Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1893 (Anul 56, nr. 242-265)
1893-11-26 / nr. 262
Patina 2 şi cei ce nu aparţină nici unei partide representă peste 2 milioane, şi sute de mii de Cehi, Sloveni şi Italieni sunt fără nici o representaţie. In faţa acestor cifre, şi considerândă, că legea electorală de astăzil, care nu corespunde împrejurărilor faptice, nu se poate susţină, şi că prin urmare în curândă numărulă membriloră diferitelorpartide va trece printr’o schimbare radicală, mărimea majorităţei guvernului se reduce în modă forte însemnată..... Coaliţiunea slavă va forma o representaţiune a tuturoră Slaviloră Austriei, cu escepţiunea Poloniloră. Cu astfelă de coaliţiune trebue să se socotescâ, ca cu ună factoră forte importantă, şi fără ea şi contra ei nu se va pute guverna pentru durată“. * In 29 Noemvre, 40 de studenţi şerbi întruniţi la o şedinţă în Budapesta au luată următorele decisiuni: 1) Tinerimea sârbă Reia universitatea din Budapesta se reunesce, fără privire la diferenţele de partidă esistente pănă acum, cu scopul de a se consfitui în şedinţe convocate în diferite timpuri, cu ajutorul sciinţei şi al însufleţirii, atâtă în cestiuni politice, câtă şi socială-culturale, ca prin aceasta să se pună basă solidă şi sigură politicei naţionale şi culturii sârbesci. 2) Condamnă în modulă celă mai hotărîtă desbinarea din sînulă partidului oposiţională serbescă, neverenda în programai acestoră fracţiuni de partidă diferenţe esenţiale de principii, şi constatândă, că acesta desbinare mistite puterile de luptă ale naţiunii sârbe, reclamate cu atâta insistenţă de împrejurările vitrege. 3) Tinerimea sârbă, stândă afară de orice partidă, ca factură socială se va insui cu tota puterea inteligenţei şi însufleţirii sale într’acolo, ca ruperea din sânulu partidului oposiţională serbescu se dispară. 4) Enunţă, că în ce privesce Gestiunea naţionalităţilor, va lucra solidară cu tinerimea celor-l’alte naţionalităţi, şi spre acestă scopă se va pune în legătură cu ea. * Comitetul asociaţiunei Società Internazionale per la pace, Unione Lombarda, întrunită în şedinţă ordinară la 16 Noembre 1893 asupra propunerei d-lui M az zoleni, a votată urmatorea resoluţiune: Comitetul, luândă cunoscinţă de comunicările presidentului său, M. M o n e t a, cu ce cordialitate biuraală interparlamentară, în prima-i şedinţă ţinută la Bruxelles, a primită şi a luată cunoscinţă de adresa ce i s’a trimisă prin marchizulă Pandolfi, membru al comisiunei interperlamentare, esprimă cu mulţumiri recunoscinţa cea mai sinceră. Şi cum comitetul află, între altele, că cu ocasiunea discuţiei cu privire la raporturile actuale dintre Italia şi Francia, reuniunea a decisă la propunerea d-lui senatoră Trarieux, o adresă cătră membrii grupurilor parlamentare francese şi italiene, spre a-i învita să-şi esercieze influenţa, în calitatea loră de consilieri aleşi ai celoră două popore, d’a împiedeca spiritele şi mai ales, d’a împiedeca regretabilele polemice între diarele celoră două ţărî. Comitetulă, după ce a luato cunoscinţă chiar de textulă scrisorei cătră deputaţii francesî şi italieni, avendu data din Bruxelles- 13 Oetomvre 1893 şi semnăturile membrilor comisiunei interperlamentare, se felicită de acestă inirţiativă şi rega biuroulu şi pe membrii coloră două parlamente d’aşî da,străduinţele, spre a îndemna pe colegi loră şi pressa la o bine-făcătore acţiune mijlocitore, In interesulă reciprocă ală celoră două ţărî şi urmândă consiliile celei mai înalte şi mai înţelepte politice. Comitetulă însărcimăză pe preşedintele său d’a aduce acestă resoluţiune la cunoscinţă biuroului interperlamentară, trimiţendă textulă la Berna, la administratorulă său delegată, dr. Gobat, consilier naţională. