Gazeta Transilvaniei, decembrie 1893 (Anul 56, nr. 266-289)
1893-12-01 / nr. 266
Nr. 266 1893. GAZETA TRANSILVANIEI. curescu, şi în Cameră îşi vom ridica vocea în cestiunea română d-nii deputaţi Stolojanu, Ionii Grădişteanu, Michăescu şi Porumbari. SCieiLE ORLEI. v — 30 Noemvre. Serbare şcolară. Astădi,Tua S-tului Andreiu, s’a ţinuta obicinuita serbare şcolară. Tinerimea studiasă dela şcolele românesc din locu, s’a adunată în sala cea mare a gimnasiului, unde d-la profesoru I. Popea a ţinută o cuvântare despre Metropolitul Andreiu Barona de Şaguna, răposată la 1873. Vorbitorul a arătată în colori vii activitatea lui Şaguna pe toate terenele, precum şi meritele lui neperitoare pentru biserică şi naţiune. Dela gimnasiu, tinerimea şcolară, în frunte cu corpură profesorală, s’a dusă la biserica Sf. Nicolae, unde s’a oficiată ună parastasă în memoria neuitatului Metropolită Şaguna. — p — Formarea noului cabinetă italiană. Prin ună decretă dela 9 Dec. d. Crispi e însărcinată cu formarea noului cabinetă. Conferinţele urmeză între d-nii Crispi, Saracco şi Sonnino în scopă de a fixa programulă financiară ală noului cabinetă. D-lă Crispi a convorbită de asemenea cu d-nii Zanardelli, generalulă Cosenz şi Brin. Ziarele ce apară diminaţa anunţau, că d. Crispi va lua preşidenţia şi ministerulă de interne; d-nii Saracco, lucrările publice ; Sonnino, financele; senatorulă Peraszi, tesaurulă; Boselli, agricultura ; Maggiorino Ferraris, poştele şi telegrafulă; generalulă Cosenz seu Bicotti, răsboiulă; Brin seu Racchia, marina, ziarele ce apară sora confirmă acestă împărțire a portofoliilor. Se vorbesce de ducele de Sermoneta la afacerile străine. Toate solrile asupra programului noului cabinetă suntă premature. Crispi a ţinută numerose conferinţe cu diferite personagii politice, între alţii cu d-nii Nicotera şi Cavalotti. —o— „Agitator!“ puşi sub pnetă Cetimă în „Magyar Hírlap“ de la 10 Dec., că rudele de tribunală Jakubovics şi subprocurorulă Megyeri au colindată săptămâna trecută comitatele Neogradă, Bars şi Hontă pentru a pune sub padă poliţienescă pe toţi „agitatorii“ slovaci de pe teritoriul numitelor comitate. — Se pare, că se reîntorcă timpurile de inchisiţiă. — o — Repausul» de Duminecă, Ministrulă ungurescă de comerciu a dispusă, cu ordonanţa Nr. 85356 din 25 Nov. a. c. că avendă în vedere, că în anulă acesta ajunulă Crăciunului cade Dumineca şi anulă nou Lunea, în Duminecile din ajunulă Crăciunului şi ajunulă Anului nou, escepţiune fâcendă dela legea repausului de Duminecă, toate stabilimentele de comerciu şi industiriă potă să fiă deschise totă diua. — o— Complota în contra vieței Tarului. Piarulă „Le Patriote“ din Bruxella publică •o depeșă din Petersburg, după care s’ar fi descoperită ună atentată în contra Țarului. S’a arestată ună studentă. Atentatulă trebuia să se facă pe timpulă plimbării Tarului în saună. —o— Cununia. D-lă Mihailă I. Avrigeanu din Ploesci și d-ra Reveica T. Zernoveanu din locă, se voră cununa Duminecă, în 5 (17) Decemvre c., la orele 3 p. m, în biserica Sf. Treimi de pe Tocile. — Adresămă tinerei părechî sincerile nostre felicitări ! — o — O rugare. D-lă Teodoră Papp, parochă română gr. or. (în Alsó-Lugos, p. n. Élesd) caută unii 99, 100 şi 101 ai fetei „Albina“ din 1871. Arendă d-sa mare trebuinţă de acei numeri, pe cari i-a căutată în mai multe locuri, fără de ai afla, rogă pe cei ce ar dispune de acei numeri, ori şi măcară numai de vre-unulă din ei, să binevoiescă a-i lă împrumuta spre folosinţă, eventuală e gata a-lă rescumpăra cu preţulă dorită. Recomandămă atenţiunei cetitorilor noştri acestă rugare. O scenă