Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1893 (Anul 56, nr. 242-265)
1893-11-25 / nr. 261
Pagina 2 suma prescrisă de noua lege şi îngrijiţi şi de reservă, căci d-la Csaky a declarată, că decă veţi fi în stare a ve conforma legii acuma, ve va pune din nou la probă iubirea de jertfă şi de neanau, urcându minimulu salarieloru înveţătoresci! Pregătiţi-ve la noue lupte desperate pentru apărarea scelelor vostre, căci o plotă de ordonanţe ministeriale, care de care mai draconice, stă se se verse din nou asupra capului vostru! In faţa acestei situaţiunî, a acestui resboiu pe viaţă pe morte, ce s’a pornitu în contra culturii noastre naţionale, se nasce grava întrebare, ce facemu noi Românii, ce măsuri vomera noi, ca se ne aperămu, cum înţelegemu noi chiămarea nóstra şi cum vremu se-o împlinimu? Urmările ordinaţiunei lui Csaky. — Nu ne surprinde, că în fruntea acelora unelte ale d-lui Csaky, cari portă titlulu de inspectori unguresci de şcole, vedem, pe Sipos Orbán, faimosul intrigantă ala şovinismului din Oradea-mare, cum se grăbesce a satisface ordinaţiunei ministrului Csaky în afacerea progresului în limba maghiară a şcolelor şi înveţătorilor confesionali. Orbán a presentat d-lui Csaky lista acelora învăţători români din comitatu, cari nu sciu unguresce. După datele din acesta listă, în comitatul Bihorului se află în presenta 19 învăţători români gr. cat. şi 8 gr. or., cari nu sciu unguresce. Fără diplome de cualificaţiune suntii: 91 de învăţători gr. cat. şi 20 gr. or. Comitetulu comitatensu a hotărîtă unanima, să ceră dela episcopulu gr. cat. Pavelă şi dela vicarură gr. or. Goldişă din Oradea-mare, ca pe învăţătorii fură diplome de cualificaţiune imediată se-i destitue din poştă, or pe ceialalţi se-i oblige, ca pană la încheierea anului şcolară se înveţe unguresce. In sensulă acestei hotărîri başi-buzucesci, nu mai puţină ca 111 învăţători români din comitatul Bihorului ar trebui să fiă imediată destituiţi. In faţa acestei revoltătore stări de lucruri, credemă că nu mai e lipsă de comentară. CRONICA POLITICĂ — 24 Noemvre. Alaltăeri după pranciă s’a ţinută în palatul primatelui, din Buda, continuarea conferinţei episcopilor. Erau presenţi : Cardinalul,-episcopii L. Schlauch, archiepiscopii I. Samassa şi G. Csuszka, episcopii E. Bende, S. Bubics, A. Desselwffy, P. Ihilánszky, I. Firczăk, br. K. Hornig, V. Mihalyi, K. Rimély, C. Schuster, F. Steiner, I. Szabó, Paul Szmrecsányi, I. Bátyi şi I. Zalka, abatele H. Fehér şi vicariură capitulară I. Moldovanu. Cardinalul-primate C. Vaszary deschise şedinţa la 4 ore cu o scurtă rugăciune, în urma căreia episcopulu Szmrecsányi citi protocolulă ședinței trecute elaborată de abatele Fehér, deoarece abatele fu împedecată de a ceti protocolulă în personă din causa răgușelei. După aceasta Din Bomna se telegrafieza, că Zanardelli a presentat lista noului guvernă italiană regelui, care a şi aprobat-o. Ea este următorea : Zanardelli, preşedinte şi interne; Cocco- Ortu, agricultură ; Vacchelli, tesaurariată; Bozeli, finanţe ; Di Blazio, poştă şi telegrafă; Inghilleri, justiţiă; Baratieri, esterne; San Marzano, răsboiu; Branchia, marină; Fortis, lucrări publice; Gado, culte şi instrucţia. — Noulă guvernă aşaderă e compusă din personagii în cea mai mare parte necunoscute, a căroră venire la guvernă a produsă mare sensaţiă. Camera se va întruni mâne şi se crede, că preşedinte ală ei va fi alesă Crispi. — Treizeci de deputaţi oposiţionali au dată mă manifestă cătră poporaţiune, în care judecă aspru pe fostulă guvernă Giolitti. Partida e contra oricărei contribuţii nouă şi cere o reformă pentru uşurarea classei misere, restrîngerea bugetului pentru armată, decentralizarea administraţiei şi scărirea listei civile pentru restabilirea echilibrului. Din