română“ a avută de a suferi multe atacuri şi neplăceri din partea străinilor, cari nu puteau vede cu ochi buni tendințele acestei societăți, care avea de scapă emanciparea poporului română bucovineană de sub cultura streină și ridicarea lui la ună nivelă mai înaltă de cultură națională. Der pe lângă toate auspiciile nefavorabile, in pari s’a înființată aceasta societate, și pe lângă tóte, că înşişi înfiinţătorii ei la începută nu aveau deplină încredere în reuşita întreprinderiloră, tânăra societate a fraţilor noştri Bucovineni a făcută în cursulă coloră 10 ani de pănă acum ună sporă atâtă de frumosă, încâtă inima oricărui Română se umple de bucuriă, când cetesce raportulă de pe al 10-lea ană administrativă ală acestei societăţi, în jurul căreia găsimă întruniţi ţărani şi boeri de-o potrivă. Din raportulă menţionată, care acuma eşită de sub ţipară în tipografia metropolitană din Cernăuţi, notămă următoarele: Activitatea „Şcolei române“ se extinde asupra şcolelor, de orice felă, dela şcola primară din Suceava pănă la universitatea din Viena. In fiecare ană se dă pentru elevii şi elevele de la şcolele primare din Suceava o anumită sumă, din care se cumpără cele mai trebuinciose straie, încălţăminte şi rechisite de şcolă. In fiăcare ană s’au împărţită Intre învăţătorii dela şcollele poporale premii sub condiţiune», ca să aducă ună numără mai însemnată de elevi bine preparaţi la despărţămintele românesci ale gimnasiului din Suceava. Multă a lucrată şi lucră societatea aceasta pentru ajutorarea elevilor români de la gimnasiulă din Suceava. Pentru ca toţi elevii sărmani din despărţămintele românesci să aibă cărţile de lipsă, societatea a formată o bibliotecă, care numără în presenţă 3000 volume, representândă o avere de peste 2000 fi. Din aceasta bibliotecă li se dau spre folosinţă şcolarilor români toate pârţile de lipsă pentru şcolă.Multor şcolari, la intrarea în giuonasiu, li se plătescă taxele de primire şi didastrulă, multora li se dau subvenţiuni lunare regulate, mai cu seama pentru cartele, altora şi pentru costă, celoră săraci de tată, li se cumpără haine şi încălţăminte. Resultatul activităţii „Şcolei române“ este, că anulă trecută au intrată în clasa I, despărţământulă română 77 elevi, anulă acesta 73. Comitetul societăţii speră însă, că îndată ce se vor complecta mai multe şcoli poporale, devenind şcoli cu 4 clase, vară întră în fiecare onă peste 100 de elevi în cl. I gimnasială din Suceava, care este cniculă institută mijlociu pentru poporaţiunea română din Bucovina. Fiind forte simţită lipsa de învăţători în Bucovina, „Şcola română“ a îngrijită, ca să se îmulţască numărulă elevilor şi la institutură pedagogică din Cernăuţi cu elemente românesci, aşa că peste 40 de învăţători români şi au începută şi şi-au terminată studiile numai cu ajutorul acestei societăţi. Mai ajutoră acestă societate 4 elevi de la şcola de împletită din Storojineţi etc., a mai ajutorată acesta societate şi studenţi universitari în Cernăuţi şi Viena etc. Societatea „Şoaia română“ a fost sprijinită şi susţinută pănă acum aproape numai de inteligenţa română din Bucovina. Acum însă, la cererea Comitetului, guvernul ţărei a încuviinţată să se facă în favorulă acestei societăţi şi o coleotă cu dispută în biserică, prin ceea ce se speră că va concurge şi poporulă română bucovineană cu ajutore însămnate la prosperarea acestei societăţi, a căreia înaintare e cu căldură sprijinită şi de consistorură arohiepiscopescă din Cernăuţi. Ea primesc® de mai mulţi ani şi o subvenţiune anuală de 250 — 300 fi. de la dieta ţărei. Intre cei mai însemnaţi sprijinitori ai societăţii numără regretatură baronă Alexandru Vasilco, fostulă marşală ală ţării, apoi boerii din Stroesol, George cav. de Popovici şi Constantinii de Mîrza, care dela înfiinţare continuu subvenţionăză societatea cu câte 50—100 fi ; P. C. S. părintele egumenă Beniamina lacota s’a angagiată la o subvenţiă anuală de 12 fi. pentru totă viaţa; P. C. S. părintele archimandrită Emanuilă Ciuntuleacă susţine în fie-care ouă câte 5 studenţi români săraci cu cartelă şi poştă. Ună adevărată Mecenată este însă pentru Românii Bucovineni venerabilulă paroohă şi protopresbiteră din Ruşii Moldoviţei, Vasilie Cocăilă, care prin generosulă său dlată de 20.067 fi, pentru înfiinţarea unui inter- Dată pe sema studenţilor, gimnasiali români din Suceava, a adusă pe altarulă culturei nóastre naţionale o jertfă, asemenea căreia nu s’a mai pomenită în secolulă nostru la Românii Bucovineni. Venitele societăţii: 4861 fi. 40 or.; 8pasele : 2182 fi. 83 or. Restă : 2678 fi. 57 or. Fundaţiunea „Negruţă - Morariu“, menită pentru înfiinţarea unei şcoli de fetiţe în Bucovina, sporită la 662 fi. 40 or. Societatea are 9 filiale, anume: în Cernăuţi, Rădăuţi, Siretă, Câmpulungă, Storojineţă, Crasna, Pârteştii de susu, Ostriţa şi Vatra-Dornei. Ar fi de dorită însă, ca acestă mărâţă societate neţională să-şi aibă filialele sale în fiecare comună din Bucovina, ceea ce se speră, că cu timpul se va şi ajunge. Pagina 3. Literatură. Publicaţiune scientifică-chimică. Avurămă plăcerea 4lele acestea primi uă estrasă din „Buletinul societăţii chimice din Parisă“, tipărită în acelaşă oraşă, care cuprinde memorială presentată de d-lă M. Bogdană societăţii chimice din Parisă în şedinţa dela 23 Aprilie 1893, tratândă tema „asupra unui seleniată băşică de aramă cristalisatu, şi o analogă composiţiune de cobaltitu. Acestă lucrare a fostă făcută în laboratorul de chimie dela facultatea de medicină din Bucureşci. Telek. cart.a „Gaz. Tras." Deva, 12 Octomvre. D-lu Ioană Simionaşu, asesoru la oficiulu orianala al comitatului Uniadeva, în adunarea generală ţinută acî a fostu alesu cu aclamaţiune preşedinte la acelaşi oficiu. necrologu. Dimitriu Popovicî, preotă gr. or. în Otlaca, a răposată în 5 Octomvre n. p. în anulă ală 56-lea ală etăţii şi ală 29-lea ală căsătoriei şi preoţiei sale. ’Lă făreste întristata-i soţiă Zenovia cu fiii şi fiicele sale: Octavia măr. Turioi), Lazară drd. med., Valeria, Eugenă, Victoră, Iuliana şi Victoria, cum şi alte numărose rudeni. Fiă-i ţărâna uşoră ! Cu immorala de astăzi se încheiă abonamentul, pe cvartalul al treilea. Itugfima a grăbi cu reînoirea prenumeraţiunei. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“* Proprietarii: Dr. Aurel Itifloreşianu. Redactorii responsabilii: Gregoriu filaioră.