Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)

1893-10-01 / nr. 217

Nr. 217 -1893. GAZETA TRANSILVANIEI, cu răspunsurile din Boroş-Sebişă. După pă­rerea ministrului președinte, națiunea poli­tică o formeaza toate naționalitățile conlo­­cuitoare, între cari și maghiarimea. Pentru a-și dovedi aserțiunea aceasta, s’a provocată la Kossuth şi Széchényi. Ei, dar atunci când­­Kossuth a studiata terminologia dreptului publică maghiară, nu esistau încă distinc­­ţiunile fine, de cart avemă lipsă astăz­i. In­­tre „nation“ şi „nationalité“ este mare deosebire. Francesulă se indignază când cine­va ilu numeşte naţionalitate şi de si­gură, că se va indigna ori-ce naţiune con­­scientă ; şi decă e vorba despre aceea, ca se dămă naţiunei maghiare conceptulă co­­rectă, atunci acesta îlă vomă pute forma numai atunci, decă ne gândimă, că prin is­toria şi luptele ei de-o miiă de ani, naţiu­nea maghiară a formată acestă stată, ea i-a dată chipulă, caracterulă şi viaţa. (Mof­turi ! — Trad.) Ce privesce cuvântulfi „şo­­vinismii“. Hermann declară, că el­ tot­deu­­na este şovinistă, de câte­ ori este vorba de promovarea causei maghiare şi crede, că totfi Maghiarulă este şovinistă, când e vor­ba de apărarea intereseloră țării. D la ministru de interne a­c­isă, că pe acela, oare va comite ceva contra sta­tului maghiară, ila va nimici și cu aceasta a dată lozinca și a împinsă pe agitatorii naționaliști, să agiteze și mai bine. In pro­gramare seu d­ lă ministru de interne a cjisă, că va da pâne tineriloră, cari crescă și ab­solvă în institutele maghiare. Cum va putea ela face acesta, când nu poate da pâne nici tineriloră maghiari și un numeru mare dintre aceștia suntă siliți, pentru ca să trăiască, a se nega pe sine , mai cjisă d-lă minis­tru de interne, că tinerii români, cari din lipsa de pâne trecă în România, acolo se face agitatori contra statului maghiară; aceşti tineri deci trebue readuşi in patriă. Da, trebue readuşi, însă nu vede dânsula, cum poporaţia din Soepuşiu emigreză în America, că locuitorii de dincolo de Dunăre se ducă în Brasdia etc. In ce privesce îm­bunătăţirea preoţimei şi dăscălimei, d-lă mi­nistru de interne ne aviséza la împărţirea bunurilor­ bisericesci cu caracteru de stată, tariu, care voia sé vorbéscu romănesce. Fispa­­nulă Rónay l’a făcută atentă la regula­­mentă, după care în congregaţiune numai unguresce (!) c­ertată să vorbescă. Militariu cu toate aceste voia să continue românesce, la ce fispanulă i-a detrasa cuventula. Mili­tariu a replicată în cuvinte aspre el congre­­gațiunea l’a pedepsită cu o amendă de 25 fi. Fispanulă a fostă demonstrativă aplau­dată de congregațiune. — Ce 4*ce 1* acésta „împăciuitorulă“ Hieronymi ? SOIRILE OILE!. — 80 Septemvre. Colera la noi. De ieri până aci s’au ivită în Braşovă, precum suntemă infor­maţi, unspredece caşuri de coleră. Dovadă, că epidemia vrea să’șî facă ună culcuşă şi în oraşulă nostru, care pănă acuma a fostă cruţată de acesta oste lugubru şi nedorită. Celă dintâiu casă s’a întâmplată în cărămi­­deria de aici, alte cinci caşuri între lucrătorii dela reservorială pentru apă ruptă. Dintre cei 11 bolnavi de coleră, au murit­ 5 inşi. Este de lipsă ca atâtă organele sanitare, câtă şi poporaţiunea să ia măsurile cele mai severe spre a împiedeca lăţirea epi­demiei. —x— Legea întruniriloră. Foile unguresci »aducă spirea, că proiectulă de lege privi­­toră la dreptulă de întrunire este deja gata şi s’a şi­­aşternută Majestăţii Sale, spre apro­bare prealabilă. „Magyar Hirlap“ dice, că »aceasta lege va produce o surprindere foarte neplăcută, căci proiectul­ este redactată în spirită reacţionară şi elă face posibile ast­­fel­ de disposiţiuni extraordinare, cum e d.