Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1894 (Anul 57, nr. 1-23)

1894-01-14 / nr. 9

Nr. 9 -1894, ilorii în doue trunchiuri. In acesta faptă ită, poate, secretiile discuţiunilor­ nóastre de idî. Nu de eri, nu de alaltăeri, nu de 100 le ani Românii au trăita uniţi sun­etesce ii despărţiţi politicesce; în totdeuna, afară le rari momente — în tota casulă dela căderea imperiului bulgaro-română, — gra­­niţa politică a fostă creştetele Carpaţilora,­nse nici-odată n’a fosta şi graniţa naţio­­nală între Românii de dincolo şi între Ro­­nânii de dincoace. Vieţa unora s'a întregită prin vieţa celorlalţi, şi când la Norda, când la mâc­ă­­ri de Carpaţi a arsa mai vină flacăra ro­­nânismului. De două­ ori, la întemeiarea principatelor­ şi la renascerea literară, fla­­căra românismului a fosta ţinută de Ro­mânii de dincolo, şi în alte epoci ea a fosta aprinsă aci, aci unde este, ori­ce aţi dice, cheia românismului. Şi atunci, ca să spuneţi unu lucru aşa de simplu şi cunoscuta de toţi, ca se spu­neţi, că neamulu românescu, despărţita po­liticesce, sun­etesce a rămasă intacta, ca se spuneţi, că ela, pe cele doue laturi ale Car­paţilora, a fosta şi este în luptă cu alte neamuri, ca se spuneţi acestea d-vóstre, oameni politici, aţi luata cuvântului la A­­dresă și aţi introdusu precendente necu­noscute în alte parlamente, afară de Gre­cia.! (Aplause) Și decă nu este acesta, — și nu poate fi acesta, — va întreba: Ce v’a speriata ? Ce v’a făcuta să veniţi să vorbiți? Cereți camerei să facă, ce ? Una lucru rău, una lucru nefolositoru, sau una lucru umilitoru? Căci dacă cereţi României pur şi simplu să spună, că are simpatii, atunci nu vedeţi, că ne-am fi despreţui pe noi, dacă ama crede, că lumea avea nevoie să i-o spu­­nem­! Dacă cereţi sĕ tragem şi sabia, vă înşelaţi şi mai rău! Şr deca cereţi Româ­niei să se plângă Europei civilisate, atunci voiu spune: Primescu din partea lumei pen­tru statuia mea sentimentulfi stimei, atunci când sciu să fiu corecta, primescfi senti­mentulfi temerei, deca suntfi destula de tare, ca sĕ­ lu inspiră, nu voiu însă mila ni­mănui, pentru­ că mila se dă gălăgioşilorfi şi neputincioşilorfi. (Aplause). Dar ce v’a speriata? Este mai în pericolfi astădi ideia ro­mânismului, decâtfi altă-dată? Aţi vedluta scădenda ideia românismului în vr’una colţfi de pămentă, pentru­ ca D-vóstre se ve alar­maţi şi se propuneţi parlamentului o poli­tică de desnădăjduire, care se pună în pe­­ricola ceea ce are, pentru ce ar vrèa să capete? Unde aţi vădjuta scăpândfi ideia românismului? ’Mi întorcfi ochii pretutindeni, stu­­diezfi istoria şi nu o vedfi. Am vădutfi Ro­mânii copleşiţi în regatulfi acesta de in­fluenţa slavonă, care ne întunecase chiar limba, care a împiedecată şi întârziată în­­ceputului literaturei nóastre, şi nem­ula ro­mânescfi s’a scuturată de acâstă influenţă, şi şi-a păstrată limba şi este pe cale de a-şi crea o cultură românâscă. Am vedutfi­e lupta în Balcani cu elenismulă şi n’amă­­­perită ; a fostă neamulfi românescfi de peste Carpați în luptă cu Maghiarii, și n’a dată înapoi; a fosta altă-dată în lupte de per­secuții