Parisă se anunţă, că noulă cabinetă francesă s’a presentat Camerei în ziua de 4 Decemvre. Cu mare încordare se aştepta din tote părţile prima păşire a noului cabinetă, deputaţii erau de faţă în numeră aproape completă şi în legea diplomaţilor, se aflau şi ambasadorulă germană Münster şi celă austro-ungară H o y o s. Preşedintele guvernului Casimir Périer a cetită declaraţia guvernului, în care se elice între altele. Niciodată Francia n’a arătată o mai mare înclinare spre republică, antipatiă mai mare faţă de sistemul reacţionară, niciodată stimă şi grijă mai mare faţă de libertatea ei şi niciodată ca acum, n’a pretinsă mai energică susţinerea ordinei. Vomă corespunde dorinţelor. Frandusă în viaţă reuniunile Crucei roşii represîntă unulă din cele mai sublime succese ale umanităţii, dinaintea tronului căreia toate popoarele culte ale lumei îşi pot întinde mâna în pace. Este insă, ca şi o crudă ironiă asupra amintitei multă obicinuite caracterisări a secuiului nostru, când la încheierea lui ne întâmpină faptul, că ramurele a două popoare nobile, acuma, tocmai acuma la finele aşa numitului seculă naţională, îşi petrecă cea din urmă răsuflare a vieţii lor naţionale individuale sub apăsarea nemilosă, memorabilă, şi asfixiătore a rusificării, adecă Polonii în Polonia rusescă şi Germanii dela Marea baltică, că pe ruinele acestoră popoare, ce se sfârşesc, serbézâ triumfuri o politică, care despoiă pe acele popoare de dreptulă, ce-’lă pretinde pentru statulă rusescă în totă cuprinsulă, de dreptulă la vieţa naţională. Secululă nostru s’a începută prin înflăcărarea simţului naţională, unulă din cele mai nobile sentimente ale omului, care a făcută lucruri mari şi a adusă cu sine grandiose manifestări de viaţă. Elă se încheia cu lupta pentru naţionalitate, în care şovinismulu, pe contulă dreptăţii şi ală echităţii, calcă în piciore simţulu naţională, în care suflarea de ghiaţă a urei naţionale şi a îngâmfării naţionale astupă isvore ale vieţii spirituale, cari odinioră au potolită setea distrungătorilor loră. La începutul secuiului filantropulă putea să se bucure de deşteptarea simţului naţională, precum se bucură omulă privindă la frumseţa naturei, ce străluce în raclele soarelui de primăvară. La încheierea secuiului filantropulă trebue să-’şi întorce privirea, când vede într’ună timpă a păcii înarmate, însă neconturbate, cimiterele create prin desnaţionalisare cu forţa şi nedreptă, pe a căroră petri de morminte suntă a se ceti numele popoarelor, ce suntă îngropate sub ele. Să sperămă, că secululă ală 20-lea, ca secululă unanităţii, va lecui ranele, pe cari le-a causată omenirei secululă ală 19-lea prin abnormităţile şi eseesele unuia din cele mai nobile sentimente, ale sentimentului naţională. GAZETA TRANSILVANIEI, a urmată singurulă obiectă, care era la ordinea zilei: o discuţiune asupra pastoralei redactate de comitetului de trei, compusă din cardinalul Schlauch, episcopul br. Hornig şi JF. Steiner. După citirea proiectului se încinse o vie discuţie. In vederea importanţei deosebite, ce avea acestă pasă ală episcopatului, toţi cei presenţi luară parte la desbatere. Opiniunile se încrucişară însă astfelă, încâtă mai mulţi îşi esprimară dorinţa, că avendă în vedere conţinutulă voluminosă ală elaboratului; elă se fiă împărţită înainte de desbaterea meritorie şi trimisă membrilor conferinţei, pentru ca fiăcare să aibă o casiuate să-lă studieze. Acesta dorinţă fu primită de conferinţă şi se lua hotărîrea, ca desbaterea meritoriă să se începă joi la 7 î. c. orele 10 a. m., în urma căreia şedința se închise la orele 7 seara. La aceasta conferință au lipsită afară de episcopii Lönhard şi Pavelă, cari scusasară lipsa lor, încă din Joia trecută, și episcopii G. Schopper, B. Hidassy și I. Meszlényi. Aceștia