­e. starea de asediu din Praga. Pe lângă acesta, câtă timp­ dureaza o sesiune die­­tală, este oprită ținerea a ori ce felă de adunări. —x— Pedepsita pentru folosirea limbei ro­mâne. Congregațiunea de tomnă a comita­tului Torontali­ s’a ţinută la 9 Octomvre în Becîchereculă mare. In aceasta congre­­gațiune s’a votată între altele suma de 60.000 fi. pentru sărbârile mileniului, dar mai importantă pentru noi este casulă ur­­mătoră, care dovedeşte flagrantă, cum se „observă“ în comitatul­ Torontalului egala îndreptăţire şi dreptul garantată în lege de a ne folosi de limba rămână în congregaţiu­­nile comitatense. Lasămă să urmeze faptulă, după raportulă lui „Egyetértés“: „Ună in­cidenţă penibilă a provocată — 4 Ioa Lia ,Kossuth stâ popa valahă, Trifonă Mdi­—x— Sufragiuia universală în Austria. In şedinţa dela 10 Octomvre a parlamentului austriacă, ministrulă preşedinte Taaffe­r a insinuată proiectulă de lege cu privire la reforma electorală. Proiectulă constă din următorii 2 paragrafi: § 1 hotăresce, că alegători suntă toți aceia, oarl au avută și pănă acum dreptă la alegere. § 2 hotă­­resce, că dreptă electorală au toţi aceia, oarl au luată parte la resbaie, mai departe toţi suboficerii eşiţi din armată şi ori­cine care a absolvată sculele primare. Dreptă de alegere primesce şi acelă individă, nesoiu­­tară de oarte şi scrisoare, care stă în ore­­care serviţiu stabilă, sau care plătesce ceva contribuţiă cătră stată. Celă ce locuesce 6 luni de­­jile într’ună lopă, aceia este ale­­gătoră acolo. împărţirea cercurilor­ electo­rale rămâne cea veche. — x— Dieta ungurescu a încheiată în şedinţa dela 10 Octomvre desbaterea pet­­iunei asupra răspunsurilor­ dela Boroş-Sebişă. Majoritatea a primită propunerea comisiu­­nei petiţionare. Din incidentulă acesta mi­nistrulă-preşedinte a ţinută cu succesă ună lungă discursă, pe care ’lă vomă publica, în estrasă, în numărulă viitoră. — x— E^cursula de nulitate în procesulă „Tri­bunei“, a fostă respinsă de cătră Curia re­­gască din Budapesta. —x— O reformă în desbaterile Reichsrath-ului austriacă. Se anunţă din Viena: Tinerii cehi fuindă hotărîţi de a încerca să pună beţe în raţe discuţiunilor­ din Reichsrath, rostindă discursuri în diferitele idiome slave, pe cari majoritatea deputaţilor­ nu potă să le înţelagă, e vorba de a se cere, la re­deschiderea Camerei, o modificare a regu­lamentului pentru a se împedica acesta a­dusă. Limba germană va fi declarată obli­gator©. Partizanii acestui nou articolă ală regulamentului vor­ arăta, că controlulă pe care constituţia îl­ acordă preşedintelui adunărei, ar deveni ilusoriu, dacă oratorii ar pute întrebuința idiome, a căroră cu­noștință nu i­ se poate pretinde. E de notată, că clubul­ Polonesilor e a hotărîtă a sus­ține cu energiă aceasta propunere de re­­visuire. —x— Mama regelui Carol I. A. S. R. princi­pesa losefina, mama M. S. Regelui, va îm­plini în cjiua de 21 Octomvre st. n. 80 de ani. E probabilă, 40 pe „Timpulă“, că daca împrejurările vor­ permite, M. S. va merge cu aceasta o pasiune la Sigmaringen, spre a visita pe Augusta Sa mamă. —x— Statistica bisericelor­ în România. In totă ţera suntă 6787 de biserici, dintre cari 218 suntă susținute de stată, 5909 de co­­mune şi 660 de persoane private, prin do­­naţiuni etc. Există mai departe 130 de bi­serici rom. catolice, 18 protestante, 16 ar­­mene gregoriane, 28 rusesci (Lipoveni), 305 de Sinagoge şi 260 de giamii fcurcesci (în Dobrogea). Numărulă totală ală preoţiloră şi diaconiloră la bisericele române e de 6571, dintre cari 3871 au absolvată câte patru, 114 câte şapte clase seminariale, oi 11 au absolvată facultatea teologică. Preoţi rom. catolici sunt­ 80, păstori protestanţi 19, armeni 17, lipovani 19, rabini şi can­tori jidovesc 1­169 şi Mohamedani (ho­­g,i. 