religiose şi tota n’a data înapoi. Cu toate că nu avea nici căpetenii, nici școle, nici literatură, neam­ula românescfi a rămasă în piciore! Dar mai multă decât şi atât ei, au fostă altă-dată încercări de desnaţiona­­lisarea Româniloră de dincolo multa mai meşteşugite, ca cele de astăc­!, şi totuşi ele s’au spulberata de stânca românismului. Din potrivă nimica nu s’a încercată contra Româniloră, care să nu iasă la sfârşită spre folosulă loră. Ve aduceţi aminte, când a venită cal­­vinismulă în Transilvania, s’au făcută în­cercări se trecă pe Transilvăneni la calvi­­nismă; conversiunea n’a reuşită, dar a avută una resultata, şi resultatul ei a fostă, că atunci pentru întâia oră s’au tipărită cărţi românesci şi Românii au începută să citesca românesce! A venita apoi propaganda catolică, atunci s’au luata copiii de Români şi s’au trimesă la Roma, pentru ca să facă studii totă teologice, şi când s’au întorsfi ei, s’au intorsfi apostoli, dar nu apostoli ai româ­nismului, ci apostoli ai românismului. (A­­plause). Când atâta pădur­a acesta neamă, pentru ca se­ la credeţi atâtă de slabă, în­­câtă sĕ ne cereţi noue să facemă o poli­tică de durere , adecă în loca de a face o politică bărbătâscă, să facemă o politică fe­­meiască? Da, a fostă ună momenta, în care Românii de dincolo au fostă în pericolă, multă mai în pericolă, decât şi astădi, re­gretă, că nu vă cunosceţi istoria! tară publică !. în Oraviţa, nu mai este în­tre cei vii. Elă a răposată erî, lăsândă în adâncă doliu pe toţi câţi l’au cunoscută. A. Maniu a fostă ună sprijinitoră căldu­­rosă ală causei nóstre culturale; elă era membru ală mai multoră societăţi naţio­nale de ale nóstre, dar cu deosebire „Aso­­ciaţiunea transilvană pentru literatura ro­mână şi cultura poporului română“ a per­­dută în elă ună mare sprijinitoră ală sĕu. Scima, că în nobilului său dorfi de-a da ună avântă mai puternică scólei de fetiţe cu internată a Asociaţiunei, elă împărţia dela sine în fiă­care ană câte patru sti­pendii de câte 50 fi. pentru elevele interne ale acelei scóle. Prin aceste şi alte ase­meni generose fapte ale sale, răposatulă a câştigată stima şi simpatia Românilor“. Filiala „Albinei“ din Braşov­, ală că­reia membru în direcţiune a fostă deceda­­tură, a arborată în amintirea lui stindardă de doliu. —­o -Procese de pressă. Cetimă în „Tri­buna“, că alaltăieri s’a începută la tribu­­nalulă din Sibiiu instrucţiunea cu „ade­renţii Replicei“, adecă cu acei, cari au publicată în numitulă rjiara declaraţiunî de aderenţă pentru osândiţii în procesul­ „Re­plicei“. — Totă în „Tribuna“ cetimă, că ieri au fostă citaţi la judele instructoră din Sibiiu domnii Andreiu Balteşă, ca fostă redactoră responsabilă, şi I. P­o­p­a N­e­c­ş­a, ca editoră-proprietară, pentru a li­ se a­­nunţa, că procuratura din Cluşiu a intentată Urăşî două procese „Tribunei“, unulă pentru poesia „Mihaiu Viteazulfi“, publi­cată în numărul­ de la 28 Augustă (9 Sep­­temvre). march. „Corespondenţa din Hamburg“ află din Fridrichsruhe, că adjutantulă impe­rială, d-lă de Moltke, a sosită acolo erî la 12 şi a remisă prinţului de Bismarck o