Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1894 (Anul 57, nr. 1-23)

1894-01-15 / nr. 10

Nr. 10 1894, său dela 26 i. o., că pănă acum toate comitetele electorale săsesc s’au esprimatu contra prigonirei învăţătorilor din comitatul Bistriţă-Năsăud“, numai comitetele din Mediaşă şi Cohalmă tacă încă. Csaky şi Saşii. Cetimi în „P. Lloydu dela 24 Ianuarie : „Pesti Napló“ aduce soirea, că ministrulu de culte Csáky şi-a retrasă ordinaliunea circulară nr. 43.760 din 25 Septemvre 1893, dată în interesul instrucţiunei de limba maghiară, pice, că ar fi fâcut’o acesta pentru de a câştiga voturile deputaţiloru săsescî în cestiunea politico-bisericéscá. Faţă cu acestă afirmaţiune, suntemă rugaţi din parte competentă de-a declara, că aceasta scrie e lipsită de orice temeiu. Ordinaţiunea amintită este în deplină vigoare şi ordinaţiunea suplementară, ce a dat’o acum Csaky cătră toate comisiunile administrative şi care se va publica şi în „Hivatalos Közlöny“, n’are alta scopu, decâtü de a controla împlinirea ordinaţiunei prime“. SCmiLE OILE 3. — 14 (26) Ianuarie. Kişdedovurî. Ministrulü Csaky se ocupă de presenta cu gândulu, de-a înființa Kişdedovurî de statu în toate acele comune, unde se află scóle elementare de statui. In scopul acesta era a provocata pe toți inspectorii de scóale, ca să-i presente raporturi amănuntite despre starea scóalelor elementare de statui de sub supraveghiarea lor. — p — Câtfi costă dieta ungureasca. Se scie, că în sensul articulului de lege VI din 1893, deputaţii îşi voru primi în viitoru onoraruilu şi banii de cuartiru la fiă care cuartalü de anu, or nu la fiăcare lună, după cum a fosta pănă acum. Bugetulu preliminată pentru an. 1894 pe basa nouei legi se cifreză astfel: Onoraruilu deputaţilor: 1.094.400 fi.; bani de cuartiri pentru deputaţi 348,800 fl.; eventuale cheltuelî 6000 fl.; competenţa funcţionarilora aleşi 24,000 fl.; competenţa servitorilor şi a funcţionarilora 102,095 fl.; pentru cheltuelî de tipografie 40,000 fl.; pentru premii şi ajutore 2000 fl.; pentru înmulţirea bibliotecei 5,400 fl.; cheltuelî de cancelariă 35,000"fl. Totaliî 1,658. 495 fl. v. a. —o — Cambii falsificate. „Magyarország“ anunţă, că Alexius Bokros fostul vicepreşedinte al camerei deputaţilor, a lăsat frumoase urme după sine! S’a aflata adecă, că a falsificata două cambii, în valoare de 26.000 fl. pe numele ministrului de agricultură, contele Andreia Bethlen, şi banii i-a scoso din cassa de păstrare a Deşului. Advocatula Gavrilă Manu a făcută în 9. c. arătare judecătoriei cambiale din Budapesta şi s’a şi făcuta execuţiunea de asigurare contra advocatului Emerica Bodo, representantul contelui Bethlen. Lucrul a produso în Desa mare sensaţiune. —o — Dela curtea regală română. O depeşă din Cettinje anunţă, că în scurta timpă va veni una plenipotenţiata estraordinara ala principelui Nichita din Montenegro, la Bucuresci, pentru a preda principelui de corona Ferdinando insigniele marelui cordona al nordului Danilo. — o — „Trei jidance răpite de trei Valahi“. — Așa i se scrie lui „Magyar Hírlap“ din ■Şomcuta mare. pice adecă numita fotă, că în săptămâna trecută trei jidance frumose, surcei a trei dintre cele mai bogate familii jidovesc!, au dispărută fără de veste din comună. Asta n’ar fi ceva deosebita. Ceea ce însă dă lucrului haza,e, că cele trei jidance au fugita cu trei voinici Români. Casula acesta a făcuta sensaţiă cu atâta mai mare, că una dintre cele trei fete a luata cu sine și 1300 fl., bani de cheltuială. — Petrecere bună ! —o — Împăcarea lui Wilhelm cu Bismarck. In Berlina a făcuta mare sensațiă spirea, că împăratulu "Wilhelm se împacă cu Bis— o — Papa în casă de resboiu. O telegramă din Roma anunță din