Gazeta Transilvaniei, decembrie 1893 (Anul 56, nr. 266-289)

1893-12-08 / nr. 271

Pagina 2 şi lărgirea drepturilor­ pentru naţionali­tăţi ; a face cu putinţă raporturi nemijlo­cite între ele şi corona; introducerea vo­tului universală, directă şi secretă ; schim­barea împărţirii actuale a cercurilor­ elec­torale ; eluptarea unei legi liberale de reu­niuni şi de întruniri; în sfârşită abţinerea dela alegeri câtă timpă voră dăinui actua­lele stări nedrepte. Tóate acestea pe căi legale“. CRONICA POLITICĂ —­7 (19) Decemvre. Mişcarea ce s’a produsă în sin­lă cle­rului catolică contra proiecteloru bisericesc! politice ia proporţiuni din ce în ce mai mari. Scimă, că pe diua de 18 Ianuarie 1894 este hotărîtă ţinerea unei mari adu­nări regnicolare catolice în Budapesta. A­­cum se spune, că o adunare de feliulă a­­cesta se va ţină şi în Vară, înainte de cea din Budapesta. In adunarea acesta se vor­ stabili agendele şi proiectele, ce vor­ tre­bui desbătute în adunarea cea mare din Budapesta. Pentru adunarea din Vaţă se facă preparative mari. S’au trimisă deja in­vitări în diecesa Vaţului. * In ultimulă momentă Crispi a făcută câte­va modificări în formarea noului ca­­bi­netii italiană. Portofoliulă afacerilor ei străine l’a primită br. Blanc, vlăstara unei familii savoyarde, care a fostă din 1887 pănă după căderea lui Crispi ambasadoră la Constantinopolă. Elfi trece dreptă ună diplomat forte dibaciu şi partisan personal ală ministrului preşedinte, a cărui politică a con­­dus’o aşa bine la „Cornulă de aură“. In Londra mai cu samă chemarea acestui di­plomată este forte bine primită. Perazzi, care era să ia tesaurulă şi mai pe urmă lucrările publice, a rămasă fără portofoliu. Saracco ia ministerială lucrărilor­ pu­blice, pe când Sonnino ia tesaurulă şi finanţele. Ministrulă de răsboiu Sta­­nislau Mocenii trece de unulă din cei mai eroici şi mai capabili generali italiani; elă este în etate de 48 ani. Portofoliulă interneloră şi presidenţa consiliului: Crispi; portofoliulă justiţiei Calenda; portofoliulă marinei Marin; portofoliulă culteloră Baccelii; portofoliulă agriculturei Bo­­selli; şi portofoliulă posteloră şi telegra­­felorfi­ală la Ferraris. Noulă ministeră a depusă jurămentulă la 15 Dec. n. c. şi Marţi se va presenta cameriboră. * Legile votate de camera francesă în contra anarchiştilor­ s’au presentată se­natului. La 16 Dec. n. c. senatulă a votată fără desbatere creditulă de 800.000 fr. ce­rută de guvernă, pentru înmulţirea poliţiei de pază a anarchiştilor­. Pe urmă Senatulă a procedată la alegerea comisiunilor­ însăr­cinate cu studiarea proiectelor­ de lege pentru materiele explosive. — „Cunoscă ună tînără, care ar voi să se însoare,... n’ai ave o fată, ca să-i re­comanzi ? Mă gândîi la d-ra Elena și rîsendă îi răspunsei: — „Am o domnișoră ca să-ți propună, dar mă temă, că prietinului d-tale nu va primi. — Și pentru ce nu ? Elă nu este pre­­tențiosă, — este funcționară, are 1600 ffc. pe ană și ține ună mică comerță de do­puri, care îi mai aduce câte 4—500 franci; ar vrea o femeiă pentru a-i ține menagiulă și pentru a purta comercială în lipsa lui. — Dar ce etate are tînărulă d-tale? — 36—38 de ani. — Drace! Daar este ună tînără cam bătrână... — Ia ascultă, amice, fă, ca să vădă pe d-sora! Ce dracu! Eu credă, că asta nu costă parale. — Bine, dar nu potă să ți-o arătă eu, însă te voiu duce la o damă, prietină a ei, care voiesce să o mărite, și acolo veți arangia totală cu ea, pentru­ că eu nu facă măritișuri. George — așa îl­ chiamă pe amiculă meu, — mă rogă să-lă ducă imediată la dama din cestiune. Eu observă, că şi lui îi place de asemenea să facă căsătorii; îlă iertă însă, pentru­ că sciu că face asta pen­tru plăcerea de a merge la nuntă şi de a se alege acolo cu vre­ună guturaiu. ’Lă ducă aşa­dăr la d-na B., care dă mnă ţipetă de bucuriă, aucjindă scopulă visitei nóastre. Ea şi George se înţelegă nu­mai decâtă, ca şi cum s’ar cunosce de 20 de ani. Dialogulă loră este forte viu. Etă-lă: — „Amiculă d-tale este frumosă?