Gazeta Transilvaniei, aprilie 1894 (Anul 57, nr. 73-95)
1894-04-01 / nr. 73
Nr. 73—1894. Una casă de coloni în Bucurescî. Acum vr’o trei cjile, dice „Naţionalul“, uni negustorii de vinuri, Costinescu, fosta intendentă la spitalul Filantropia, a sosit din Galaţi în Bucurescî cu nisce dureri de stomaci şi dese vărsături. A fost adusă imediată la spitalul Colţei şi internată în secţia d-lui dr. Stoicescu. Costinescu a murită peste nópte. Din cercetările microscopice făcute, s’a găsită baccilula colerei şi în urma autopsiei, ce s’a făcută, s’a condusă, că Costinescu a murită de coleră. . S’au luată imediată măsuri de desinfectarea şi isolarea camerei în care a sucombată Costinescu. Trebue să adaugemă, că la întrebările, ce s’au pusă d-lui Costinescu, dânsulă a răspunsă, că a mâncată nisce scoici şi fiindă apucată de durere de stomachă, a beată o ţuică, care însă i-au mărită durerile. —oAnunţii de concertă. După cum aucrimă, cântăreţulă de curte ală operei reg. săsesc d-la Albert Stritt, care de presenţă petrece în Braşovă, are de gândă a arangia ună concertă, la rugarea număroşilor săi amici. Ţinerea concertului s’a fixată pe 3 I Maiu în sala otelului centrală „Nr. 1“ şi doritorii de a luată parte la elă se potă deja însciinţa în librăria d-lui Hiemesch. Se crede, că renumele artistului, care numai de curândă a concertată în academia din Berlină şi a obţinută ună succesă strălucită mai alesă prin cântarea baladelor lui Löw, va produce şi aci interesulă tuturora amatoriloră de artă. Din Bucovina. II. Aprilie 1894. Ca nu cumva să cică cineva, că sunt fantastică, voiu documenta prin dovedi destulă de eclatante. In sătulă Mahala, lângă Cernăuţi, era ună cooperatoră cu numele G. Boca, bună Română, eşită şi elă din talpa ţării. Cooperatura era bunișoră și de multă pusese parochulă ochială pe dânsa, ca să aducă pe ună ginere de-ală său, căci de multeori se întâmplă, că unii parochî făgăduescă gineriloră cooperatura din locă, numai ca să-și mărite fetele, pare c’ar fi ale loră cooperaturile și n’ar mai fi Metropolită şi Consistoră. Parochulă trăgea la oala lui, dar alţii eră şi trăgeau la oala loră, şi sărmanului. Boca a trebuită să devină victima uneltiriloră meschine. Boca a făcută multă bine pentru sătulă Mahala. A înfiinţată cu învăţătorulă de acolo ună cară de plugari, a mărită scola, a scăpată sătulă de patima beţiei, a... a... adecă n’a fostă conţelesă cu ceea ce voia parochuilă bătrână, şi pentru aceea, fără de a-lu vedé cu vre-o vină, ci numai cu merite, a fostă permutată la o altă parochiă. Sic! Aşa se statorescă esemple pentru preoţii cei tineri, cari voră dori ■cândva să lucre pentru binele poporului. Dar nici celui bătrână nu i-a fostă more, trebue să fi avută multe păcate, căci l’au suspendată pe timpă nedeterminată și parochia au dat’o pe mâna unui preotă tânără, nemți c’ună archimandrită, sub cuvântă, că și acestă preotă B. (Bucevschi) a lucrată în Ostrița contra rachiului. Lumea însă nu vrea să credă toate, ci crede, că aici nepotismulă a întinsă mâna de ajutoră. Ori cum ar fi, opiniunea publică nu adoptă acestă procedură, și mai alesă din causă: ■că Consistoriulă n’a avută atâta putere de a crea ună modus vivendi între parochă şi cooperatoră, ca pe de-o parte onoarea celui bătrână să nu fie jicnită, — căci a fi suspendată când ai 60 de ani, nu este uşoră de suportată, — pe de altă parte însă cooperatorului să-i fi impusă a lucra mai departe cu îndoită zelă şi abnegaţiune, şi atunci toţi ar felicita acestă condusă demnă