cercurile Vaticanului, că avendu-se în vedere turburările din Italia şi stările nesigure de-acolo, unele dintre puteri i-au recomandată unu locii mai sigura, daca crede, că în Romani este periclitată siguranţa personală. Austro-Ungaria a recomandata Papei romantica Miramare. Papa însă să fi răspunsă, că în actuala stare de lucruri din Italia, nu poate părăsi Vaticanul. Aceasta ar face-o numai atunci, când ar erupe unii răsboiu între Italia şi o putere europeană, în care casa şi-ar ţine de datoria sa, ca capitala bisericei catolice, de a se retrage într’una locoi, unde indepenţa Stului Scaunu ar pute fi garantată. — p — La temniţă. D-lu I. Popa Necşa, condamnată în procesul „Fetei Poporului“ la 2 luni închisore ordinară, era să-şi începă împlinirea pedepsei în Gruşiu la 23. c. La cererea lui însă procurorul i-a concesat să-şi facă cele două luni de închisore în Sibiiu. GAZETA TRANSILVANIEI. marck. Acesta este evenimentul cjilei, care se discută mai multă în cercurile politice din Berlină și din Germania întregă. Și ce e mai curiosu, împăratula a datu semna de acesta împăcare prin aceea, că a trimesüt lui Bismarck mai multe butelii de vina, apoi a trimesit pe contele Moltke, adjutantul său, de-a dreptul la Friedrichsruhe, ca să se informeze despre starea sănătăţii lui Bismarck şi să-l învite la sărbarea pilei onomastice a împăratului. Bismarck, adânca mişcata, a primita salutarea împăratului şi a promisa, că va asista la sărbare. Spirea aceasta a umpluta de bucuriă întregii Berlinulu, cu atâta mai vârtosa, că împăratula a făcuta acesta pasa din propriă inițiativă. —o — Crisa financiară şi economică în Anglia, Anglia, ca şi Italia, Grecia şi alte state europene, fără se mai vorbim de Statele Unite americane, se află actualmente în faţa unei crize economice şi financiare, care va avea însemnată influenţă asupra situaţiunei politice. Descompunerea atâtora state din America de Sud, cu care ocaste bancherii din Londra au perdut sume enorme de bani, efectul marilor greve minere din ultimele luni, o crisă agricolă îndelungată, etc. — toate acestea au isbitit grozava tesaurulu Marei Britanii. Afacerile comerciale se micşoreză, încasarea impozitelora e din ce în ce mai grea şi împreunată cu dificultăţi. Se asigură, că bugetul anuala va fi încheiata cu unu deficita de cela putina 50 de milioane de franci. —o— Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au ocupaţiu,nî sedentare suntu prafurile Seidlitz ale lui Moll cela mai buna remediu prin efectul lor, la refularea mistuirei. O cutie 1 fl. se poate căpăta «zilnică prin poşte de cătră farmacistului Moll literantulu curţii din Viena. Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia să se cera preparatul lui Moll proveduta cu marcă şi subscriere. Valea Prahovei, 12 Ianuarie st. v. (Coresp. part.a „Gaz. Trans“.) Unii fiu adoptivi al Prahovei, care prin întreprinderile sale industriale-modela şi-a câştigată un renume în viaţa industrială a României, Carol Schiel, fabricanta de hârtie din Buşteni, a răposată la 8 ianuarie, tocmai în aceeaşi zi, în care mai înainte cu 12 ani veniseîn ţară pentru a se stabili definitiva la Bușteni. Carol Schiel s’a născuta la Brașova la 23 Martie 1851. Tatala său, profesorala și preotula Friedrich Schiel, l’a destinata de timpuriu pentru cariera industrială. Una timpa îndelungată reposatula a fosta conducătorula fabricei de hârtiă Königes & Kopony dela Zernescu. Fără să aibă vr’o avere proprie mai însemnată, Carol Schiela înfiinţată la 1881, în tovărăşiă cu fratele său Samuel, fabrica de hârtiă dela Buşteni, care din mică şi modestă, ce era la începută, printr’o conducere harnică şi înţeleptă, în decursul anilor, s’a augmentata în continuu