Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1894 (Anul 57, nr. 1-23)
1894-01-14 / nr. 9
Nr. 9 -1894, ilorii în doue trunchiuri. In acesta faptă ită, poate, secretiile discuţiunilor nóastre de idî. Nu de eri, nu de alaltăeri, nu de 100 le ani Românii au trăita uniţi sunetesce ii despărţiţi politicesce; în totdeuna, afară le rari momente — în tota casulă dela căderea imperiului bulgaro-română, — graniţa politică a fostă creştetele Carpaţilora,nse nici-odată n’a fosta şi graniţa naţională între Românii de dincolo şi între Ronânii de dincoace. Vieţa unora s'a întregită prin vieţa celorlalţi, şi când la Norda, când la mâcări de Carpaţi a arsa mai vină flacăra ronânismului. De două ori, la întemeiarea principatelor şi la renascerea literară, flacăra românismului a fosta ţinută de Românii de dincolo, şi în alte epoci ea a fosta aprinsă aci, aci unde este, orice aţi dice, cheia românismului. Şi atunci, ca să spuneţi unu lucru aşa de simplu şi cunoscuta de toţi, ca se spuneţi, că neamulu românescu, despărţita politicesce, sunetesce a rămasă intacta, ca se spuneţi, că ela, pe cele doue laturi ale Carpaţilora, a fosta şi este în luptă cu alte neamuri, ca se spuneţi acestea d-vóstre, oameni politici, aţi luata cuvântului la Adresă și aţi introdusu precendente necunoscute în alte parlamente, afară de Grecia.! (Aplause) Și decă nu este acesta, — și nu poate fi acesta, — va întreba: Ce v’a speriata ? Ce v’a făcuta să veniţi să vorbiți? Cereți camerei să facă, ce ? Una lucru rău, una lucru nefolositoru, sau una lucru umilitoru? Căci dacă cereţi României pur şi simplu să spună, că are simpatii, atunci nu vedeţi, că ne-am fi despreţui pe noi, dacă ama crede, că lumea avea nevoie să i-o spunem! Dacă cereţi sĕ tragem şi sabia, vă înşelaţi şi mai rău! Şr deca cereţi României să se plângă Europei civilisate, atunci voiu spune: Primescu din partea lumei pentru statuia mea sentimentulfi stimei, atunci când sciu să fiu corecta, primescfi sentimentulfi temerei, deca suntfi destula de tare, ca sĕ lu inspiră, nu voiu însă mila nimănui, pentru că mila se dă gălăgioşilorfi şi neputincioşilorfi. (Aplause). Dar ce v’a speriata? Este mai în pericolfi astădi ideia românismului, decâtfi altă-dată? Aţi vedluta scădenda ideia românismului în vr’una colţfi de pămentă, pentru ca D-vóstre se ve alarmaţi şi se propuneţi parlamentului o politică de desnădăjduire, care se pună în pericola ceea ce are, pentru ce ar vrèa să capete? Unde aţi vădjuta scăpândfi ideia românismului? ’Mi întorcfi ochii pretutindeni, studiezfi istoria şi nu o vedfi. Am vădutfi Românii copleşiţi în regatulfi acesta de influenţa slavonă, care ne întunecase chiar limba, care a împiedecată şi întârziată începutului literaturei nóastre, şi nemula românescfi s’a scuturată de acâstă influenţă, şi şi-a păstrată limba şi este pe cale de a-şi crea o cultură românâscă. Am vedutfie lupta în Balcani cu elenismulă şi n’amăperită ; a fostă neamulfi românescfi de peste Carpați în luptă cu Maghiarii, și n’a dată înapoi; a fosta altă-dată în lupte de persecuții