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE DILEI. — 25 Noemvre. Tota pentru mnghiarisare. Din iniţiativa fişpanului Hámos László, în comitatul Gömör „patrioţii“ lucreză cu mare zelă la înfiinţarea unei societăţi ambulante de teatraliștî, cari voră avea chiămarea de a promova interesele maghiarisărei prin arangiarea de representațiuni unguresci printre Nemaghiari. — Daar dacă Nemaghiarii îi voră alunga cu cânii din mijloculă loră ? —o — Carmen Sylva greu bolnavă. O telegramă din Neuwied anunță, că boala Reginei României s’a agravată în modă considerabilă. Medicii înşişi suntă forţe îngrijaţî. Din Oradea mare se telegrafiază, că P. S. Sa Episcopală Pavelă s’a re’ntorsă cjilel© acestea din Stâna de vale la Oradea, unde n’a mai fostă de când cu scandalele înscenate în contra sa. Se elice, că din acestă incidenţă mai mulţi fruntaşi din Oradea-mare au de gândă să-l cerceteze. La 18 Decemvre n. c. Prea Sânţia Sa va pleca la Beiuşă pentru ca să sânţâscă biserica gr. cat. de-acolo, ce a fostă splendidă renoită pe cheltuiala sa. —o— iesni Iarea Oltului. In ministerială ungurescă de agricultură se lucrezi la elaborarea unui plană pentru regularea Oltului. Cu elaborarea planului a fostă însărcinată oficială de ingineriă hydraulică din Biserica albă, care deja a și terminată planulă și l’a înaintată (filele acestea la ministeriu, care va avea să stabilască bugetulă necesară. In sensulă acestui plană, rîulă Oltă dela Băgăraşă şi pănă la Turnulă-roşu se va face navigabilă. — o — Recolta viitorii în Ungaria. E în adevără înspăimentătbre scăderea producţiunii vinului în Ungaria, ţară, care nu de multă sta încă în primulă renduală producătore- floră de vină dini lume. Mai alesă însă în anulă acesta producţiunea se anunţă slabă. Pe când acum vr’o 15 ani Ungaria producea dela 6 pănă la 8 milione de hectolitri de vină, în, anulă trecută aceasta producţiunea scăzută la câteva sute de mii. Pentru a se vedea mai bine acestă scădere, iată aci cifrele producțiunii pe ultimii tiece ani: în 1888: 4.636.135 htl.; în 1884: 4.411.391; 1885: 5.422.8,75 ; 1886: 3.932.755; 1887: 4.961.097; 1888: 3.909.175; 1889: 4.622.250 ; 1890 : 2443.750; 1891: 1.385.612; 1892. 885.067 htl. In anulă 1878 producţiunea se urcase chiar pănă la 8.075.833 de hectolitri, pe când în anulă acesta este de vre-o, 800.000, de crece ori mai puţină. —e— Una sată jidovescu, piatură ovreescă „Tiempo“, ce apare în Constantinopolă, afirmă esistenţa unui sată ovreescă ce se găsesce la graniţele turco-persane şi despre care nu se scia nimică până acum. Sătulă se numesce Bar-Tamura şi are mai multă de 100 case. In apropierea acestei localităţi se găsesce o peşteră renumită, cunoscută sub numele de „Peştera profetului Inea. După tradiţia locuitorilor acestui sată, antecedenţă loră ar fi emigrată aici după ce au fost eliberaţi din robia babilonică. Jumătate din locuitori sunt meseriaşi, cealaltă jumătate negustori de mărunţişuri. Cu tote, că populaţia este aşa de mică Bar-Tamura are 2 şcule cu 150 de şcolari. Studiulă principală este biblia. Locuitorii acestui sată vorbescă limba caldeică. —o— Concursă. Ministrulă honveditoră deschide ună concursă pentru acei ce suntă obligați a servi la gloate, cari voiescă ca în timpă de resbelă să servească ca funcționari de aprovisionare. Respectivii, cari trebuescă să fie absolvenţi ai unei şcole comerciale seu economice, sau a unei şcole reale superioare, trebue să facă ună serviciu de 3 luni la ună magazină de confecţionare militară şi să dea ună