Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1893 (Anul 56, nr. 242-265)

1893-11-25 / nr. 261

Pagina 2 suma prescrisă de noua lege şi îngrijiţi şi de reservă, căci d-la Csaky a declarată, că decă veţi fi în stare a ve conforma legii acuma, ve va pune din nou la probă iu­birea de jertfă şi de neanau, urcându minimulu salarieloru înveţătoresci! Pregătiţi-ve la noue lupte desperate pentru apărarea scelelor­ vostre, căci o plotă de ordonanţe ministe­riale, care de care mai draconice, stă se se verse din nou asupra ca­pului vostru! In faţa acestei situaţiunî, a aces­tui resboiu pe viaţă pe morte, ce s’a pornitu în contra culturii noastre na­ţionale, se nasce grava întrebare, ce facemu noi Românii, ce măsuri vome­ra noi, ca se ne aperămu, cum în­­ţelegemu noi chiămarea nóstra şi cum vremu se-o împlinimu? Urmările ordinaţiunei lui Csaky. — Nu ne surprinde, că în fruntea acelora unelte ale d-lui Csaky, cari portă titlulu de inspectori unguresci de şcole, vedem, pe Sipos Orbán, faimosul­ intrigantă ala şovinismului din Oradea-mare, cum se gră­­besce a satisface ordinaţiunei ministrului Csaky în afacerea progresului în limba ma­ghiară a şcolelor­ şi înveţătorilor­ confe­sionali. Orbán a presentat­ d-lui Csaky lista acelora învăţători români din comitatu, cari nu sciu unguresce. După datele din acesta listă, în comitatul­ Bihorului se află în presenta 19 învăţători români gr. cat. şi 8 gr. or., cari nu sciu unguresce. Fără diplome de cualificaţiune suntii: 91 de învă­ţători gr. cat. şi 20 gr. or. Comitetulu comitatensu a hotărîtă unanima, să ceră dela episcopulu gr. cat. Pavelă şi dela vicarură gr. or. Goldişă din Oradea-mare, ca pe învăţătorii fură di­plome de cualificaţiune imediată se-i des­­titue din poştă, or pe ceialalţi se-i oblige, ca pană la încheierea anului şcolară se înveţe unguresce. In sensulă acestei ho­­tărîri başi-buzucesci, nu mai puţină ca 111 învăţători români din comitatul­ Bihorului ar trebui să fiă imediată destituiţi. In faţa acestei revoltătore stări de lucruri, cre­­demă că nu mai e lipsă de comentară. CRONICA POLITICĂ — 24 Noemvre. Alaltăeri după pranciă s’a ţinută în palatul­ primatelui, din Buda, continuarea conferinţei episcopilor­. Erau presenţi : Cardinalul,-episcopii L. Schlauch, archie­­piscopii I. Samassa şi G. Csuszka, episcopii E. Bende, S. Bubics, A. Desselwffy, P. Ihi­­lánszky, I. Firczăk, br. K. Hornig, V. Mi­­halyi, K. Rimély, C. Schuster, F. Steiner, I. Szabó, Paul Szmrecsányi, I. Bátyi şi I. Zalka, abatele H. Fehér şi vicariură capitulară I. Moldovanu. Cardinalul-primate C. Vaszary deschise şedinţa la 4 ore cu o scurtă ru­găciune, în urma căreia episcopulu Szmre­csányi citi protocolulă ședinței trecute ela­borată de abatele Fehér, de­oare­ce aba­tele fu împedecată de a ceti protocolulă în personă din causa răgușelei. După aceasta Din Bomna se telegrafieza, că Zanar­­delli a presentat­ lista noului guvernă ita­liană regelui, care a şi aprobat-o. Ea este următorea : Zanardelli, preşedinte şi interne; Cocco- Ortu, agricultură ; Vacchelli, tesaura­­riată; Bozeli, finanţe ; Di Blazio, poştă şi telegrafă; Inghilleri, justiţiă; Baratieri, es­­terne; San­ Marzano, răsboiu; Branchia, marină; Fortis, lucrări publice; Gad­o, culte şi instrucţia. — Noulă guvernă aşa­deră e compusă din personagii în cea mai mare parte necunoscute, a căroră venire la gu­vernă a produsă mare sensaţiă. Camera se va întruni mâne şi se crede, că preşedinte ală ei va fi alesă Crispi. — Treizeci de deputaţi oposiţionali au dată m­ă mani­festă cătră poporaţiune, în care judecă as­pru pe fostulă guvernă Giolitti. Partida e contra ori­cărei contribuţii nouă şi cere o reformă pentru uşurarea classei misere­, restrîngerea bugetului pentru armată, decen­­tralizarea administraţiei şi scărirea listei civile pentru restabilirea echilibrului. Din