religiose şi tota n’a data înapoi. Cu toate că nu avea nici căpetenii, nici școle, nici literatură, neamula românescfi a rămasă în piciore! Dar mai multă decât şi atât ei, au fostă altă-dată încercări de desnaţionalisarea Româniloră de dincolo multa mai meşteşugite, ca cele de astăc!, şi totuşi ele s’au spulberata de stânca românismului. Din potrivă nimica nu s’a încercată contra Româniloră, care să nu iasă la sfârşită spre folosulă loră. Ve aduceţi aminte, când a venită calvinismulă în Transilvania, s’au făcută încercări se trecă pe Transilvăneni la calvinismă; conversiunea n’a reuşită, dar a avută una resultata, şi resultatul ei a fostă, că atunci pentru întâia oră s’au tipărită cărţi românesci şi Românii au începută să citesca românesce! A venita apoi propaganda catolică, atunci s’au luata copiii de Români şi s’au trimesă la Roma, pentru ca să facă studii totă teologice, şi când s’au întorsfi ei, s’au intorsfi apostoli, dar nu apostoli ai românismului, ci apostoli ai românismului. (Aplause). Când atâta pădura acesta neamă, pentru ca se la credeţi atâtă de slabă, încâtă sĕ ne cereţi noue să facemă o politică de durere , adecă în loca de a face o politică bărbătâscă, să facemă o politică femeiască? Da, a fostă ună momenta, în care Românii de dincolo au fostă în pericolă, multă mai în pericolă, decât şi astădi, regretă, că nu vă cunosceţi istoria! tară publică !. în Oraviţa, nu mai este între cei vii. Elă a răposată erî, lăsândă în adâncă doliu pe toţi câţi l’au cunoscută. A. Maniu a fostă ună sprijinitoră căldurosă ală causei nóstre culturale; elă era membru ală mai multoră societăţi naţionale de ale nóstre, dar cu deosebire „Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului română“ a perdută în elă ună mare sprijinitoră ală sĕu. Scima, că în nobilului său dorfi de-a da ună avântă mai puternică scólei de fetiţe cu internată a Asociaţiunei, elă împărţia dela sine în fiăcare ană câte patru stipendii de câte 50 fi. pentru elevele interne ale acelei scóle. Prin aceste şi alte asemeni generose fapte ale sale, răposatulă a câştigată stima şi simpatia Românilor“. Filiala „Albinei“ din Braşov, ală căreia membru în direcţiune a fostă decedatură, a arborată în amintirea lui stindardă de doliu. —o -Procese de pressă. Cetimă în „Tribuna“, că alaltăieri s’a începută la tribunalulă din Sibiiu instrucţiunea cu „aderenţii Replicei“, adecă cu acei, cari au publicată în numitulă rjiara declaraţiunî de aderenţă pentru osândiţii în procesul „Replicei“. — Totă în „Tribuna“ cetimă, că ieri au fostă citaţi la judele instructoră din Sibiiu domnii Andreiu Balteşă, ca fostă redactoră responsabilă, şi I. Popa Necşa, ca editoră-proprietară, pentru a li se anunţa, că procuratura din Cluşiu a intentată Urăşî două procese „Tribunei“, unulă pentru poesia „Mihaiu Viteazulfi“, publicată în numărul de la 28 Augustă (9 Septemvre). march. „Corespondenţa din Hamburg“ află din Fridrichsruhe, că adjutantulă imperială, d-lă de Moltke, a sosită acolo erî la 12 şi a remisă prinţului de Bismarck o scrisoare autografă