“ — „Nu“. — „Cu atâtă mai bine.“ — „Şi d-sora d-tale ?“ — „Nu se vobesce de figură.“ — „Am înțelesă! — „Dar în schimbă e lucrătore, ama­bilă, complesantă, económâ..... — „Forte bine, bani n’are de locă?“ — „Ună mică trusou şi speranţe.“ — „E destulă.“ — „Amiculă d-tale are vre-o func­ţiune ?“ — „Da! 1600 franci léfá şi ună mică venită dela o prăvăliă de dopuri.“ — „Asta e foarte bine.“ —­­ „Etatea d-sorei d-tale?“ — „Etatea?..... potrivită.“ — „Suntfi făcuţi unulă pentru altulă!“ — „Trebue să decidemă vederea.“ — „Câtă mai curendă posibilă.“ — „Poimâne! “ — „Poimâne? — Fiă! — Unde? — „La grădina publică sora în tim­­pul­ musicei.“ — „Consimtă.“ — „Așa­ dară poi­mâne la 8 ore în grădina publică. — „Vomă fi!“ — „Voiu ave o pălăriă b­las..... dar de-altmintrelea domnulă va veni cu noi.“ — „Forte bine, sărută mânile!“ — „Bună sora!“ Pe mine mă arătase D-na B. pentru a-i da brațulă și a - o conduce la grădina publică. N’aveam ce să facă cum nu mai vădusemă nici-odată o întrevedere de soiulă ăsta nu o refusai, fundă curiosă să vădă, cum se va petrece lucrulă. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Nouă lovituri. Sistarea fiarelor ii „Tribuna“ și „oaia Poporului“. — Procesulu pentru Memoranda. Sibiiu, 6 (18) Decemvre. (Raportă specială ală „Gaz. Trans.“) Procuratura supremă din Cluşiu, atra­­gându-i atenţiunea articolulă scrisă şi sub­scrisă de Eugenă Brote din Bucuresci şi publicată în „Tribuna“ şi din acesta apoi în „Fata Poporului“, a făcută arătare la ju­decătoria de cercă din Sibiiu pe basa § 2 11 şi 28 din patenta de pressă dela 1852 şi pe basa § 5 din ordinaţiunea ministrului de justiţiă din 1871 Nr. 1498 (prin care s’a modificată anume patenta numită) pentru abatere de pressă din motivulă, că E. Brote­­­a) nu s’a insinuată ca editoră-pro­­prietară ală numitelor­ foi la forulă competentă, b) nu a tipărită numele său pe fiă­­care Nr. de foiă, precum e prescrisă prin lege şi c) n’a făcută arătare, că şi-a strămu­tată locuinţa. Pentru a înţelege totă mersulă per­tractării noteză, că „Institutulă tipografică“ stândă sub licuidare, licuidatorii au vân­dută „ Institutură tipografică“ lui Eug. Brote şi a făcută totodată arătare despre acesta fişpanului, or acesta procuraturii supreme din Clusiu, că Eugenă Brote este proprie­­tarulă şi totodată editorulă-proprietară ală foiloră. Procuratura supremă a luată no­tiță despre acesta, precum m’am convinsă insumi din acte. Pertractarea o au fixată pe 16 1. c. în cea mai mare taină, or în 13 1. c. i s’a îmânată citațiunea advocatului de aici Ale­­sandru Szánthó, care a fostă numită anume din oficiu curatoră-apărătoră pentru E. Brote. Celoralalţi citaţi şi anume lui I. Moldovană, redactoră ală „Fetei Poporu­lui“, lui Cornelă Scurtu, redactoră ală „Tribunei“, şi lui Ioană Popa Necşa, ca editoră responsabilă, le-au îmânată citările numai în 15 i. c. tare diu sora, precum m’am convinsă eu în personă, deoarece arendă de lucru la judecătoria pe la 5*/2 ore sora în 15 1. c. am văd­ută cu ce grabă se scriau citaţiunile. In 16 1. c. diminaţă au apărută îna­intea judecătoriei, din