Parisă se anunţă, că noulă cabi­netă francesă s’a presentat­ Camerei în ziua de 4 Decemvre. Cu mare încordare se aştepta din tote părţile prima păşire a noului cabinetă, deputaţii erau de faţă în numeră aproape completă şi în legea diplo­­maţilor, se aflau şi ambasadorulă germană Münster şi celă austr­o-ungară H o y o s. Preşedintele guvernului Casimir Périer a cetită declaraţia guvernului, în care se elice între altele. Nici­odată Francia n’a arătată o mai mare înclinare spre repu­blică, antipatiă mai mare faţă de sistemul­ reacţionară, nici­odată stimă şi grijă mai mare faţă de libertatea ei şi nici­odată ca acum, n’a pretinsă mai energică susţinerea ordinei. Vomă corespunde dorinţelor. Fran­dusă în viaţă reuniunile Crucei roşii repre­­sîntă unulă din cele mai sublime succese ale umanităţii, dinaintea tronului căreia toate popoarele culte ale lumei îşi pot­ întinde mâna în pace. Este insă, ca şi o crudă ironiă asu­pra amintitei multă obicinuite caracteri­­sări a secuiului nostru, când la încheierea lui ne întâmpină faptul­, că ramurele a două popoare nobile, acuma, tocmai acuma la finele aşa numitului seculă naţională, îşi petrecă cea din urmă răsuflare a vieţii lor­ naţionale individuale sub apăsarea nemi­­losă, m­emorabilă, şi asfixiătore a rusificării, adecă Polonii în Polonia rusescă şi Ger­manii dela Marea baltică, că pe ruinele a­­cestoră popoare, ce se sfârşesc, serbézâ trium­furi o politică, care despoiă pe acele po­poare de dreptulă, ce-’lă pretinde pentru statulă rusescă în totă cuprinsulă, de drep­tulă la vieţa naţională. Secululă nostru s’a începută prin în­flăcărarea simţului naţională, unulă din cele mai nobile sentimente ale omului, care a făcută lucruri mari şi a adusă cu sine gran­diose manifestări de viaţă. Elă se încheia cu lupta pentru naţionalitate, în care şovi­­nismulu, pe contulă dreptăţii şi ală echităţii, calcă în piciore simţulu naţională, în care su­flarea de ghiaţă a urei naţionale şi a în­gâmfării naţionale astupă isvore ale vieţii spirituale, cari odinioră au potolită setea distrungătorilor­ loră. La începutul­ secu­iului filantropulă putea să se bucure de deşteptarea simţului naţională, precum se bucură omulă privindă la frumseţa naturei, ce străluce în raclele soarelui de primăvară. La încheierea secuiului filantropulă trebue să-’şi întorce privirea, când vede într’ună timpă a păcii înarmate, însă neconturbate, cimiterele create prin desnaţionalisare cu forţa şi nedreptă, pe a căroră petri de mor­minte suntă a se ceti numele popoarelor­, ce suntă îngropate sub ele. Să sperămă, că secululă ală 20-lea, ca secululă unanităţii, va lecui ranele, pe cari le-a causată omenirei secululă ală 19-lea prin abnormităţile şi eseesele unuia din cele mai nobile sentimente, ale sentimen­tului naţională. GAZETA TRANSILVANIEI, a urmată singurulă obiectă, care era­ la ordinea zilei: o discuţiune asupra pastoralei redactate de comitetului de trei, compusă din cardinalul­ Schlauch, episcopul­ br. Hor­nig şi­ JF. Steiner. După citirea proiectu­lui se încinse o vie discuţie. In vederea importanţei deosebite­, ce avea acestă pasă ală episcopatului, toţi­ cei presenţi luară parte la desbatere. Opiniunile se încruci­şară însă astfelă, încâtă mai mulţi îşi es­­primară dorinţa, că avendă în vedere con­­ţinutulă voluminosă ală elaboratului; elă se fiă împărţită înainte de desbaterea meri­torie şi trimisă membrilor­ conferinţei, pentru ca fiă­care să aibă o casiuate să-lă studieze. Acesta dorinţă fu primită de con­ferinţă şi se lua hotărîrea, ca desbaterea meritoriă să se începă joi la 7 î. c. orele 10 a. m., în urma căreia şedința se închise la orele 7 seara. La aceasta conferință au lipsită afară de episcopii Lönhard şi Pa­velă, cari scusasară lipsa lor, încă din Joia trecută, și episcopii G. Schopper, B. Hi­­dassy și I. Meszlényi. Aceștia