scrisoare autografă a împăratului, care ’lă felicită, că a intrată în convalescenţă în urma unui atac­ de influenţă, şi îi trimite sticle cu vină vechiu. „Norddeutsche Zei­tung“ Zice, că se poate admite, ca d-ră de Moltke să fi venită­ la Fridrichsruhe din pro­pria iniţiativă a împăratului. După „Gazeta din Colonia“ prinţulă de Bismarck a răs­puns, pentru a mulţumi, şi a adăogată, că se va presenta împăratului la Berlin, în­dată după aniversarea nascerei Majestăței Sale. D-lă de Moltke a însoţită după prânza pe principele de Bismarck în plimbarea lui şi a prânsită cu prinţulă. E vorba, că Bis­marck s’a împăcată cu împăratulă Wil­helm. SORILE DILES. — 13 (2B) Ianuarie.­­ Dr. AurelIPSlaniu. Erî seră, după încheiarea fetei, primirăm întristătorea scrie telegrafică, că Dr. Aur­el fi M ani itt no­—o — Din cercula Ormenişului de Câmpia ni­ se scrie: Cu începutulă acestui ană s’au făcută în cerculă nostru unele schimbări în personalulă administraţiei: fisolgăbirăulă Sándor Imre şi-a dată dimisia şi s’a retrasă la moşia sa din Desmiră, or loculă lui îlă va ocupa neaoşulă „Maghiară“ Münster­mann, care nuscie mai nimică ro­mânesce. Solgobircula este una Maghiară din Cluşiu,care asemenea nu scie ro­mânesce. Astfel, poporaţiunea din a­­cestă cercă, care este aproape esclusivă română, va fi judecată în viitoră după tăl­­cuirea scriitorului, care încă este Ma­ghiară. Acesta este „îmbunătăţirea“ admi­­nistraţiunei, promisă de d-lă ministru Hie­­ronymi. — Curată, ca pe timpul­ fanario­­ţilor­! 4­­°­V Edmund Fitzmaurice despre Unguri, piarulă „Independance Reige“ publică o convorbire, ce-a avut s o ună Română cu lordul­ Edmund Fitzmaurice, fosta ministru de externe în ala treilea cabinetă Gladstone. Bărbatul­ de stată englesă con­damnă politica violentă şi orbă a Unguri­­lor, contra Românilor­ din Transilvania şi Ungaria, şi speră, că Maghiarii vor­ re­nunţa la ea în interesul­ libertăţii şi pen­tru conservarea păcei şi a însu­şi regatului Sf. Stefanii. —­o — Sârbii şi politica bisericeasca. Din in­­cidentul­ marelui Congresă ală catolici­­loră în Budapesta, foia serbescă „Branik“ provoca pe Şerbi, se ia posiţiă contra po­liticei bisericesci a guvernului, şi asemenea catolicilor, se se întrunescă şi ei într’ună Congresă de protestare sârbesc. Decă catolicii au putut’o face acesta, dice „Branik“, de ce să n’o potă face şi Serbii într’o adunare, la care se ia parte popo­rală întregă, încependă dela patriarchă şi episcopi pănă la cei mai de josă credin­cioşi sârbi. — o­­ GAZETA TRANSILVANIEI. Micşorarea armatei italiane. In cercu­rile financiare din Roma circulă de câteva dile sgomotură, că regele Umberto, avândă în vedere situaţiunea precară a finanţelor­ statului, a decisă se micşoreze numărulă armatei. Se pice chiar, că în privința a­­ceasta s’a trimisă o notă de cătră ambasa­­dorulă Nigra, ministrului de esterne austro­­ungaril, contelui Kalnoky la Viena. Iiiiperatula Wilhelm și prințul­­ Bis­t­o — La turburările din Sicilia. Din Pisa se telegrafiază, că brutarii şi birjarii s’au pusă în grevă. Cavaleria trimesă pentru a împrăştia îmbulzelile de omeni, a