a împăratului, care ’lă felicită, că a intrată în convalescenţă în urma unui atac de influenţă, şi îi trimite sticle cu vină vechiu. „Norddeutsche Zeitung“ Zice, că se poate admite, ca d-ră de Moltke să fi venită la Fridrichsruhe din propria iniţiativă a împăratului. După „Gazeta din Colonia“ prinţulă de Bismarck a răspuns, pentru a mulţumi, şi a adăogată, că se va presenta împăratului la Berlin, îndată după aniversarea nascerei Majestăței Sale. D-lă de Moltke a însoţită după prânza pe principele de Bismarck în plimbarea lui şi a prânsită cu prinţulă. E vorba, că Bismarck s’a împăcată cu împăratulă Wilhelm. SORILE DILES. — 13 (2B) Ianuarie. Dr. AurelIPSlaniu. Erî seră, după încheiarea fetei, primirăm întristătorea scrie telegrafică, că Dr. Aurel fi M ani itt no—o — Din cercula Ormenişului de Câmpia ni se scrie: Cu începutulă acestui ană s’au făcută în cerculă nostru unele schimbări în personalulă administraţiei: fisolgăbirăulă Sándor Imre şi-a dată dimisia şi s’a retrasă la moşia sa din Desmiră, or loculă lui îlă va ocupa neaoşulă „Maghiară“ Münstermann, care nuscie mai nimică românesce. Solgobircula este una Maghiară din Cluşiu,care asemenea nu scie românesce. Astfel, poporaţiunea din acestă cercă, care este aproape esclusivă română, va fi judecată în viitoră după tălcuirea scriitorului, care încă este Maghiară. Acesta este „îmbunătăţirea“ administraţiunei, promisă de d-lă ministru Hieronymi. — Curată, ca pe timpul fanarioţilor! 4°V Edmund Fitzmaurice despre Unguri, piarulă „Independance Reige“ publică o convorbire, ce-a avut s o ună Română cu lordul Edmund Fitzmaurice, fosta ministru de externe în ala treilea cabinetă Gladstone. Bărbatul de stată englesă condamnă politica violentă şi orbă a Ungurilor, contra Românilor din Transilvania şi Ungaria, şi speră, că Maghiarii vor renunţa la ea în interesul libertăţii şi pentru conservarea păcei şi a însuşi regatului Sf. Stefanii. —o — Sârbii şi politica bisericeasca. Din incidentul marelui Congresă ală catoliciloră în Budapesta, foia serbescă „Branik“ provoca pe Şerbi, se ia posiţiă contra politicei bisericesci a guvernului, şi asemenea catolicilor, se se întrunescă şi ei într’ună Congresă de protestare sârbesc. Decă catolicii au putut’o face acesta, dice „Branik“, de ce să n’o potă face şi Serbii într’o adunare, la care se ia parte poporală întregă, încependă dela patriarchă şi episcopi pănă la cei mai de josă credincioşi sârbi. — o GAZETA TRANSILVANIEI. Micşorarea armatei italiane. In cercurile financiare din Roma circulă de câteva dile sgomotură, că regele Umberto, avândă în vedere situaţiunea precară a finanţelor statului, a decisă se micşoreze numărulă armatei. Se pice chiar, că în privința aceasta s’a trimisă o notă de cătră ambasadorulă Nigra, ministrului de esterne austroungaril, contelui Kalnoky la Viena. Iiiiperatula Wilhelm și prințul Bisto — La turburările din Sicilia. Din Pisa se telegrafiază, că brutarii şi birjarii s’au pusă în grevă. Cavaleria trimesă pentru a împrăştia îmbulzelile de omeni, a fostă primită cu