de Inaltulă Consistoră. Prin faptulă însă, că i-a despărţită, s’a dată ansă la scandaluri şi ea mâne va fi necesitată Consistorulă a face altă nespălată, căci toţi parochii, cari nu-şi potă suferi cooperatorii, se voră deplânge asupra loră şi aceştia Orăşî, se înţelege, nu voră tăca şi voră demasca pe parochii loră. Voră veni plângeri drepte şi nedrepte şi Consistoriulă va ajunge într’o încurcătură, din care nu se va descurca, şi finea va fi, că regimulă vădândă atâta nepotismă, simoniă şi placulă ochiloră vercji şi negri, cari încă jocă rolă la unulă şi altulă — va fi forţată să combată Consistoriulă prin armele, ce-i dă de ună timpă îndelungată. A cui va fi isbânda şi a cui ruşinea, trebue s’o cugete seriosă aceia, cari facă nedreptăţi. Lumea-i recunosce, a tăcută, dar pănă când pre va ţine ea căluşii în gură de dragulă naţionalităţii, or matadorii voră abusa de acestă prerogativă sântă şi-şi voră face mendrele loră după placă ? ! Aceşti matadori, — dacă voră voi, îi putemă numi pe nume, — caută a se încunjura cu colone de efialţi din timpulă lui Pino şi Pace. Şi ce face Mitropolitulă, — au nu scie, sau nu voesce să scie, că toţi aceia, cari odată l’au pîrîtă la Pino şi Pace, astăcil află hard şi milă la unii din Consilieri, la supuşii Prea Sânţiei Sale. Aceşti omeni infernali, înfieraţi cu sigilulă trădării, suntă ei temuţi de cătră consilieri, că le facă toate pe placă şi-apoi se mândrescă şi strigă susă şi tare, că consilierii lupră cum ei le poruncescă? Să fiă acesta dreptă şi să se crâdă ei îndreptăţi a murdări astfelă starea consilierilor, şi ei de ce să tacă la casă, dacă se simţescă, că n’au luată nimică şi nu li-au făcută nici o promisiune? Voiţi desluşiri? Una la mână. In oraşulă Siretă, mare preotulă Pistrovschi. Ună preoţelă, Sbiera, de origine dubie, luată de sufletă de mama Balaşa, — după dreptulă canonică, nevrednică de-a fi preotă — merge la Pino şi-lă pîrăsce pe Mitropolită şi Consistoră, şi dreptă răsplată capătă parochia Şiretă. Aşa ceva era pe atunci la ordinea zilei, şi mai suntă mulţi de aceştia prin ţeră, pe cari la rendulă loră îi vomă da publicităţii. Acestă preoţelă, cum a venită la Şiretă, a începută a introduce limba ruténa în biserică, conformă angajamentului luată dela Pino. Cine crede contrarulă, să întrebe pe S. cine a introdusă limba rutână, — şi va crede atunci adevărulă. Măritândă o fată, promitejestre ginerelui cooperatura. Ce rîdeţi? întrebaţi la Consistoră, câte jalobe n’a făcută asupra cooperatorului Dlujanschi. Cetitorulă să fiă obiectivă şi să cugete, din care causă pănă ce n’a măritată fata, n’a trebuită în Sală treilea preotă, îndată după nuntă însă, a şi poftită ună ală treilea, şi anume pe ginerele său, Consistoriulă în timpulă dintâiu a fostă puţină obiectivă, apoi — se dice prin stăruinţa unui archimandrită — a mai șovăit și-i crede parochului toate câte le spune. Ba ceva mai mult, tatălă ginerelui, păr, parochă, spune susă și tare și fără sfiela, că archimandritulă i-a promisă, că va înlătura pe cooperatorulă actuală și va face pe fiulă său cooperatoră la tatălă fetei. Poate să fiă adevărată şi noi vomă crede, abia când l’ar împinge păcatulă să facă aşa ceva, ca să vadă lumea, că elă lucră contra Mitropolitului, aliându-se cu Efialţii din timpulă lui Pinopocea. Spre a nu cufunda lucrurile, archimandritulă din chestiă nu-i rudă cu ginerele parochului. Noi sfătuimă pe toţi preoţii tineri, cari ori câte funcţiuni facă şi câte neajunsuri au de a suferi din partea celoră bătrâni, să