30. — X — Esamene de oficeri în reservă. La re­mentala brașovenă de infanterie Alexandru II Imperatul­ Rusiei Nr. 2, din care 3 ba­talion© se află în Viena în garnisonă , au făcută esamenulă de ofiperă în reservă ur­mătorii voluntari: d-nii Constantină Popa, Corn. Comanescu, Andreiu Popa şi Petru Faura. —x— Prietenia franco rusă. „Le Matin“ a­­nunţă, că se prepară în secretă la Londra o broşură destinată a fi răspândită în Fran­cia în timpul­ serbărilor­ date în onoarea marinarilor­ ruşi, pentru a compromite a­­lianţa franco rusă în spiritulă patrioţiloră fratyw^i, denaturândă are-oari fapte rela­tive la răsboiulă din Crimea. Societatea „Şcola română“ din Suceava. Suntă 10 ani de când, în oraşulă principiloră şi voevodiloră Moldovei, în ve­chia capitală de odiniora Suceava, s’a în­fiinţată pentru întregulă ducată ală Buco­vinei societatea „Şcola română ală căreia scapă este de-a lucra pentru înaintarea în­văţământului la poporaţiunea română din Bucovina. In cursul­ acestor­ 10 ani, societatea „Şcola română“ a avută de a suferi multe atacuri şi neplăceri din partea străinilor­, cari nu puteau vede cu ochi buni tendin­țele acestei societăți, care avea de scapă emanciparea poporului română bucovineană de sub cultura streină și ridicarea lui la ună nivelă mai înaltă de cultură na­țională. Der pe lângă toate auspiciile nefavo­rabile, in pari s’a înființată aceasta societate, și pe lângă tóte, că înşi­şi înfiinţătorii ei la începută nu aveau deplină încredere în reuşita întreprinderi­loră, tânăra societate a fraţilor­ noştri Bucovineni a făcută în cursulă coloră 10 ani de pănă acum ună sporă atâtă de frumosă, încâtă inima ori­cărui Română se umple de bucuriă, când cetesce raportulă de pe al­ 10-lea ană ad­ministrativă ală acestei societăţi, în ju­­rul­ căreia găsimă întruniţi ţărani şi boeri de-o potrivă. Din raportulă menţionată, care acum­a eşită de sub ţipară în tipografia metro­politană din Cernăuţi, notămă urmă­­toarele: Activitatea „Şcolei române“ se extinde asupra şcolelor, de ori­ce felă, dela şcola primară din Suceava pănă la universitatea din Viena. In fie­care ană se dă pentru elevii şi elevele de la şcolele primare din Suceava o anumită sumă, din care se cum­pără cele mai trebuinciose straie, încălţă­­minte şi rechisite de şcolă. In fiă­care ană s’au împărţită Intre învăţătorii dela şcollele poporale premii sub condiţiune», ca să aducă ună numără mai însemnată de elevi bine preparaţi la despărţămintele românesci ale gimnasiului din Suceava. Multă a lucrată şi lucră societatea aceasta pentru ajutorarea elevilor­ români de la gimnasiulă din Suceava. Pentru ca toţi elevii sărmani din despărţămintele româ­­nesci să aibă cărţile de lipsă, societatea a formată o bibliotecă, care numără în pre­­senţă 3000 volume, representândă o avere de peste 2000 fi. Din aceasta bibliotecă li se dau spre folosinţă şcolarilor­ români toate pârţile de lipsă pentru şcolă.­­Multor­ şco­lari, la intrarea în giuonasiu, li­ se plătescă taxele de primire şi didastrulă, multora li­ se dau subvenţiuni lunare regulate, mai cu seama pentru cartele, altora şi pentru costă, celoră săraci de tată, li­ se cumpără haine şi încălţăminte. Resultatul­ activităţii „Şcolei române“ este, că anulă trecută au intrată în clasa I, despărţământulă română 77 elevi, anulă acesta 73. Comitetul­ societăţii speră însă, că îndată ce se vor­ complecta mai multe şcoli poporale, devenind­ şcoli cu 4 clase, vară întră în fie­care onă peste 100 de elevi în cl. I gimnasială din Suceava, care este cniculă institută mijlociu pentru po­poraţiunea română din Bucovina. Fiind­ forte simţită lipsa de învăţă­tori în Bucovina, „Şcola română“ a în­grijită, ca să se îmulţască numărulă ele­­vilor­ şi la institutură