Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1893 (Anul 56, nr. 242-265)

1893-11-26 / nr. 262

Patina 2 şi cei ce nu aparţină nici unei partide re­­presentă peste 2 milioane, şi sute de mii de Cehi, Sloveni şi Italieni sunt­ fără nici o representaţie. In faţa acestor­ cifre, şi con­­siderândă, că legea electorală de astăzil, care nu corespunde împrejurărilor­ faptice, nu se poate susţină, şi că prin urmare în curândă numărulă membriloră diferitelor­­­partide va trece printr’o schimbare radi­cală, mărimea majorităţei guvernului se re­duce în modă forte însemnată..... Coali­ţiunea slavă va forma o representaţiune a tuturoră Slaviloră Austriei, cu escepţiunea Poloniloră. Cu astfelă de coaliţiune trebue să se socotescâ, ca cu ună factoră forte importantă, şi fără ea şi contra ei nu se va pute guverna pentru durată“. * In 29 Noemvre, 40 de studenţi şerbi întruniţi la o şedinţă în Budapesta au luată următorele decisiuni: 1) Tinerimea sârbă Reia universitatea din Budapesta se reu­­nesce, fără privire la diferenţele de par­tidă esistente pănă acum, cu scopul­ de a se consfitui în şedinţe convocate în di­ferite timpuri, cu ajutorul­ sciinţei şi al­ însufleţirii, atâtă în cestiuni politice, câtă şi socială-culturale, ca prin aceasta să se pună basă solidă şi sigură politicei naţionale şi culturii sârbesci. 2) Condamnă în modulă celă mai hotărîtă desbinarea din sînulă partidului oposiţională serbescă, nev­erenda în programai­ acestoră fracţiuni de par­tidă diferenţe esenţiale de principii, şi con­­statândă, că acesta desbinare mistite pute­rile de luptă ale naţiunii sârbe, reclamate cu atâta insistenţă de împrejurările vitrege. 3) Tinerimea sârbă, stândă afară de ori­ce partidă, ca factură socială se va insui cu tota puterea inteligenţei şi însufleţirii sale într’acolo, ca ruperea din sânulu partidului oposiţională serbescu se dispară. 4) Enunţă, că în ce privesce Gestiunea naţionalităţilor, va lucra solidară cu tinerimea celor-l’alte naţionalităţi, şi spre acestă scopă se va pune în legătură cu ea. * Comitetul­ asociaţiunei Società Inter­­nazionale per la pace, Unione Lombarda, întrunită în şedinţă ordinară la 16 Noem­­bre 1893 asupra propunerei d-lui M a­z z­o­­leni, a votată urmatorea resoluţiune: Co­mitetul­, luândă cunoscinţă de comunicările presidentului său, M. M o n e t a, cu ce cor­dialitate biuraală interparlamentară, în pri­­ma-i şedinţă ţinută la Bruxelles, a primită şi a luată cunoscinţă de adresa ce i­ s’a trimisă prin marchizulă Pandolfi, membru al­ comisiunei interperlamentare, esprimă cu mulţumiri recunoscinţa cea mai sinceră. Şi cum comitetul­ află, între altele, că cu ocasiunea discuţiei cu privire la raporturile actuale dintre Italia şi Francia, reuniunea a decisă la propunerea d-lui senatoră Tra­­rieux, o adresă cătră membrii grupurilor­ parlamentare francese şi italiene, spre a-i învita să-şi esercieze influenţa, în calitatea loră de consilieri aleşi ai celoră două po­pore, d’a împiedeca spiritele şi mai ales, d’a împiedeca regretabilele polemice între diarele celoră două ţărî. Comitetulă, după ce a luato cunoscinţă chiar de textulă scri­­sorei cătră deputaţii francesî şi italieni, avendu data din Bruxelles- 13 Oetomvre 1893 şi semnăturile membrilor­ comisiunei interperlamentare, se felicită de acestă inir­­ţiativă şi rega biuroulu şi pe membrii co­loră două parlamente d’aşî da,străduinţele, spre a îndemna pe colegi loră şi pressa la o bine-făcătore acţiune mijlocitore, In interesulă reciprocă ală celoră două ţărî şi urmândă consiliile celei mai înalte şi mai înţelepte politice. Comitetulă însărcimăză pe preşedintele său d’a aduce acestă reso­­luţiune la cunoscinţă biuroului interperla­­mentară, trimiţendă textulă la Berna, la administratorulă său delegată, dr. G­obat, consilier naţională. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE DILEI. — 25 Noemvre. Tota pentru m­n­ghiarisare. Din ini­ţiativa fişpanului Hámos László, în comi­­tatul­ Gömör „patrioţii“ lucreză cu mare zelă la înfiinţarea unei societăţi ambulante de teatraliștî, cari voră avea chiămarea de a promova interesele maghiarisărei prin arangiarea de representațiuni unguresci printre Nemaghiari. — Daar dacă Nema­ghiarii îi voră alunga cu cânii din mijlo­­culă loră ? —o — Carmen Sylva greu bolnavă. O tele­gramă din Neuwied anunță, că boala Regi­nei României s’a agravată în modă consi­derabilă. Medicii înşi­şi suntă forţe în­­grijaţî. Din Oradea mare se telegrafiază, că P. S. Sa Episcopală Pavelă s’a re’n­­torsă cjilel© acestea din Stâna de vale la Oradea, unde n’a mai fostă de când cu scandalele înscenate în contra sa. Se elice, că din acestă incidenţă mai mulţi fruntaşi din Oradea-mare au de gândă să-l­ cerce­teze. La 18 Decemvre n. c. Prea Sânţia Sa va pleca la Beiuşă pentru ca să sân­­ţâscă biserica gr. cat. de-acolo, ce a fostă splendidă renoită pe cheltuiala sa. —o— i­esni Iar­ea Oltului. In ministerială un­­gurescă de agricultură se lucrezi la elabo­rarea unui plană pentru regularea Oltului. Cu elaborarea planului a fostă însărcinată oficială de ingineriă hydraulică din Bise­­rica­ albă, care deja a și terminată planulă și l’a înaintată (filele acestea la ministeriu, care va avea să stabilască bugetulă nece­sară. In sensulă acestui plană, rîulă Oltă dela Băgăraşă şi pănă la Turnulă-roşu se va face navigabilă. — o — Recolta viitorii în Ungaria. E în ade­vără înspăimentătbre scăderea producţiunii vinului în Ungaria, ţară, care nu de multă sta încă în primulă rendu­ală producătore- floră de vină dini lume. Mai alesă însă în anulă acesta producţiunea­ se anunţă slabă. Pe când acum vr’o 15 ani Ungaria pro­ducea dela 6 pănă la 8 milione de hecto­litri de vină, în, anulă trecută aceasta pro­­ducţiune­a scăzută la câte­va sute de mii. Pentru a se vedea mai bine acestă scădere, iată aci cifrele producțiunii pe ultimii tiece ani: în 1888: 4.636.135 htl.; în 1884: 4.411.391; 1885: 5.422.8,75 ; 1886: 3.932.755; 1887: 4.961.097; 1888: 3.909.175; 1889: 4.622.250 ; 1890 : 2443.750; 1891: 1.385.612; 1892. 885.067 htl. In anulă 1878 produc­­ţiunea se urcase chiar pănă la 8.075.833 de hectolitri, pe când în anulă acesta este de vre-o, 800.000, de crece ori mai puţină. —­e— Una sată jidovescu, piatură ovreescă „Tiem­po“, ce apare în Constantinopolă, a­­firmă esistenţa unui sată ovreescă ce se găsesce la graniţele turco-persane şi des­pre care nu se scia nimică până acum. Sătulă se numesce Bar-Tam­ura şi are mai multă de 100 case. In apropierea acestei localităţi se găsesce o peşteră renumită, cu­noscută sub numele de „Peştera profetului In­ea. După tradiţia locuitorilor­ acestui sată, antecedenţă loră ar fi emigrată aici după ce au fost e­liberaţi din robia babi­lonică. Jumătate din locuitori sunt­ mese­riaşi, cealaltă jumătate negustori de mă­runţişuri. Cu tote, că populaţia este aşa de mică Bar-Tam­ura are 2 şcule cu 150 de şco­lari. Studiulă principală este biblia. Locui­torii acestui sată vorbescă limba caldeică. —o— Concursă. Ministrulă honveditoră des­chide ună concursă pentru acei ce suntă obligați a servi la gloate, cari voiescă ca în timpă de resbelă să servească ca funcțio­nari de aprovisionare. Respectivii, cari tre­­buescă să fie absolvenţi ai unei şcole co­merciale seu economice, sau a unei şcole reale superioare, trebue să facă ună servi­ciu de 3 luni la ună magazină de confec­ţionare militară şi să dea