esamenă practică în decursă de ună ană. Acei, cari depună acestă esamenă cu succesă, suntă designaţi şi în timpă de pace ca asistenţi de aprovisionare la glote şi în casă de convocare a glotelor, vor fi numiţi de cătră Majestatea sa ca atari. Petiţiile respective se vor adresa pe calea autorităţilor civile ministrului honveditoră şi se potă alege ca locă pentru serviciu de probă urmatorele magazine de confecţionare militară : Cracovia, Tarnow, Olmitz, Viena, Brünn, Graz, Marburg, Klagenfurt, Laibach, Triest, Görz, Pola, Budapesta, Cinci-Biserici, Pojon, Comori, Oedenburg, Caşovia, Muncaci, Timişăra, Aradă, Orodia-mare, Praga, Pilsen, Iosefstadt, Theresienstadt, Przmiysl, Rzeszow, Iaroslav,, Lemberg, Tarnopol, Stanislau, Cernowitz, Sibiiu, Sighişora, Braşov, Agrama, Petrovaradin, Esseg, Brood, Fiume, Innsbruck, Franzensfeste, Trient, Linz, Zara, Ragusa, Cattaro şi Eâsano, mai departe şR pe teritoriileocupate Serajewffiy Go raz da,, Focsa, Travnil^ Dolnja-Tuzla, Banjaluka* Mosta, Bilek,, Trebinje, şi ín fine- Plevlje. ,I seori supărare, pentru că nu o tratau totdeauna, ca pe o domnişoră crescută, ci toţi se jucau şi glumiau cu ea, ca cu ună copilă şi nu se gândea nimenea, că ea posedă o inimă înfocată. Când părinţii săi o luau câteodată cu ei la bală, atunci toţi se uitau cu plăcere la ea, glumeau cu ea, dar nimeni nu se gândea, să o învite la dansă; era prea mititică şi prea delicată pentru asta. Aici, în plăcutură Sorrento, în clima cea întăritore se recrease Miss Ina, şi prin înotată şi mişcări în aeră liberă căpăta ca o aparenţă solidă şi obraji roşii. Şi totuşi era ea rară veselă, şi ore întregi le petrecea în visuri. Favoritul ei era ună iepure mititelă, pe care îl numia Tim, şi care o urma ca ună căţelă. II. In acestă ană, cădu sărbătorea St. Teresa tocmai într’o Duminecă, şi fidelii ei credincioşi din Sorrento, a cărui patronesă era ea, căutau s’o sărbătorască într’ună modă splendidă. Peste cli fură procesiuni strălucite şi petreceri populare, sora piaţa fu iluminată cu focă bengală şi artificii. Şi Cocumella voi să aibă partea sa, şi astfel fură aduşi din Sorrento jucători şi jucătore de tarentalla, pentru a amusa pe ospeţi prin acestă focă plină de focă şi curată neapolitană. Terasa cea mare era împodobită cu lampione la venesiana, şi strălucia la lumina plină a lunei, care tocmai se ivise de după colinele muntelui St. Angelo. Ună miresă plăcută împrășciau grădinile de prin prejură, peste totă locală era liniște și pace. Nici o adiere de vântă nu trecea prin frundele pomiloră. De pe colinele de prin prejură se ridicau flăcări mari spre ceră, — erau focuri în onoarea St. Teresa. Cătră 9 ore apărură jucătorii, în costume colorate, cu eșarfe sorrentine împrejurulă mijlocului. Fetele cu lanțuri de corale împrejurulă gâturiloră frumosă formate, pe care cădeau buclele de pără negru. Mandoline, ghitare, violine şi flaute începură să cânte, şi tarente ca se pomi. Mai întâiu încetă, pe urmă mişcările deveniră totă mai înfocate, castagnetele sunau , tamburinulă răsuna totă mai tare, băeţii desfăşurară eşarfele de pe şolduri şi le aruncară împrejurură jucatorelor. Este o întrecere de amoră, ele fugă, când ei se apropie de ele, pănă ce în fine ună tempo sgomotosă ală musicei, îi unesce. Aplause frenetice resunau din tote părţile. Musica cânta ună valsă şi acum începură şi streinii se danseze. Mica Miss Ina şedea visătore într’ună colţă întunecosă ală terasei și privea la marea depărtată. Ună glasă prietinosă lângă ea o deșteptă deodată din visurile sale. — „Signorina, voesci să dansezi cu mine ?