pedagogică din Cer­năuţi cu elemente românesci, aşa că peste 40 de învăţători români şi au începută şi şi-au terminată studiile numai cu ajutorul­ acestei societăţi. Mai ajutoră acestă socie­tate 4 elevi de la şcola de împletită din Storojineţi etc., a mai ajutorată acesta so­cietate şi studenţi universitari în Cernăuţi şi Viena etc. Societatea „Şoaia română“ a fost­ sprijinită şi susţinută pănă acum aproape numai de inteligenţa română din Bucovina. Acum însă, la cererea Comitetului, guver­­nul­ ţărei a încuviinţată să se facă în favorulă acestei societăţi şi o coleotă cu dispută în biserică, prin ceea ce se speră că va concurge şi poporulă română buco­vineană cu ajutore însămnate la prospe­­rarea acestei societăţi, a căreia înaintare e cu căldură sprijinită şi de consistorură ar­­ohiepiscopescă din Cernăuţi. Ea primesc® de mai mulţi ani şi o subvenţiune anuală de 250 — 300 fi. de la dieta ţărei. Intre cei mai însemnaţi sprijinitori ai societăţii numără regretatură baronă Ale­xandru Vasilco, fostulă marşală ală ţării, apoi boerii din Stroesol, George cav. de Po­­povici şi Constantinii de Mîrza, care dela înfiinţare continuu subvenţionăză societatea cu câte 50—100 fi ; P. C. S. părintele egu­menă Beniamina lacota s’a angagiată la o subvenţiă anuală de 12 fi. pentru totă viaţa; P. C. S. părintele archimandrită Emanuilă Ciuntuleacă susţine în fie-care ouă câte 5 studenţi români săraci cu cartelă şi poştă. Ună adevărată Mecenată este însă pentru Românii Bucovineni venerabilulă paroohă şi protopresbiteră din Ruşii Moldoviţei, Va­­silie Cocăilă, care prin generosulă său dlată de 20.067 fi, pentru înfiinţarea unui inter- Dată pe sema studenţilor, gimnasiali ro­mâni din Suceava, a adusă pe altarulă cul­­turei nóastre naţionale o jertfă, asemenea căreia nu s’a mai pomenită în secolulă nostru la Românii Bucovineni. Venitele societăţii: 4861 fi. 40 or.; 8pasele : 2182 fi. 83 or. Restă : 2678 fi. 57 or. Fundaţiunea „Negruţă - Morariu“, menită pentru înfiinţarea unei şcoli de fetiţe în Bucovina,­­ sporită la 662 fi. 40 or. Societatea are 9 filiale, anume: în Cer­năuţi, Rădăuţi, Siretă, Câmpulungă, Storo­­jineţă, Crasna, Pârteştii de susu, Ostriţa şi Vatra-Dornei. Ar fi de dorită însă, ca acestă mărâţă societate neţională să-şi aibă filia­lele sale în fie­care comună din Bucovina, ceea ce se speră, că cu timpul­ se va şi ajunge. Pagina 3. Literatură. Publicaţiune scientifică-chimică. Avu­­rămă plăcerea 4­lele aceste­a primi u­ă estrasă din „Buletinul­ societăţii chimice din Parisă“, tipărită în acelaşă oraşă, care cuprinde memorială presentată de d-lă M. Bogdană societăţii chimice din Parisă în şedinţa dela 23 Aprilie 1893, tratândă tema „asupra unui seleniată băşică de aramă cristalisatu, şi o analogă composiţiune de co­­baltitu. Acestă lucrare a fostă făcută în laboratorul­ de chimie dela facultatea de medicină din Bucureşci. Telek­. cart.­a „Gaz. Tras." Deva, 12 Octomvre. D-lu Ioană Simionaşu, asesoru la oficiulu orianala al comitatului Uniadeva, în adunarea generală ţinută ac­î a fostu alesu cu aclamaţiune preşedinte la acelaşi oficiu. necrologu. Dimitriu Popovicî, preotă gr. or. în Otlaca, a răposată în 5 Octomvre n. p. în anulă ală 56-lea ală etăţii şi ală 29-lea ală căsătoriei şi preoţiei sale. ’Lă făreste întristata-i soţiă Zenovia cu fiii şi fiicele sale: Octavia măr. Turioi), Lazară drd. med., Valeria, Eugenă, Victoră, Iuliana şi Victoria, cum şi alte numărose rudeni. Fiă-i ţărâna uşoră ! Cu immorala de astăzi se încheiă abonamentul, pe cvar­­talul­ al­ treilea. Itugfima a grăbi cu reînoirea prenumeraţiunei. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“* Proprietarii: Dr. Aurel Itifloreşianu. Redactorii responsabilii: Gregoriu filaioră.

Next