grozavă a fostă în menageria „de Jonkheere“ din Hautem=Saint - Lievin în timpul unei representațiuni. Inblânditorulă de fiare sălbatice dădu unei pantere, care nu se supunea, câteva lovituri de biciu. Turbată se repedi pantera asupra lui, care însă voindă s’o apuce de capă aluneca. In timpulă acesta întră proprietarulă menageriei în cuşcă și apucă pantera de gâtă. Pantera lăsă atunci prada sa şi se repedi asupra stăpânului menageriei. In timpul acesta îi reuşi îmblânditorului de fiare să deschidă cuşca şi să iasă în arenă, unde căciu rosă scăldată în sânge. Servitorii menageriei alergară şi înfipseră în gâtul bestiei o suliţă de feră, or alţi spectatori din menagerie traseră de cadă pe panteră astfelă, că stăpânulă menageriei putu să scape. Şi elă ca şi îmbrâncjitorulă de fiare este gravă rănită. — o — Furnitură. O publicaţiune a călei ferate c. şi r. priv. Kaschau -Oderberg asupra furniturei de lemne necesare la întreţinerea liniei, este espusă la vederea tuturora în biureulă camerei de comerciu şi industrie din Braşovă. Termină pentru presentarea ofertelor. 22 Dec. a. c. — p — Călindarul fi plugarului pe an 1894, constătătoră din 9 cele de ţipară, cu ună bogată cuprinsă literară pentru poporă, cu feliurite scrieri economice, mulţime de poesii frumoase, totă feliglă de poveţe pentru trebuinţele zilnice, câteva pagini de glume, proverbe, gâcituri şi alte multe. Acestă călindară, redigiată de Ioană Georgescu, se poate cumpăra de la Tipografia A. Mureşianu în Braşovă, dela Librăria Ciurcu în Braşovă, dela Societatea de Consumă în Blaşiv, cum şi dela toate librăriile din ţară. Preţuia 25 cr., cu porte cu totă 30 cr. Pentru România: 80 bani. Reforma camerei magnaţiloru. In şedinţa dela 9 Dec. a dietei unguresci, la posiţia petiţiiloră, a venită în discuţiă şi reforma Camerei magnaţiloră. Raportorulă Szuhányi a propusă, ca petiţiile comitateloră, cari urgiteză reforma camerei magnaţiloră, să fiă îtranspuse ministeriului Madarász I. audendă, că raportorulă propune estradarea petiţiiloră la ministerială întregă, adecă la guvernă, protestéza. Elă cere, ca petiţiile să fiă predate comisiunei petiţionare. Dieta respinge propunerea lui Madarász. Madarász I.: După ce camera a hotărîtă desbaterea meritoriă, părerea mea este, ca camera magnaţiloră să se constitue curată pe basă electorală. Cestiunea acesta este de o deosebită importanţă acum, când se poate crede, că camera magnaţilor, stândă între naţiune şi domnitori, va împiedeca voinţa naţiunii. Elă este aderentură sistemului cu o singură cameră, dar deca guvernulă voesce şi o corporaţiă de moderaţiune, atunci să pună celă puţină acesteia margini. Hermann Odise, că dieta numai macină petiţiile, dar nici nu le citesce, nici nu le desbate. Dieta nu este de locă orientată asupra petiţiiloră, cari urgiteza reforma camerei magnaţiloră. Şi elă este aderentură sistemului c’o singură cameră, şi crede, că camera magnaţiloră nu e nici îndreptăţită, nici necesară. Ea nu s’a născută din rădăcina constituaţiei naţiunei, ci dintr’o întâmplare neprevedută, când adecă sala desbateriloră era prea strimtă şi aşa adunarea trebuia se se ţină în două sale deosebite. In petiţiile comitatelor, elă vede espresiunea spiritului timpului, ba cere chiar să se reformeze şi parlamentară, primindă în sînulă său pe representanţii clasei muncitorilor. Horcinszky clise, că ţine de necesară sistemulă, representativă şi pentru camera magnaţiloră nu crede însă, că ar fi oportună să se desbată acum acesta cestiune. Ministrulă Wekerle declară, că guvernulă n’a luată în programulă său şi reforma camerei magnaţiloră. N’a luat’o din