arătară Car­­dinalului-primate că afaceri importante îi rețină în diecesele loră, dar că aprobă di­nainte ori ce hotărîri va lua conferenţa. * d­ei­ decă, vomă aduce unitate şi soliditate în conducerea afaceriloră, deca față de teoria soeialistică nu vomă pune dispre­ţuit^ ci activitatea roditere a puterii pu­blice. Contribuţiile trebue împărţite cu echitate. Cabinetul­ va pădi lucrările a­­grare ale legislativelor­ trecute şi va spri­jini agricultura şi industria; va respinge idem separaţiunei bisericei de cătră stată şi revizuirea Constituţiei. In politica es­­temă elă va fi condusă totdeauna de ceea ce pretinde demnitatea națiunei, care este destulă de puternică, de-a putea declara susit şi tare, că doresce sinceră­ pacea. — In Se­­nată declaraţia guvernului a fostă cetită de m­inistrul­ Sputter.* Mare sensațiă a făcută la Londra de­claraţia admirabilă! lord Aleester, despre starea flotei englese. Elă o declară pe a­­césta, ca fiindă cu multă mai rea, decâtă în anulă 1887, când a fostă votată ună nou plană pentru întărirea flotei. Anglia trebue să cheltuescă astăciî 20 de milioane lire sterline (400 milioane franci), decă vo­­esce, ca flota sa se se apropie puţină de flotele franceso-ruse unite. Mai rău stă ea însă din causa lipsei de omeni. Anglia dis­pune pentru momentă, la ună casă oare-care, abia de a treia parte din omenii, cari ar trebui să-i aibă. SCIRILE DILEI. — 24 Noemvre Contribuțiune pentru maghiarisare. In adunarea dela 4 Decemvre n. c. a co­mitatului Vas, comitetul­ comitatensu a fă­cută propunerea, ca să se voteze unii adauşu la dare de unu percentii pe timpui de­­zece ani pentru înfiinţarea a 40 de Kisde­­dovurî în părţile locuite de Nemaghiari ale comitatului. Vicespanulă Károly Antal, în­­tr’o vorbire însufleţită, recomandă spre pri­mire acestă propunere, „care ar aduce 15.000 U. la ană pentru scopurile de maghiarisare.“ Fispanulă Radó, care încă era de faţă, or­dona votare nominală şi resultatulă a fostă, că menţionatulă adausă de dare s’a pri­mită cu 176 voturi. — Istoria Ungariei s’a îmbogățită prin aceasta încă cu ună faptă vrednică de epoca dominațiunei ungu­resci. — o — Acțiunea clerului catolicii. „Egye­tértés11 dela 4 Decemvre e informată, că proiectulă căsătoriei civile va da ansă ele­­menteloră, cari pănă acum erau pasive, ca de-o parte se intre în acţiune, ca de altă parte să se grupeze. Elementele clericale, elice „Egyetértés11, au începută acţiunea în două direcţii, adecă pentru pregătirea unei mari adunări regnicolare proiectată pe diua de 14 Ianuarie 1894 în Budapesta, şi pen­tru organisarea mişcării în diecese. — o — Au înneţat a­minte. Cine? „Nobilii“ universitari maghiari din Cluşin. Duminecă, comisia însărcinată cu arangiarea unui tăm­­bălău în „onoarea“ proiectelor­ de reformă bisericesci ale guvernului, a hotărîtă una­nimă, se nu mai ţină nici o adunare, ca ast­felă „să se evite ună „scandală, ce l’ar provoca universitarii români“. — Şi min­ciuna e vorbă. Cu pretextulă unui „scan­dală“, ce s’ar putea ivi, tinerii unguri din Cluşiu îşi acoperă acum frica de-o lecţiă straşnică, ce de sigură le-ar fi dat’o brava nostră tinerime universitară din Clusiu. Nu-i vorbă, retragerea e cam ruşinosă, dar celă puţină „speranţa“ viitorului naţiunei maghiare dă semne de îndreptare. —­o— Curtea maghiară. Din Viena i­ se scrie lui „Budapesti Hírlap“, că în cercurile nor­mative de-acolo, se vorbesce, ca de ceva lucru hotărîtă, că îndată, ce proiectulă despre cartea maghiară va deveni lege, contele Géza Szapáry, actualulă mareșală de curte, va demisiona și în looală lui va veni contele Ludovica Tisza. Guvernulă un­­gurescă se felicită pentru acesta, de-orece este «citită, că Géza Szapáry e mare con­trară, ală reformelor­ bisericesci. — o— Desvelirea monumentului ridicată din partea oficerilor­ garnisoanei din Sibiiu, în Nr. 