fostă pri­mită cu pietri. S’au făcută 4 arestări. Guvernulă a dispusă a se trimite din Flo­renţa întăriri de trupe în localităţile vecine din Pisa. — p — Graţiarea lui Vaillant. Unele Ziare din Parisii, cari pretindă a fi bine infor­mate, anunţă, ca lucru sigură, graţiarea anar­­chistului Vaillant de cătră preşedintele Carnot. Vaillant va fi dusă în Noua Cale­­doniă. — o — O bombă în Parisii. In noaptea de Sâmbătă s’a găsită o bombă esplosibilă pe scara intrării principale a magazinelor­ Printemps. In momentulă, când pom­­pierulă de serviciu a descoperit’o, fitilula era stînsă. S’a constatată la laboratorulă comunală, că aceasta bombă este analogă cu a lui Vaillant, umplută cu praffi de pușcă, clorată și cuie. Producţiunî şî petreceri. Sub-comitetul­ Reuniunei femeilorfi române pentru ajutorarea văduvelorfi să­race din Braşovă şi Săcele, cu concursulfi unora studenţi din Braşovă, va arangia Sâmbătă în 15 (27) Ianuarie cu o petrecere declamatorică-musicală, ce se va da în sala Hotelului „Sere“ din Satulungă, începutulă la 7 ore sera. Preţulă întrărei după bună­voinţă. Ofertele marininoase se vor­ cutta pe cale Ziaristică. Programă: 1) Intre petra Detunata, (corfi); 2) Declamaţiune; 3) Rugăciune, (duetă); 4) a) Furtuna; b) Musicanţii din Praga (corti); 5) Declamaţiune; 6) Solo ; 7) Erna (coră); 8) Marşului cântăreţilor­ (coră). — Casina Română din Beiuşă va a­­rangia în favorulă Bibliotecei sale ună bală, ce se va ţine la 3 Februarie n. c. în sala „Ospătăriei Opidane“ de-acolo. Preţulă de intrare: Pentru personă : 1 fi., pentru familie după placă, începutulă la 8 ore sera. Ofertele marinimoase şi suprasolvirile se curteaza pe cale Ziaristică. Ajutorii pentru scoaiere din SS Iaşiu. (Fine). Tată în Teuşă a .colectată şi Efrema Baiu propriet., de la: Efremă Raţă 10 fi.; Ştefană Crişană 5 fi.; Achimă Raţă 1 fi.; Pavelă Popă 1 fi.; Ştefană Belană 1 fi.; Iacobă Popa 1 fi.; Gligorii Belană 1 fi.; Iacobă Lucaciu 1 fi.; Ionă Beeîcherechi 2 fi.; Ştefană Raţă 1 fi.; Maria Raţă văduva 1 fi.; Popa Darie 1 fi.; Lucaciu Iacobă 1, Ionă 50 cr.; Ionă Sava din Cetea 1 fi.; Raţă Iacobă 1 fi. ; Lucaciu Iona 1 fi.; Gavrilă Raţă 2 fi.; Efremă Crişană 50 cr.­; Mun­­teană Ionă 50 cr.; Ionă Duna 1 fi.; Simi­­onfi Munteană 1 fi.; Emiliu Suciu 50 cr.; Demetriu Marcu 1 fi.; Teodoră Lucaciu 50 cr.; Iacobă Teuşană 1 fi.; Ionă Costea 1 fi.; Georgiu Stană 1 fi. ; Vasilie Raţă 2 fi.; Cosma Popa 1 fi.; Gregoriu Mun­­teanfi 2 fi.; Georgiu Munteană 1 fi.; Ionă Teuşană 2 fi.; Zahariă Lucaciu 1 fi. ; Va­ Pagina 3. silie Lucaciu 1 fi. ; Nicolau Bretoiu 1 fi. ; Moldovană Iona 1 fi.; Popa Mih­ăilă 50 cr.; Iacobă Bălană 50 cr.; George Munteană 1 fi.; Popa Ștefană 1 fi.; Repede Vasilie 50 cr.; Iacobă Popa 1 fi. ; Trifană Poanta 50 cr.; I. Munteană 1. Achimă 1 fi.; Ionă Popă 40 cr.; Alimpiu Barbă şi Traiană Barbă 1 fi.; D. Gaboră 1 fi.; Iuliană Popă 1 fi.; Lazară Teodoră 50 cr. ; Logină Cri­şană 50 cr.; Munteană Ionă a Mării 50 cr.; Augustină Faură 50 cr.; Ionă Radu 50 cr. ; Fondulă grăniţărescă din Teuşă 100 fi. Su­ma totală 163 fi. 90 cr. Basiliu Vasii, parochă gr. cat. în Ar­­paşulă inf., a colect. dela: Poporală gr. cat. din Arpaşulă inf. 3 fi. 24 cr. ; Basiliu Vasă 1 fi.; Ionă Şerbu primară 50 cr.; Leonă Vasă învățăt. 