arătară Cardinalului-primate că afaceri importante îi rețină în diecesele loră, dar că aprobă dinainte ori ce hotărîri va lua conferenţa. * dei decă, vomă aduce unitate şi soliditate în conducerea afaceriloră, deca față de teoria soeialistică nu vomă pune dispreţuit^ ci activitatea roditere a puterii publice. Contribuţiile trebue împărţite cu echitate. Cabinetul va pădi lucrările agrare ale legislativelor trecute şi va sprijini agricultura şi industria; va respinge idem separaţiunei bisericei de cătră stată şi revizuirea Constituţiei. In politica estemă elă va fi condusă totdeauna de ceea ce pretinde demnitatea națiunei, care este destulă de puternică, de-a putea declara susit şi tare, că doresce sinceră pacea. — In Senată declaraţia guvernului a fostă cetită de ministrul Sputter.* Mare sensațiă a făcută la Londra declaraţia admirabilă! lord Aleester, despre starea flotei englese. Elă o declară pe acésta, ca fiindă cu multă mai rea, decâtă în anulă 1887, când a fostă votată ună nou plană pentru întărirea flotei. Anglia trebue să cheltuescă astăciî 20 de milioane lire sterline (400 milioane franci), decă voesce, ca flota sa se se apropie puţină de flotele franceso-ruse unite. Mai rău stă ea însă din causa lipsei de omeni. Anglia dispune pentru momentă, la ună casă oare-care, abia de a treia parte din omenii, cari ar trebui să-i aibă. SCIRILE DILEI. — 24 Noemvre Contribuțiune pentru maghiarisare. In adunarea dela 4 Decemvre n. c. a comitatului Vas, comitetul comitatensu a făcută propunerea, ca să se voteze unii adauşu la dare de unu percentii pe timpui dezece ani pentru înfiinţarea a 40 de Kisdedovurî în părţile locuite de Nemaghiari ale comitatului. Vicespanulă Károly Antal, într’o vorbire însufleţită, recomandă spre primire acestă propunere, „care ar aduce 15.000 U. la ană pentru scopurile de maghiarisare.“ Fispanulă Radó, care încă era de faţă, ordona votare nominală şi resultatulă a fostă, că menţionatulă adausă de dare s’a primită cu 176 voturi. — Istoria Ungariei s’a îmbogățită prin aceasta încă cu ună faptă vrednică de epoca dominațiunei unguresci. — o — Acțiunea clerului catolicii. „Egyetértés11 dela 4 Decemvre e informată, că proiectulă căsătoriei civile va da ansă elementeloră, cari pănă acum erau pasive, ca de-o parte se intre în acţiune, ca de altă parte să se grupeze. Elementele clericale, elice „Egyetértés11, au începută acţiunea în două direcţii, adecă pentru pregătirea unei mari adunări regnicolare proiectată pe diua de 14 Ianuarie 1894 în Budapesta, şi pentru organisarea mişcării în diecese. — o — Au înneţat aminte. Cine? „Nobilii“ universitari maghiari din Cluşin. Duminecă, comisia însărcinată cu arangiarea unui tămbălău în „onoarea“ proiectelor de reformă bisericesci ale guvernului, a hotărîtă unanimă, se nu mai ţină nici o adunare, ca astfelă „să se evite ună „scandală, ce l’ar provoca universitarii români“. — Şi minciuna e vorbă. Cu pretextulă unui „scandală“, ce s’ar putea ivi, tinerii unguri din Cluşiu îşi acoperă acum frica de-o lecţiă straşnică, ce de sigură le-ar fi dat’o brava nostră tinerime universitară din Clusiu. Nu-i vorbă, retragerea e cam ruşinosă, dar celă puţină „speranţa“ viitorului naţiunei maghiare dă semne de îndreptare. —o— Curtea maghiară. Din Viena i se scrie lui „Budapesti Hírlap“, că în cercurile normative de-acolo, se vorbesce, ca de ceva lucru hotărîtă, că îndată, ce proiectulă despre cartea maghiară va deveni lege, contele Géza Szapáry, actualulă mareșală de curte, va demisiona și în looală lui va veni contele Ludovica Tisza. Guvernulă ungurescă se felicită pentru acesta, de-orece este «citită, că Géza Szapáry e mare contrară, ală reformelor bisericesci. — o— Desvelirea monumentului ridicată din partea oficerilor garnisoanei din