“ Surprinsă privi ea în susă, — era tânărulă Ugo Ferrari, ună Italiană frumosă, cu ochi negrii, care locuia de multă timpă în Cocumella și era ună prietină bună ală părinților ei. — „Te adresezi mie, Signor Ugo ? — „Da, Signorina.“ Ugo tocmai voia să începu danțulă, când ea îlă opri deodată și îlă întrebă: — „Pentru ce dansezi tocmai cu mine?“ — „Pentru ce nu, Miss Ina, îți este poate neplăcută asta?“ — „Oh nu! — însă d-tale de sigură.“ — „iente afattou (n’are a face), mie din contră îmi face mare plăcere.“ — „Tocmai așa de mare, ca și când ai dansa cu o altă damă?“ Ugo Ferrari era ună Neapolitană veselă, purtarea naivă a micei fete îi plăcu și el, răspunse zîmbindă: — „Nu, nu tocmai așa de mare, ci mai mare chiar“ și privi pe fată dreptă în ochi. Intr’ună tempo legănată conduse elă pe jucaterea sa de acolo. Ei dansară’ pănă ce încetară cele din urmă acorduri ale valsului, și numai după aceea conduse fie mica sa dansatore la loculă ei. Acesta a fo’istă ună mare evenimentă pentru Miss Ina. A visată aşa de frumosă în acea noapte. Figura bărbătescă a dansatorului ei şi ochii săi negrii înfocaţi nu-i mai eşiau din munte, inima ei mică, neatinsă încă de niciună focă, ardea acum de foculă primului amoră virginală. (Va urma) Nr. 262 -1893. — p — Degradare. Mare emefiune a produsă, la. St. Petersburg^ degradarea generalului de gardă T o m a n. o v s k i, care s’a dovedită, că a fostă. mituită.. Elă se bucura* în. societate şi la curte de- o mare trecere, şa acum a fostă desbrăcată de tote distincţiunile şi titlurile ce poseda. Complicele, său, ună ofiţerăi anume Möller, a fostă condamnată la ună ană închisoare grea. —x — O baronesa mîsteriosă la Galaţi. Cetimă în „Universala“ . Publiculă gălăţeană e forte intrigată de sosirea în acelă oraşă a unei femei cam în verstă mijlocie, forte frumosă şi elegantă îmbrăcată. Femeia acesta misteriosă portă titlulă de baronesă. A doua ci după sosirea ei în Galaţi, ea s’a dusă la biroulă matrimonială, unde şi-a depusă fotografia şi câteva acte. Eră ce vorbescă Gălăţenii. Astă-vară d-lă A. din acestă oraşă, ună holteiu tomnatică, destulă de voinică, elegantă, isteţă şi iubitoră de aventuri amorose, s’a dusă la băile din Marienbad. Acolo a făcută cunoscinţă cu o d-nă din înalta aristocraţiă germană, adecă cu baronesa despre care vorbimă. Holteiulă nostru însă, se vede, că are inimă de fluture, căci după ce a declarată amoră baronesei mai multă în glumă decâtă în seriosă, a lăsat’o la Marienbad și s’a întorsă acasă, veselă, de bună semă, că a mai făcută o cucerire. Nu totă așa însă s’a petrecută cu baronesa. Ea s’a ampresată la tortă de tomnaticulă Don Juan, după care i s’au aprinsă cum se cade călcâile. Vădendă, că elă nu mai vine la ea, a venită ea după elă la Galaţi, unde nădăjduesce să-lă găsască. — p— Călimlarulă plugarului pe an. 1894, constătătoră din 9 cele de ţipară, cu ună bogată cuprinsă literară pentru poporă, cu feliurite scrieri economice, mulţime de poesii frumóase, totă feliulă de poveţe pentru trebuinţele rjilnice, câteva pagini de glume, proverbe, gâcituri şi alte multe. Acestă călindară, redigiată de Ioană Georgescu, se poate cumpăra dela Tipografia A. Mureşianu în Braşovă, dela Librăria Ciurcu în Braşovă, dela Societatea de Consumă în Blasiu, cum şi dela tote librăriile din ţară. Preţuia 25 cr., cu porta cu totă 30 cr. Pentru România: 80 bani. — o — Logodnă. D-ră Mihailu I. Avrigeanu, din Ploeşci, s’a logodită cu d-ra Reveica T. Zernoveanu din Braşov. — Dorimă fericire tinerei părechi! — o — Concertă. Duminecă 10 Decemvre a. c. va fi în sala hotelului „Centrală Nr. 1“ ună concertă ală musicei militare a regimentului c. şi r. de infanterie br. Schön