50 cr. Suma totală 5 fi. 24 cr. In comuna Tăuni s’a colectată dela: Alesandru Pătruţa 1 fr.; Teofilă Bentia 50 cr.; Ionă Migia Părău 25 cr. ; Vasilie Gârlenţa 25 cr ; Alexa Tarnu 25 cr.; Toa­­deră Tutelea 25 cr.; Vasilie Păculea Sandu 25 cr.; Vasilica Puşca Nuţu 25 cr.; Ionă Rusoiu 25 cr.; Isailă Gârlenţa 25 cr; Ari­­tonă Gligoră 25 cr.; Ignată Puşcă 25 cr.; Ionă Mihaiu Lodernău 25 cr.; Iona Păcu­lea, crîsnică 50 cr.; Iona Surtea 20 cr.; Nistoră Tutelea învăț. 50 cr.; Ionă Trifu 1 fi. Suma 6 fi. 45 cr. Alimpiu Costea, preotă în Sântămăria 2 fi.; Dr. Vasiliu Hos­­su prof. în Blasiu 50 fi. Suma totală 3199, fi. 71 cr. I --------------­ Seri telegrafice. Belgradu, 24 Ianuarie. Ac­î mi­­nisteriule tjimici s’a presentatu în Scupstină și a espusu programulă seu, deelarândă, că stă afară de par­tide şi apelândă la sprijinulu tutu­rora partideloră. Radicalii au ata­cată noulă cabinetă cu vehemenţă şi se produse o scenă din cele mai sgomotoase şi turbulente. Peşedintele cabinetului presentă în m­ijlo­cul­ sgo­­motului asureţitoră decretulă de amâ­nare a Scupştinei şi preşedintele declară apoi sesiunea de închisă. Berlin­, 25 Ianuarie, Principele Bismark va sosi aici Vineri. Va fi primită în palatură regală. Literatură. A apărută Lumea Ilustrată, broşura 7 (Nr. 13 şi 14) din anul G­ală II, cu următorulă sumară: Textu: La mulţi ani, poesie de D. Nanu; încă um­­ană, soneta de Iuliu I. Roşea; A mea este răsbunarea, romană de Hali Taine (urm.); Hoţa, nuvelă de Georges Ohnet; Onoare şi datorie, rom. de Alphon­se de Launay (urm.); Mihnea celă rău, dra­mă în trei acte, de N. Ţincu, (urm. şi sfârşită); Nădragii, anecdotă populară de Th. D. Speranţă; După dragă, poesie de Gh. din Moldova; Ceremoniile din vechi­me la Bobotâză, de V. A. Urechiă; Co­rn­era casei şi a familiei, (conservarea me­­relor­, merele seu perele degerate, deca voimă se ferimă vasele seu ,farfuriile de furnici, spre a scote perele de mere, per­­sici şi aburi); Din Şomcuta-mare; Erna, poesiă de Alexe Anastasiu; In cimitirulă satului, poesiă de A. Steuerman; Aminti­rile cernite, poesie de Paulina Genoneanu ; Anecdote, (Martirulă, Clientului, la Tribu­­nală, la judecătoriă, doctoriă la locul­ ei); Felurimi, Inteligenţa animalelor­. Lustra­­ţiuni : Suplimentă : La mulţi ani; 1) încă ună ană; 2) Flora, tablou de Barzaghi; 3) Linişte­ întreruptă, tablou de Grashey; 4) Isgoniţi, tablou de Ernestine Friedrich­sen; 5) La mulţi ani, tablou de Fr. Defreg­ger ; 6) Biserica din Şomcuta-mare; Al­ doilea suplimentă : Auzulă, tablou de R. Rössler; Al­ treilea suplimentă: Elisabeta Clayopole îndeamnă pe tatălă său, Olivier Cromwell, să nu primescă corona regală, tablou de I. Schrader. Revista „Lumea Ilustrată“ şi-a câşti­gată multă simpatiă la publicul­ nostru ce­­titură prin numerul ei său de Craciuna; a­­cuma vedem­, că şi de Anulă Nou, „Lu­mea Ilustrată“ a apărută în numără spe­cială cu ună textă din cele mai variate și cu ilustrații din cele mai elegante.

Next