şi astăcji represintă una dintre cele mai mari şi mai importante întreprinderi industriale, nu numai din Prahova, dar din ţara intrega. Dintre 250 lucrători câţi ocupă în permanenţă aceasta fabrică, sunt 230 Români. Carol Schiel a înfiinţata la 1891 o a doua întreprindere industrială. In creerura munţilor, în pădurile seculare ale Retivoiului, lângă valea Azugei, se înalţă astădi o fabrică de cherestea modelă, pusă în legătură printr’o cale ferată (de 17 Km.) cu gara Azuga, printr’una drumu de ferit pentru vagonete (3 Km.) cu gara Predealu; or peste vârfurile Susaiului, pe o distanţă de apróape 2 Km., este instalata una drumu de ferii funiculara cu maşini elevatorice. Succesele obţinute de Carol Schiel într’una intervala atâta de scurta, se datoresca spiritului său agera şi îndrăsneţa în întreprinderi, zelului şi activităţii sale neobosite, şi mai presus, de tote, onestităţii sale proverbiale, în adevaratul înţeles, al cuvântului. Caractera blânda, bunai, simţitorul, sincera, în continuu cu inima deschisă, Carol Schiel a solutit să-şi câştige protecţii înalte, stima tuturora, cari l’au cunoscuta şi iubirea nu numai a lucrătorilor săi, dar şi a obştei locuitorilor, din comuna nostră. Corpula decedatului a fosta transportata la Braşov, înfiua de 18 Ianuarie, or trecerea cortegiului prin comună, dela Buşteni pănă la Predealu, a fosta imposantă. Ceremonia funebră la locuinţa răposatului şi dela Buşteni pănă peste hotarulu ţării a fosta celebrată de P. S. Archimandritulu Dionisie, parochula bisericei domnesci dela Buşteni, asistata de corula scelei din acea localitate, condusa de învăţătorula Mihailescu. La locuinţa decedatului, Archimandritul Dionisie a ţinută o cuvântare funebră, arătându vieţa plină de activitate şi meritele răposatului „Intemeiatorii ale industriei din valea Prahovei, unde mulţi sărmani îşi gasescu hrana loru şi a familielor lor”, precum şi ajutorui parintescu cu cuvântul şi cu fapta“. La capulă Buştenilor, a vorbita d-la A. Mihailescu în numele locuitorilor buştenari. La întrarea cortegiului în Azuga, fabrica de postava precum şi celelalte fabrici din localitate au arborat o drapelulă negru. In faţa scelei din Azuga, cortegiula a fostă întâmpinată de comitetulu Ligei Culturale secţ. Predealu şi de reuniunea de cântări cu drapelulu cernita. Aici d-la Babeşu, preşedintele secţiunei Ligei, a ţinuta unu discursa direndi între altele: „Pe când noi, cei dela Ligă, propovăduimu cu cuvântulu, ilustrula defuncta propaga cultura în frumoasa vale a Prahovei, în acesta de Dumnedeu bine-cuvântată ţeră, prin înfiinţarea de fabrici şi crearea de întreprinderi industriale, demne de o ţară liberă, cu dori de pace, progresa şi civilisaţiune, creând astfel mijloace de existenţă multiple, pentru populaţiunea locală, prin muncă onestă“. După aceea lua cuvântula D-lu W. A. Rhein, fabricanta de postava, care a vorbita ca amică intima ala decedatului şi ca preşedinte alu reuniunei de cântări. Corula reuniunei a intonata apoi imnula de jale pentru adio. In sunetulu clopoteloru mănăstirei, cortegiula sosi la Predealu, fiindu întâmpinată de soborulu cǎlugariloru şi de învăţătorula Ripenu, care a ţinutii unu discursa. In faţa gării Predealu, cortegiula fu întâmpinată de autorităţile dela frontieră, în numele cărora a vorbita D-la Bârsan, șefula gării; er numerula asistentilorü, cari au condusu sicriula pănă peste frontieră, trecea peste cifra de 1500 persoane. Imormântarea lui Carola Schiel s’a făcuta la Brașova, în cavoula familiei, Marți la 12 Ian. st. v. Afluența de lume era mare, er numerula coroanelor, între cari am observata una depusă de D. Mack, administratorula moşielora Regale, era nenumărată. Marii comercianţi