Sibiiu, în Nr. 26‘ii —1893, amintirea răposatului comandantă de coi pă Anton bar. de Sveteney, s’a făcută Sâmbătă la 3 ore d. m. La desvălire au fostă toate autoritățile bisericesci, civile şi milifaire, Esc. Sa I. P. S. D. archiepiscopă şi metropolită Mironă Romanulă a fostă representată prin Preacuvioşia Sa Dr. Ilarionă Puşcariu, archimandrită şi vicariuarehiepiscopescă, care a participată oficiosă împreună cu Preacuvioşia Sa Nicanoră Frateşiu, protosinceră şi P. O., d-nă Bej nuşă Roşea, secretară consistorială. Locaţiitorulă comandantului de cârpă, d-lă 5M. L. Galgoczy a ţinut- o acomodată şi de totă potrivită vorbire, şi predere apoi monumentală primarului oraşului, care răspunse la vorbirea d-lui generală. —o — Arestări. Individii implicaţi la afacerea cu falsificarea testamentului despre 800.000 fl., de care am amintită ieri, au fostă rendă pe renda arestaţi. Plr. Emilă Bărkoczy şi Lud. Grilli, architects, în Budapesta, au fostă escortaţi în arest ,ulă procuraturei din Budapesta, ţinendu-le aici de urită şi advocatură Dr. TöiHik Arpad. ro— Societatea de lectură r,Andreiu Şaguna“ invită la şedinţa publică, ce se va ţină Luni, în 29 Noemvre st., r., în memoria marelui archipăstoră Andreiu, în sala cea mare a „Seminariului Andreiană“ din Sibiiu, începutulă la 7 ore sara. Ofertele marinimoase se vor sc uita pe cele publică. —o— „Österreich-Uuga ru in Wort und Bildí£. Comitetul redacţională ale acestei lucrări istorice s’a adresată, cătră d-la prof. Dr. Dimitrie Onciul, ori să ia asupra-şi scrierea istoriei Bucovinei pănă la împreunarea ei cu Austria(1775), or cu scrierea istoriei dela anulă 1776 pănă în timpulă celă mai nou este însărcinată d-la prof. Dr. Zieglauer, spune „Gaz. Buc.“ — p— Finanțele papale. Corespondentală din Vaticană fală diarului „Pol. Korr.“ declară, că contrară scriiloră răspândite în timpulă din urmă asupra relei stări financiare a Papei, care s’ar fi produsă din causa împuţinfirei dinarului Sf. Petru în Francia în urma politicei papale contra acestei ţări,— fin?ficele papale nu suntă în pericolă. Cheltuelele lunare bugetare ale Sf. Scaună se urcă la suma de 350.000 fr. şi deficitele ce s’au produsă în aceşti din urmă doi ani au fost acoperite de Papa Leo XIII din sumele însemnate de bani cea primită cu ocasia jubileului. Starea financiară a Sf. Scaună s’a cam înreutăţită, este adevărată, din causa relei manipulaţiunî a fonduriloră papale prin administratorulă precedentă, căci din causa speculaţiuniloră riscate, capitalulă de 30 milioane, pe care Leonă XIII îlă găsise la suirea sa pe scaunulă papală, s’a redusă la 10 milioane. —o — Meetingu anarchista în Londra. Cu totă oprirea poliţiei, anarchiştii au ţinută meetingulă loră la „Trafalgar Square“. Mulţi curioşi şi străini se grămădiseră acolo. Ziarulă anarchista „ Common Wear, în care se glorifica atentatură din Barcelona, s’a vândută mulţimii. Ună anarchista, care încercase să se sue pe monumentală lui Nelson, a fostă arestată în mijloculă fluerăturiloră mulţimei. încercarea reînoindu-se, poliţia călare a împrăştiată mulţimea, care n’a resistată. —o — Cestiunea unui dueli diplomaticii. In cercurile diplomatice a făcută mare sensaţiă spirea, că Spuller ar fi fostă însărcinată cu formarea noului cabinetă francesă. Este scitită în aceste cercuri, că înainte cu 4 ani, când Spuller era ministru de esterne în cabinetul Tirard, eră a provocată la duelă pe ambasadorulă rusescă br. Mohrenheim, lucru ce nu se mai pomenise pănă atunci. Causa acestui conflictă a fostă de natură diplomatică. In anul 1889 adecă, când cu espedițiunea casacului Atsinow în Abisinia, acesta luase fortulă Sagallo, care era ală unui șefă de negri, ce sta în bune relațiuni cu Francia. Francesii respinseră ruse pe cazacă cu forța armelor. Acesta