causă, că lansarea acestei cestiuni nu este necesară acum şi deci guvernulă încă se alătură pe lângă părerea lui Horanszky. Una sau alta dintre hotărârile unilaterale ale camerei magnaților, nu poate să ne îndemne de urgență pentru aceasta reformă, căci aceasta n’ar fi politica convingerei, ci a nervosității. Dar, în, dietă, eu negă, că cineva ar pute susţine cu dreptă, că camera magnaţilor ar fi luată posiţiă în cestiunea proiectelor bisericesci politice. Ună votă de neîncredere incidentală, care nu stă în legătură imediată cu cestiunile bisericesci, şi care, în trecéta frăjisă, s’a pusă pe tapetă ca o surprindere, negă, că ar involva în sine posiţiunea camerei magnaţilor, contra reformele bisericesci politice. Din contră în mine este puternică convingerea, că camera magnaţiloră nu va folosi drepturile mari şi puterea, ce-o are în mână aşa, ca prin acestea se devină o piedecă în calea progresului. (Vii aprobări) In înţelesul, acesta primescă petiţiile comitatelor. Atentatula din Parisa. Scriile telegrafice din Parisă, cu data de 10 Dec., spună următorele: Adevăratulă nume ală autorului atentatului este Vaillant. In timpul nopţii, funcţionarii prefecturei au verificată exactitatea stării civile date de spectatorii interogaţi la palatul Burbon. Vaillant, transportată la Hotelă Dieu, a declarată, că se chiamă Marchal. Interogatoriulă însă a descoperită, că are două domicilii: unulă la Choisy-le-Roy şi altul, în strada Daguerre la Parisă. Vaillant se fâlesce multă de crima sa, şi afirmă, că n’are complici. S’au găsită în odaia lui lichide şi diferite prafuri, ună mare numeru de diare şi publicaţiuni anarchiste, scrisori dela tovarăşi şi cărţi de chemiă. S’a găsită de asemenea o oră destulă de mare, care fusese preparată, ca se servesca de bombă. însuși Vaillant a dată detalii asupra bombei, de care s’a servită; era o olă de fieră umplută cu pilitură de fieră ; în mijlocă era ună tubă, care conținea două acide, a căroră amestecare a provocată esplesia. Vaillant s’a însurată acum câţiva ani, şi a avută doi copii. A fostă la Buenos- Ayres; s’a întorsă în Francia; elă a fostă condamnată de cinci ori pentru furtă şi vagabondagiu. Dupuy a primită cri uă mare numără de telegrame şi de scrisori de felicitare. Starea deputaţilor răniţi este foarte satisfacătoare. Parisă, 10 Decemvre. Individii, cari erau supraveghiaţi la Hotel Dieu au fostă puşi în libertate; poliţia n’a oprită, decâtă pe Vaillant şi pe vre-o cinci, sau şăse suspecţi. D. Lépine, prefectură poliţiei, d. Roullier, procuroră, şi d Meyer, judecătoră de instrucţiă, au stată mai toata dimineața la Hotel Dieu. In urma număroselor cestiuni puse de acești magistrați, autorulă atentatului a recunoscută, că dăduse ună nume falsă, se numesce Intr’adeveru Auguste Vadlant; s’a născută la Méziéres (Ardennes) în 1861. Elă a locuită la Montmartre, unde a fostă membru în comitetulă socialistă revoluţionară din al 18-lea arondismentă. Identitatea lui e acum stabilită. Elă a declarată, că pentru a produce mai multă efectă, ochise şi voise să lovesca pe preşedintele Camerei, se fâlesce de actulă seu criminală şi regretă, că braţulă său a deviată, când a aruncată bomba. Vaillant, care este rănită la naşă şi la piciorură dreptă, va fi îngrijită la Hotel Dieu pădită de mai mulţi agenţi până la ună nou ordină. Parisă, 10 Decemvre. Miniştrii au ţinută dimineaţa ună consiliu sub preşedinţia d-lui Casimir Périer; s’a vorbită întâia de măsurile administrative ce se voră lua imediată pentru a apăra societatea în contra atentatelor anarchiste. Consiliulă a studiată în urmă mijloacele de luptă pentru a complecta