pietri. S’au făcută 4 arestări. Guvernulă a dispusă a se trimite din Florenţa întăriri de trupe în localităţile vecine din Pisa. — p — Graţiarea lui Vaillant. Unele Ziare din Parisii, cari pretindă a fi bine informate, anunţă, ca lucru sigură, graţiarea anarchistului Vaillant de cătră preşedintele Carnot. Vaillant va fi dusă în Noua Caledoniă. — o — O bombă în Parisii. In noaptea de Sâmbătă s’a găsită o bombă esplosibilă pe scara intrării principale a magazinelor Printemps. In momentulă, când pompierulă de serviciu a descoperit’o, fitilula era stînsă. S’a constatată la laboratorulă comunală, că aceasta bombă este analogă cu a lui Vaillant, umplută cu praffi de pușcă, clorată și cuie. Producţiunî şî petreceri. Sub-comitetul Reuniunei femeilorfi române pentru ajutorarea văduvelorfi sărace din Braşovă şi Săcele, cu concursulfi unora studenţi din Braşovă, va arangia Sâmbătă în 15 (27) Ianuarie cu o petrecere declamatorică-musicală, ce se va da în sala Hotelului „Sere“ din Satulungă, începutulă la 7 ore sera. Preţulă întrărei după bunăvoinţă. Ofertele marininoase se vor cutta pe cale Ziaristică. Programă: 1) Intre petra Detunata, (corfi); 2) Declamaţiune; 3) Rugăciune, (duetă); 4) a) Furtuna; b) Musicanţii din Praga (corti); 5) Declamaţiune; 6) Solo ; 7) Erna (coră); 8) Marşului cântăreţilor (coră). — Casina Română din Beiuşă va arangia în favorulă Bibliotecei sale ună bală, ce se va ţine la 3 Februarie n. c. în sala „Ospătăriei Opidane“ de-acolo. Preţulă de intrare: Pentru personă : 1 fi., pentru familie după placă, începutulă la 8 ore sera. Ofertele marinimoase şi suprasolvirile se curteaza pe cale Ziaristică. Ajutorii pentru scoaiere din SS Iaşiu. (Fine). Tată în Teuşă a .colectată şi Efrema Baiu propriet., de la: Efremă Raţă 10 fi.; Ştefană Crişană 5 fi.; Achimă Raţă 1 fi.; Pavelă Popă 1 fi.; Ştefană Belană 1 fi.; Iacobă Popa 1 fi.; Gligorii Belană 1 fi.; Iacobă Lucaciu 1 fi.; Ionă Beeîcherechi 2 fi.; Ştefană Raţă 1 fi.; Maria Raţă văduva 1 fi.; Popa Darie 1 fi.; Lucaciu Iacobă 1, Ionă 50 cr.; Ionă Sava din Cetea 1 fi.; Raţă Iacobă 1 fi. ; Lucaciu Iona 1 fi.; Gavrilă Raţă 2 fi.; Efremă Crişană 50 cr.; Munteană Ionă 50 cr.; Ionă Duna 1 fi.; Simionfi Munteană 1 fi.; Emiliu Suciu 50 cr.; Demetriu Marcu 1 fi.; Teodoră Lucaciu 50 cr.; Iacobă Teuşană 1 fi.; Ionă Costea 1 fi.; Georgiu Stană 1 fi. ; Vasilie Raţă 2 fi.; Cosma Popa 1 fi.; Gregoriu Munteanfi 2 fi.; Georgiu Munteană 1 fi.; Ionă Teuşană 2 fi.; Zahariă Lucaciu 1 fi. ; Va Pagina 3. silie Lucaciu 1 fi. ; Nicolau Bretoiu 1 fi. ; Moldovană Iona 1 fi.; Popa Mihăilă 50 cr.; Iacobă Bălană 50 cr.; George Munteană 1 fi.; Popa Ștefană 1 fi.; Repede Vasilie 50 cr.; Iacobă Popa 1 fi. ; Trifană Poanta 50 cr.; I. Munteană 1. Achimă 1 fi.; Ionă Popă 40 cr.; Alimpiu Barbă şi Traiană Barbă 1 fi.; D. Gaboră 1 fi.; Iuliană Popă 1 fi.; Lazară Teodoră 50 cr. ; Logină Crişană 50 cr.; Munteană Ionă a Mării 50 cr.; Augustină Faură 50 cr.; Ionă Radu 50 cr. ; Fondulă grăniţărescă din Teuşă 100 fi. Suma totală 163 fi. 90 cr. Basiliu Vasii, parochă gr. cat. în Arpaşulă inf., a colect. dela: Poporală gr. cat. din Arpaşulă inf. 3 fi. 24 cr. ; Basiliu Vasă 1 fi.; Ionă Şerbu primară 50 cr.; Leonă Vasă învățăt. 