ună esamenă practică în decursă de ună ană. Acei, cari depună acestă esamenă cu succesă, suntă designaţi şi în timpă de pace ca asistenţi de aprovisionare la glote şi în casă de con­vocare a glotelor­, vor­ fi numiţi de cătră Majestatea sa ca atari. Petiţiile respective se vor­ adresa pe calea autorităţilor­ ci­vile ministrului honveditoră şi se potă alege ca locă pentru serviciu de probă ur­­matorele magazine de confecţionare mili­tară : Cracovia, Tarnow, Olmitz, Viena, Brünn, Graz, Marburg, Klagenfurt, Laibach, Triest, Görz, Pola, Budapesta, Cinci-Bise­­rici, Pojon, Comori, Oedenburg, Caşovia, Muncaci, Timişăra, Aradă, Orodia-mare, Praga, Pilsen, Iosefstadt, Theresienstadt, Przmiysl, Rzeszow, Iaroslav,, Lemberg, Tar­­nopol, Stanislau, Cernowitz, Sibiiu, Sighi­­şora, Braşov­, Agrama, Petrovaradin, Es­seg, Brood, Fiume, Innsbruck, Franzens­feste, Trient, Linz, Zara, Ragusa, Cattaro şi Eâsano, mai departe şR pe teritoriile­­ocupate Serajewffiy Go raz da,, Focsa, Trav­­nil^ Dolnja-Tuzla, Banjaluka* Mosta, Bilek,, Trebinje, şi ín fine- Plevlje. ,I seori supărare, pentru că nu o tratau tot­­deauna, ca pe o domnişoră crescută, ci toţi se jucau şi glumiau cu ea, ca cu ună co­pilă şi nu se gândea nimenea, că ea po­sedă o inimă înfocată. Când părinţii săi o luau câte­odată cu ei la bală, atunci toţi se uitau cu plăcere la ea, glumeau cu ea, dar nimeni nu se gândea, să o învite la dansă; era prea mititică şi prea delicată pentru asta. Aici, în plăcutură Sorrento, în clima cea întăritore se recrease Miss Ina, şi prin înotată şi mişcări în aeră liberă căpăta ca o aparenţă solidă şi obraji roşii. Şi totuşi era ea rară veselă, şi ore întregi le pe­trecea în visuri. Favoritul­ ei era ună ie­pure mititelă, pe care îl­ numia Tim, şi care o urma ca ună căţelă. II. In acestă ană, căd­u sărbătorea St. Teresa tocmai într’o Duminecă, şi fidelii ei credincioşi din Sorrento, a cărui pa­­tronesă era ea, căutau s’o sărbătorască în­­tr’ună modă splendidă. Peste cli fură pro­cesiuni strălucite şi petreceri populare, sora piaţa fu iluminată cu focă bengală şi ar­tificii. Şi Cocumella voi să aibă partea sa, şi astfel­ fură aduşi din Sorrento jucători şi jucătore de tarentalla, pentru a amusa pe ospeţi prin acestă focă plină de focă şi cu­rată neapolitană. Terasa cea mare era îm­podobită cu lampione­­ la venesiana, şi strălucia la lumina plină a lunei, care toc­mai se ivise de după colinele muntelui St. Angelo. Ună miresă plăcută împrășciau gră­dinile de prin prejură, peste totă locală era liniște și pace. Nici o adiere de vântă nu trecea prin frundele pomiloră. De pe colinele de prin prejură se ridicau flăcări mari spre ceră, — erau focuri în onoarea St. Teresa. Cătră 9 ore apărură jucătorii, în cos­tume colorate, cu eșarfe sorrentine împre­­jurulă mijlocului. Fetele cu lanțuri de co­rale împrejurulă gâturiloră frumos­ă for­mate, pe care cădeau buclele de pără ne­gru. Mandoline, ghitare, violine şi flaute începură să cânte, şi tarente ca se pomi. Mai întâiu încetă, pe urmă mişcările de­­veniră totă mai înfocate, castagnetele su­nau , tamburinulă răsuna totă mai tare, băeţii desfăşurară eşarfele de pe şolduri şi le aruncară împrejurură jucatorelor­. Este o întrecere de amoră, ele fugă, când ei se apropie de ele, pănă ce în fine ună tempo sgomotosă ală musicei, îi unesce. Aplause frenetice resunau din tote părţile. Musica cânta ună valsă şi acum începură şi streinii se danseze. Mica Miss Ina şedea visătore într’ună colţă întunecosă ală terasei și privea la marea depărtată. Ună glasă prietinosă lângă ea o deșteptă deodată din visurile sale. — „Signorina, voesci să dansezi cu mine ?