legea din 1875 Pagina 3. asupra dinamitei şi a introduce în ea disposiţiuni destinate să reguleze întrebuinţarea, transportul, fabricaţiunea şi păstrarea materiile explosive. Miniştrii au discutată de asemenea, dăcă nu trebue adăogată la legea asupra presei ună articolă, pedepsindă apologia faptelor calificate de crime şi provocarea la aceste fapte, chiar dăcă provocarea nu e urmată de efectă. O decisiune definitivă se va lua într’un nou consiliu, care se va ţină mâne la Elyseu. Literatură. Administraţia lăudatei reviste „Lumea Ilustrată“ din Bucuresci, care cu dreptă cuvântă a devenită atâtă de apreciată din partea societăţii române, face cunoscută, că nr. 11—12 (broşura 6.) din aceasta revistă, care cuprinde numerala escepţională de Crăciună, apare la 11 Decemvre şi va costa 3 lei pentru neabonaţi. Pentru abonaţi însă, cum şi pentru toţi, cei cari au cumpărată toate numerile apărute în anulă al 2-lea, postulă va fi numai de 1 leu. Cine doresce deci să aibă escelentulă numără escepţională de Crăciună numai pe preţuia de 1 leu, să-lă cumpere totă de acolo, de unde a cumpărată şi celel’alte numere, seu să-şi procure de-odată toate broşurile 1 — 6. Abonamentulă pe ană la revista „Lumea Ilustrată“ costă numai 20 lei în România şi 23.60 în streinătate. Atragemă atenţiunea cetitorilor asupra urmatorelor articole, forte interesante, cari facă parte din bogatulă sumară ală numărului escepţională de Crăciună: Sfântulă munte Athos, după Georg. Ebers, cu 8 ilustraţii; Vae Victus, (Sophia Kowalewsky) de Z. C. Arbore, cu ilustraţiuni; Din Şomcuta Mare, cu ilustraţia „Plugarului“ ; Elegie de A. Naum, cu ilustraţie ; Sora pe Lună, de A. Vlahuţă; Cedice D-deu, anecdotă de Th. D. Speranţă ; Vieţa, de Antonă Bacalbaşa; Doina dorului de mamă, de N. Beldiceanu; Trandafiri, de Artur Stavri; Iama, de Traiană Demetrescu, cu ilustraţiă; Politica la sală, de Coşbucă; Copaculă sfântă, de A. Steuermann; Bate ventură..., de Alexandrina Mihăiescu; Călătorulă, după Schiller, de Endimion; Poesie, de I. Iuliu Roşea şi suplimentă mare „Domne Iartă-11“, tablou de H. Hoffmann. Abonamentele suntă a se adresa la administraţia revistei „Lumea Ilustrată“ în Bucuresci, (sub Hotelă de France). DIVERSE. O jertfă ciudată. — Că Chinesii aducă jerfa tunuriloră loră, se probeza prin următorulă faptă: O jertfă a avută locă înaintea generalului de brigadă și ală oficeriloră superiori ai regimenteloră, cari formézá garnisoana în portulă Tschin-kiang. La gura fiăcărui lună se așectâ ună capă de porcă, ună cocoșă viu și ună pesce, înaintea acestora îngenunchiară oficerii şi se rugară la spiritele, cari dirijeră direcţiunea glonţelor, ca să le fiă în ajutoră, în casă de răsboiu astfelă, ca glonţele să lovescă totdeuna ţînta, pe urmă, ca ţava să nu se spargă etc. După acesta ceremoniă tunurile fură încărcate şi pe urmă li se dădură focă, astfelă jerfele sburară în bucăţi. Amorfi de maimuţe. Profesorulă Gardner, care se ocupă cu limbagiulă maimuţeloră, adusese, cum scimă, 2 cimpanzi din Africa. Animalele se numescă Aaron şi Elisbaba. Elisbaba a căcută victima climei aspre a Angliei. A fostă o scenă forte mişcătore. Aaron ţinea pe soţia sa în braţe. Cândă profes. Gardner îi puse mâna pe inimă pentru a vedea, dacă mai bate, Aaron făcu şi el aşa, şi se uita în ochii profesorului, ca să vadă, ce elice. Murindă Elisbaba, Aaron era nemângăiată, a trebuită ca să-i răpescă cu forţa pe iubita sa din brațe. Pe nici o față omeneasca nu s’ar fi putută ceti durerea într’ună modă mai clară, ca pe a bietului cimpanză. Proprietarii: EBi„ Aurei “Vlis^esianu. Redactori responsabili: Ghregoriu ^laionă.