50 cr. Suma totală 5 fi. 24 cr. In comuna Tăuni s’a colectată dela: Alesandru Pătruţa 1 fr.; Teofilă Bentia 50 cr.; Ionă Migia Părău 25 cr. ; Vasilie Gârlenţa 25 cr ; Alexa Tarnu 25 cr.; Toaderă Tutelea 25 cr.; Vasilie Păculea Sandu 25 cr.; Vasilica Puşca Nuţu 25 cr.; Ionă Rusoiu 25 cr.; Isailă Gârlenţa 25 cr; Aritonă Gligoră 25 cr.; Ignată Puşcă 25 cr.; Ionă Mihaiu Lodernău 25 cr.; Iona Păculea, crîsnică 50 cr.; Iona Surtea 20 cr.; Nistoră Tutelea învăț. 50 cr.; Ionă Trifu 1 fi. Suma 6 fi. 45 cr. Alimpiu Costea, preotă în Sântămăria 2 fi.; Dr. Vasiliu Hossu prof. în Blasiu 50 fi. Suma totală 3199, fi. 71 cr. I -------------- Seri telegrafice. Belgradu, 24 Ianuarie. Acî ministeriule tjimici s’a presentatu în Scupstină și a espusu programulă seu, deelarândă, că stă afară de partide şi apelândă la sprijinulu tuturora partideloră. Radicalii au atacată noulă cabinetă cu vehemenţă şi se produse o scenă din cele mai sgomotoase şi turbulente. Peşedintele cabinetului presentă în mijlocul sgomotului asureţitoră decretulă de amânare a Scupştinei şi preşedintele declară apoi sesiunea de închisă. Berlin, 25 Ianuarie, Principele Bismark va sosi aici Vineri. Va fi primită în palatură regală. Literatură. A apărută Lumea Ilustrată, broşura 7 (Nr. 13 şi 14) din anul Gală II, cu următorulă sumară: Textu: La mulţi ani, poesie de D. Nanu; încă umană, soneta de Iuliu I. Roşea; A mea este răsbunarea, romană de Hali Taine (urm.); Hoţa, nuvelă de Georges Ohnet; Onoare şi datorie, rom. de Alphonse de Launay (urm.); Mihnea celă rău, dramă în trei acte, de N. Ţincu, (urm. şi sfârşită); Nădragii, anecdotă populară de Th. D. Speranţă; După dragă, poesie de Gh. din Moldova; Ceremoniile din vechime la Bobotâză, de V. A. Urechiă; Cornera casei şi a familiei, (conservarea merelor, merele seu perele degerate, deca voimă se ferimă vasele seu ,farfuriile de furnici, spre a scote perele de mere, persici şi aburi); Din Şomcuta-mare; Erna, poesiă de Alexe Anastasiu; In cimitirulă satului, poesiă de A. Steuerman; Amintirile cernite, poesie de Paulina Genoneanu ; Anecdote, (Martirulă, Clientului, la Tribunală, la judecătoriă, doctoriă la locul ei); Felurimi, Inteligenţa animalelor. Lustraţiuni : Suplimentă : La mulţi ani; 1) încă ună ană; 2) Flora, tablou de Barzaghi; 3) Linişte întreruptă, tablou de Grashey; 4) Isgoniţi, tablou de Ernestine Friedrichsen; 5) La mulţi ani, tablou de Fr. Defregger ; 6) Biserica din Şomcuta-mare; Al doilea suplimentă : Auzulă, tablou de R. Rössler; Al treilea suplimentă: Elisabeta Clayopole îndeamnă pe tatălă său, Olivier Cromwell, să nu primescă corona regală, tablou de I. Schrader. Revista „Lumea Ilustrată“ şi-a câştigată multă simpatiă la publicul nostru cetitură prin numerul ei său de Craciuna; acuma vedem, că şi de Anulă Nou, „Lumea Ilustrată“ a apărută în numără specială cu ună textă din cele mai variate și cu ilustrații din cele mai elegante.