partea procuraturei supreme Dr. Pozsonyi, subprocuroră, tri­­mesă directă din Cluşiu, Alesandru Szánthó, ca curatorulă lui Brote, şi Moldovanu cu Necşa dimpreună cu apărătorul­ lorfi Al­bert Arz de Straussenburg. Decursulă pertractării acesteia în con­tra „Fetei“ nu-lă­sciu, pentru că n’am fostă de faţă, destulă, că l’au judecată pe Brote, şi anume pentru abaterea de sub a) la 100 fi., pentru cea de sub b) la 200 fi. şi în fine pentru cea de sub c) cr la 200 fh, deci totală la 500 fi. şi 60 fi. spese proce­suale, eventuală la 46 cjile temniţă, ordo­nându-se totodată sistarea „Foiei“ pănă atunci, pănă când se va insinua cineva ca edi­­toră-proprietară după lege, şi ordonându-se şi aceea, că cauţiunea fóiei stă bună pen­tru pedepsele de susă. In ce privesce sis­tarea fóiei s’a declarată esecutabilă sentinţa pe basa § 5 din ordinaţiunea numită fără privire la apelaţiă. Se înţelege, atât Szánthó câtă şi apărătorulă Straussenburg au insi­nuată apelaţiă. După amedi la 3 ore a venită rân­­dută la „Tribuna“. La pertractarea acesta am asistată şi eu. Procurorului își dă la protocolă acasa identică întru toate cu aceea în contra „foaiei“ şi cere judecarea şi pedepsirea lui Brote, precum şi sistarea foaiei. Apărătorul­ Szánthó a păşită forte e­­nergică în contra acestei acuse și a limine a cerută să se dee­ună termină de 14 dile respiriu pentru orânduirea causei, el neîn­­voindu-se procurorulă, a cerută amânarea pertractării pe basă, că nu a putută să ceara și să capete informațiune dela Brote, și a declarată, că dacă judecătoria nu-i va îm­plini rugarea, va fi silită a-și depune man­­datură primită de-a fi curatoră într’o cau­­să atâtă de delicată. Neînvoindu-se procuro­rulă, judecătoria a adusă hotărîre, prin care ’i s’a impusă lui Szántó a apara pe Brote, făcendu-se la din contră responsabilă pentru urmări. Se înțelege Szánthó, ca advocată, a trebuită se primeascá decisiunea și a adusă în apărarea sa cam următorele: Acasa a­­ceasta nu se presentă, decâtă ca o șicana­­re personală, nedreaptá (személyes­ zaklatás), și este nedreaptá, de-oare-ce liquid­atorii au insinuată pe E.­Brote, ca editoră-proprie­­tară, şi despre acesta are cunoscinţă ofi­­ciosă şi procuratura supremă prin fispanulă — de-oare-ce nici la foile locale săsesc­, nici la cele din Pesta, numele editoriului-pro­­prietară nu e tipărită pe foiă şi de-oare-ce Brote şi-a anunţată procuraturei plecarea sa din Sibiiu și de-altmintrelea are editor­­responsabilă pe Necşa. Cere achitarea. La acesta replică procurorulă totă în sensulă acasei şi dice, că pentru­ că editorulă-proprie­tară nu e tipărită pe alte foi, nu urmează, că „Tribuna“ res. Brote să nu fiă pedep­sită, ci celă multă aceea ar urma, că şi acelor­ foi să li se poate intenta procesă. Judecătoria apoi a adusă sentinţa totă ca în procesului „Fetei“, condamnândă pe Brote la 500 fi şi 60 fi spese, a ordi­nată sistarea foii fără privire la apelaţiă şi a dată momentană ordină căpitanului orăşenescă, să grijescă, ca să nu să tipă­­rasca nici m­ă numără, de-oare­ce apoi pe elă îlă facă răsponsabilă. Au apelată toţi; or judecătoria promptă, voindă a fi sen­tinţa lungă, precum e, a fostă în stare a­ o înmâna lui Cornelă Scurtu (care după a­­meadă nu a fostă la pertractare) deja în 17­­. c. desă de diminăţă. Actulă acesta a produsă cea mai mare mâhnire în toţi şi însu­şi Ungurii, d. e. Szánthó s’a declarată în contra judecăţii, Nr. 271 — 1893, dicendă, că aşa ceva numai sub absolutismă s’a putută întâmpla şi că se vede că vo­­escă a ne crea stări escepţionale nouă Ro­m­­âniloră. Redactorulă foiei săsesci „Her­­manstädter Zeitung“ s’ar fi esprimată îna­intea mai multora, că acesta n’are decâtă scopulă de a vexa pe Români. * Adi, în 6/18 i. c. ne-au adusă Sf. Nicolae actulu de acusațiune al procurorului superioră din Clusiu în causa Memoran­dului, fiindă fixată diua de pertractare înaintea Curţii cu juraţi din Cluşiu, pe diua de 23 Ianuarie st. n. 1894. Au foştii citaţi cu totulu 29 inşi înaintea Curţii cu juraţi. SOIRILE OBLEI. 