2­6‘­ii —1893, amintirea răposatului comandantă de coi pă Anton bar. de Sveteney, s’a făcută Sâmb­ătă la 3 ore d. m. La desvălire au fostă t­oate autoritățile bisericesci, civile şi milifai­­re, Esc. Sa I. P. S. D. archiepiscopă şi me­­tropoli­tă Mironă Rom­­anulă a fostă re­­pre­sentată prin Preacuvioşia Sa Dr. Ilari­onă Puşcariu, archimandrită şi vicariu­are­hie­­piscopescă, care­ a participată oficiosă îm­preună cu Preacuvioşia Sa Nicanoră Fra­­teşiu, protosinceră şi P­. O., d-nă Bej nuşă Roşea, secretară consistorială. Loca­ţiito­­rulă comandantului de cârpă, d-lă 5M. L. Galgoczy a ţinut- o acomodată şi de totă potrivită vorbire, şi predere apo­i mo­numentală primarului oraşului, car­e răs­punse la vorbirea d-lui generală. —o — Arestări. Individii implicaţi la aface­rea cu falsificarea testamentului despre 800.000 fl., de care am amintită ieri, au fostă rendă pe renda arestaţi. Plr. Emilă Bărkoczy şi Lud. Grilli, architects, în Buda­pesta, au fostă escortaţi în arest ,ulă procu­­raturei din Budapesta, ţinendu-le aici de urită şi advocatură Dr. Tö­iHik A­rpad. ro— Societatea de lectură r,Andreiu Şa­­guna“ invită la şedinţa publi­că, ce se va ţină Luni, în 29 Noemvre st., r., în memo­ria marelui archipăstoră Andreiu, în sala cea mare a „Seminariului Andreiană“ din Sibiiu, începutulă la 7 ore sara. Ofertele marinimoase se vor s­c uita pe cele pu­blică. —o— „Österreich-Uuga ru in Wort und Bildí£. Comitetul­ redacţională ale acestei lucrări istorice s’a adresată, cătră d-la prof. Dr. Dimitrie Onciul, ori să ia asupra-şi scrie­rea istoriei Bucovinei pănă la împreunarea ei cu Austria(1775), or cu scrierea istoriei dela anulă 1776 pănă în timpulă celă mai nou este însărcinată d-la prof. Dr. Zie­­glauer, spune „Gaz. Buc.“ — p— Finanțele papale. Corespondentală din Vaticană fală diarului „Pol. Korr.“ declară, că contrară scriiloră răspândite în timpulă din urmă asupra relei stări financiare a Papei, care s’ar fi produsă din causa îm­­puţinfirei dinarului Sf. Petru în Francia în urm­a politicei papale contra acestei ţări,— fin?ficele papale nu suntă în pericolă. Chel­­tuelele lunare bugetare ale Sf. Scaună se urcă la suma de 350.000 fr. şi deficitele ce s’au produsă în aceşti din urmă doi ani au fost­ acoperite de Papa Leo XIII din su­mele însemnate de bani ce­a primită cu ocasia jubileului. Starea financiară a Sf. Scaună s’a cam înreutăţită, este adevă­rată, din causa relei manipulaţiunî a fon­­duriloră papale prin adm­inistratorulă prece­dentă, căci din causa speculaţiuniloră ris­cate, capitalulă de 30 milioane, pe care Leonă XIII îlă găsise la suirea sa pe scau­­nulă papală, s’a redusă la 10 milioane. —­o — Meetingu anarchista în Londra. Cu totă oprirea poliţiei, anarchiştii au ţinută meetingulă loră la „Trafalgar Square“. Mulţi curioşi şi străini se grămădiseră acolo. Z­iarulă anarchista „ Common Wear, în care se glorifica atentatură din Barcelona, s’a vândută mulţimii. Ună anarchista, care în­cercase să se sue pe monumentală lui Nel­son, a fostă arestată în mijloculă fluerătu­­riloră mulţimei. încercarea reînoindu-se, po­liţia călare a împrăştiată mulţimea, care n’a resistată. —o — Cestiunea unui dueli­ diplomaticii. In cercurile diplomatice a făcută mare sensa­ţiă spirea, că Spuller ar fi fostă însărcinată cu formarea noului cabinetă francesă. Este scitită în aceste cercuri, că înainte cu 4 ani, când Spuller era ministru de esterne în cabinetul­ Tirard, eră a provocată la duelă pe ambasadorulă rusescă br. Moh­­renheim, lucru ce nu se mai pomenise pănă atunci. Causa acestui conflictă a fostă de natură diplomatică. In anul­ 1889 adecă, când cu espedițiunea casacului Atsinow în Abisinia, acesta luase fortulă Sagallo, care era ală unui șefă de negri, ce sta în bune relațiuni cu Francia. Francesii respinseră ruse pe cazacă cu forța armelor­. Acesta

Next