din Regata, erau representaţi prin D-la Y. N. Orgidan din Bucuresci, fabricanţii din ţără prin DD. Rhein, Scheeser, Lessel etc. Acolo în Braşova, în cimiterul de sub straje, după ce preotul protestanta a data ultima binecuvântare religiosă, primarul Predealului, încinsa cu tricolorul și românescu, a rostita cu glasa puternica în limba română și în numele comunei noastre, o cuvântare funebră, care I Pagina 3. a făcuta adâncă impresiune asupra întregei asistenţe. Corala societăţii germane de cântări din Braşova a închisa ceremonia, prin cântecul de doliu „La revedere“. Biserica, şcoala şi Liga Română, autorităţile comunale şi de la frontieră, fabricele şi locuitorii din comună, au îndeplinita unu acta patriotica, când au adusu într’unu modu atâta de demnu şi de imposanta tributulu loru de pietate cătră vredniculu decedata, dându astfelu o dovadă pipăită, că ospitaliera ţâră, că naţiunea română scie să cinstasca după cuviinţă pe aceia, cari şi-au pusu în serviciulu ei talentele, sciinţa şi munca lor. Nou abonamente la „SAZETA TRalSILVANlI“ Cu 1l Ianuarie 1894 st. v. g’a deschisa nou a Ii o n a ni «• n t ii, la care învltămu pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Poetulu abonamentului I Pentru Austro-Ungaria: pe laja/ta. arxă................................... 3.2 £1_ pe sese 1-u.rxx .................................. © £L. pe trei 1-u.rxx .................................. 3£1_ Pentru România și străinătate: pe ■w.m.-ö. arx-u........................ 40 fxa,rxcx pe sése luni....................... 20 „ pe trei Ivurxx ....................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu ani............................................... 2 fl. pe sese luni .......................................... 1 fl. Pentru România și străinătate, pe unu anii.................................... 8 franci pe sese luni............................... 4 „ Abonarea se poate face mai uşorii prin mandate poştale. Administrațiunea „Gazetei Transilvaniei“. ULTIME SCIRI. Din Oradea mare ni se comunică, că soirea ce amu fostu adusă şi noi după „Dreptatea“ din Timişora, că directorul gimnasiului din Beiuş, ar fi fostă destituită din poştă, nu este esactă. DIVERSE. Barba cardinalului Lavigerie. Cardinalulă Lavigerie observa, cu ocasiunea introducerii sale în scaunul episcopală din Algira, că toţi preoţii diecesei sale portă bărbi lungi de patriarchii, şi era năcăjită, pentru acesta la o primire desaproba faptul amintită. Pe preoţi îi irita desaprobarea cardinalului, mulți dintre ei însă, superiorul seminarului din Algeria, părintele Girard, care era iubită de toţi şi care avea între toţi cea mai lungă barbă, sfătui pe colegii săi, să nu şi tundă prea în grabă bărbile, deo oare-ce el va face ca cardinalul să-şi schimbe părerea. In diua după introducere, părintele însoţi pe cardinală în prima sa călătoria oficiosă. Sosindu ei într’unii sata, unde locuiau numai Africani indigeni, veniră bătrânii poporului, cari pe superiorul seminarului flii cunosceau mai dinainte, ca să-şi implinesca faţă de acesta reverinţa lor. Apoi priviră miraţi şi în moda ironică faţa rasă cardinalului şi începură a rîde de el“. — „Ce vorbesc?“ întrebă cardinalul Lavigerie. — „Ah“, răspunse părintele Girard, prefăcându-se confusii „aceştia-’să copii mari; nu trebue să dai nimica pe vorbele lor“. — „Dar spune-mi, aşi voi să sciu“. — „Ei nu pot pricepe, de ce să rade unii barbata; te ţină de femeiă şi te află forte frumosă!“ răspunse Girard. Nu e de lipsă a mai spune, că cardinalul de atunci concese preoților ei săi, ca să poarte barbă, ba mai multă, el însuşi lăsă să-i crească barbă, care pentru frumseţa ei a câştigată în Africa de Nord și mare popularitate.