“ Surprinsă privi ea în susă, — era tâ­­nărulă Ugo Ferrari, ună Italiană frumosă, cu ochi negrii, care locuia de multă timpă în Cocumella și era ună prietină bună ală părinților­ ei. — „Te adresezi mie, Signor Ugo ? — „Da, Signorina.“ Ugo tocmai voia să începu danțulă, când ea îlă opri deodată și îlă întrebă: — „Pentru ce dansezi tocmai cu mine?“ — „Pentru ce nu, Miss Ina, îți este poate neplăcută asta?“ — „Oh nu! — însă d-tale de sigură.“ — „­iente afattou (n’are a face), mie din contră îmi face mare plăcere.“ — „Tocmai așa de mare, ca și când ai dansa cu o altă damă?“ Ugo Ferrari era ună Neapolitană ve­selă, purtarea naivă a micei fete îi plăcu și el, răspunse zîmbindă: — „Nu, nu tocmai așa de mare, ci mai mare chiar“ și privi pe fată dreptă în ochi. Intr’ună tempo legănată conduse elă pe jucaterea sa de acolo. Ei dansară’ pănă ce încetară cele din urmă acorduri ale valsului, și numai după aceea conduse fie mica sa dansatore la lo­culă ei.­­ Acesta a fo’istă ună mare evenimentă pentru Miss Ina. A visată aşa de frumosă în acea noapte. Figura bărbătescă a dansato­rului ei şi ochii­­ săi negrii înfocaţi nu-i mai eşiau din mu­nte, inima ei mică, nea­tinsă încă de nici­­ună focă, ardea acum de foculă primului­­ amoră virginală.­­ (Va urma) Nr. 262 -1893. — p — Degradare. Mare emefiune a produsă, la. St. Petersburg^ degradarea generalului­ de­ gardă T o m a­ n. o v s k i, care s’a dove­dită, că a fostă. mituită.. Elă se bucura* în. societate şi la curte de- o mare trecere, şa acum a fostă desbrăcată de tote dis­­tincţiunile şi titlurile ce poseda. Complicele, său, ună ofiţerăi anume Möller, a fostă condamnată la ună ană închisoare grea. —x — O baronesa mîsteriosă la Galaţi. C­e­­timă în „Universala“ . Publiculă gălăţ­eană e forte intrigată de sosirea în acelă oraşă a unei femei cam în verstă mijlocie, forte frumosă şi elegantă îmbrăcată. Femeia a­­cesta misteriosă portă titlulă de baronesă. A doua c­i după sosirea ei în Galaţi, ea s’a dusă la biroulă matrimonială, unde şi-a depusă fotografia şi câte­va acte. Eră ce vorbescă Gălăţenii. Astă-vară d-lă A. din acestă oraşă, ună holteiu tomnatică, des­tulă de voinică, elegantă, isteţă şi iubitoră de aventuri amorose, s’a dusă la băile din Marienbad. Acolo a făcută cunoscinţă cu o d-nă din înalta aristocraţiă germană, adecă cu baronesa despre care vorbimă. Holteiulă nostru însă, se vede, că are inimă de fluture, căci după ce a declarată amoră baronesei mai multă în glumă decâtă în seriosă, a lăsat’o la Marienbad și s’a în­­torsă acasă, veselă, de bună semă, că a mai făcută o cucerire. Nu totă așa însă s’a petrecută cu baronesa. Ea s’a ampresată la tortă de tomnaticulă Don­ Juan, după care i­ s’au aprinsă cum se cade călcâile. Văd­endă, că elă nu mai vine la ea, a ve­nită ea după elă la Galaţi, unde nădăjdu­­esce să-lă găsască. — p— Călimlarulă plugarului pe an. 1894, constătătoră din 9 cele de ţipară, cu ună bogată cuprinsă literară pentru poporă, cu feliurite scrieri economice, mulţime de poesii frumóase, totă feliulă de poveţe pen­tru trebuinţele rjilnice, câte­va pagini de glume, proverbe, gâcituri şi alte multe. Acestă călindară, redigiată de Ioană Geor­­gescu, se poate cumpăra dela Tipografia A. Mureşianu în Braşovă, dela Librăria Ciurcu în Braşovă, dela Societatea de Consumă în Blasiu, cum şi dela tote librăriile din ţară. Preţuia 25 cr., cu porta cu totă 30 cr. Pentru România: 80 bani. — o — Logodnă. D-ră Mihailu I. Avrigeanu, din Ploeşci, s’a logodită cu d-ra Reveica T. Zernoveanu din Braşov­. — Dorimă fe­ricire tinerei părechi! — o — Concertă. Duminecă 10 Decemvre a. c. va fi în sala hotelului „Centrală Nr. 1“ ună concertă ală musicei militare a regi­mentului c. şi r. de infanterie br. Schön­

Next