1­7 (19) Decemvre. Pentru gimnasiurii din K­laşiu au in­cursă pănă acum 1657 fi. 72 cf. Dintre contribuenţî, canoniculă Ioană M. Moldo­vană a dată 300 fi., mai mulţi alţii din Blaşiu şi alte părţi câte 100 fi. —p — Proiectulu de bugetu aln României pentru eserciţiulă 1894—95 se presintă la venituri ca şi la cheltueli cu suma de 202.309.265 franci, adecă cu ună speră de 12.698.765 franci asupra anului curentă. Sporurile de venituri provină din cresterea constantă a avuţiei publice; sporurile de cheltueli sunt­ justificate în mare parte de legile votate anulă trecută de camere cu privire la cleră, la învăţămentul­ publică, la gendarmeria rurală, la anuităţi şi alte îmbunătăţiri. Este de observată, Zice „Cu­rier. Fin“., că bugetulă se echilibreaza şi de astă-dată numai cu resurse ordinare şi fără a recurge la sporiri sau la creări de nouă impozite. o — — Membrii cirilişt! români ai represen­­tanţei oraşului L­u­g­o s ă suntă următorii: N­. Sa Dr. Victoră Mihályi, episcopă rom. gr. cat., Mihaiu Beşană notariu publ. reg. Dr. Ioană Maioră adv., Coriolană Bredi­­ceanu adv., Dr. Stef. Petroviciu adv., Ioană Petra propriet., Dr. George Popoviciu pro­­topresb. rom. gr. or., Nicolae Prosteanu adv. vicefisc. comit., Văduva Teresia Ata­­nasieviciu, Tită Haţegă adv., Nicolae Bi­­rcescu parochă rom. gr. or., George Mar­­tinescu, adv. fisc. orăşen., Basiliu Foga­­rassy propriet. Dr. George Dobrină adv. Dr. Aurelă Maniu adv. not. publ. reg., La­­zară Barbu proprietară, Dr. Iacobă Maioră medică. — p— Prelegerea de ieri ţinută la gimna­­sială română de d-sora Augusta Glodariu, conducătorea română a sitului de copii ală bisericei Sf. Nicolae din locă, asupra gră­­dinilor­ de copii, a reuşită escelentă; d-sa ni-a arătată de unde îşi are originea gră­dina de copii, cine a fostă propagatorulă ei zelosă, câtă s’a luptată acesta pănă să-i reuşască a face să se adopteze ideile sale ; ne-a arătată însemnătatea grădinilor­ de copii, dându-ne vii esemple despre organi­­sarea lor­ în ţerile civilisate, esplicându-ne şi jocurile copiilor­ şi binele ce resultă pentru ei din aceste jocuri sistemisate. D-sora Glodariu, care a predată tema în­­tr’ună limbagiu frumosă şi uşoră şi cu multă claritate în espunere şi intonare, a fostă ascultată de publiculă auditoră cu plăcere şi cu atenţiune încordată, în deosebi de mamele tinere, cari într’adevără găseau, că multe din viaţa copiilor, desfăşurate de d-sa, suntă tocmai aşa, precum le-a es­­pusă. Sala a fostă îndesuită de publică şi tînără conferenţiară a fostă viu aplau­dată. —p— Hellada sub tutelă, Z­iarele din Atena aducă scrrea, că d-lă Tricupis a declarată cu ocasia discuţiunei adresei, că Hellada e în plină falită,şi că nu vede scăparea, de­câtă în suspendarea serviciului datoriei pu­blice şi în reorganisarea Băncei Naţionale în sensul­ de a incasa toate veniturile statu­lui şi a se administra de un­ consiliu de administraţia compusă din streini represen­­tanţi ai detentorilor­ de fonduri grece. „Eco­­nomistulă“ din Atena şi alte zare gre­cesc­ recomandă aceasta soluţiune ca sin­

Next