le noteze, căci li va sosi cândva cjiua cea de judecată, şi aşa mulţi bătrâni voră da cinstea pe ruşine — şi voră fi suspendaţi ca celă din Mahala, — cu toate că Consistoriulă ţine parte celoră bătrâni, nelegiuirile însă trebue să fiă vădite şi sortea loră trebue să primască o ameliorare, probabilă, că chiar guvernulă va trebui să vorbescă ultimulă cuvântă. Atunci notiţele basate pe argumente adevărate voră fi motorii, cari vor croi cooperatorilor o stare mai bună decum au astăzi, când au ajunsă mulţi a fi slugă la dârlogă şi a locui prin nisce locuinţi numai cu trei păreţi. temvre a participa la congresulă său internaţională, care se va ţine la Bruxella, în luna Augustă viitoră. De asemenea, Congresulă internaţională ală Orientaliştilor, a invitată Academia, să participe la a 10-a sesiune, care se va ţine la Geneva la 3—12 Septemvre. D-lă G. Weigand, membru corespondentă, cunoscută prin cercetările şi scrierile sale asupra Românilor Macedoneni şi a dialectului lor”, a comunicată, la 28 Mai, o relaţiune despre începutul funcţionării seminariului de filologie română, deschisă de d-sa, pe lângă Universitatea din Lipsea, cu ajutorul guvernului română. Acelaşi învăţată a arătată Academiei, la 11 Februarie, că a terminată scrierea despre călătoriile sale în Turcia, spre a studia pe Macedo-Români, şi a cerută mnă ajutoră pentru tipărirea ei. Cererea se află în studiulă secţiunei literare, or decisiunea asupra ei este aşteptată dela votulă d-vestre. D-lă profesoră Enea Hodoşă, dela Caransebeşă, a presentată Academiei, la 14 Ianuarie, tomulă I ală publicaţiunei sale Poesii poporale din Bánatul şi a cerută ajutoră, pentru a continua publicaţiunea. Cererea se află, ca şi cea precedentă, în studiul secţiunei literare, care ne va presenta propunerile sale asupra ei, D-l. I. Popă-Reteganulă, vechia învăţătură în Transilvania şi cunoscută prin bogatele sale colecţiuni de literatură poporală, a trimisă Academiei, spre publicare, o culegere de poveşti. De asemenea preotulă T. Bălăşelă, învăţătoră la Ştefăneşti (jud. Vîlcea), a trimisă, spre acelaşi scopă, o colecţiune de poesii poporale. Secţiunea literară vă va aduce propunerile sale asupra acestor cereri. Academia, dimpreună cu întrâgă ţara, s’a bucurată, când a vălută consolidându-se Dinastia prin căsătoria A. S. R. Principelui Ferdinandă, moştenitorul tronului, pe care suntemă fericiţi a-lă număra între membrii onorari ai instituţiunei nóstre, cu A. R. S. Principesa Maria. Colegii noştri D. C. Ollănescu şi N. Quintescu, au dată cu acea ocasiune espresiune simţămintelor nóastre, prin compunerile lor poetice, cetite în şedinţele dela 15 Ianuarie şi 5 Februarie. Harulă de susă a binecuvântată acâstă căsătoriă, dândă Dinastiei, Ţărei şi Naţiunei odrasla multă dorită, pe Principele Carolă, născută în sînulă Carpaţilor, la 3 (15) Octomvre 1893. Academia s’a asociată, şi cu acesta ocasiune la bucuria generală a Naţiunei, esprimândă M. S. Regelui simţămintele sale şi urările de viitură fericită pentru Dinastia Sa şi pentru nemulă românescă, printr’o adresă subscrisă de toţi membrii presenţi. Adresei noastre M. S. Regele a binevoită a răspunde cu acele simţăminte de dragoste, pe cari totdeuna le-a arătată Academiei. D-lă colegă D. C. Olănescu, în şedinţa dela 5 Noemvre, a cetită o Odă cu prileghea nascerei Principelui Carolii al Allomâniei. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Academia Română. Sesiunea generală din anulă 1894. ( Urmare). Asociaţiunea belgiană a chimiştilor) a invitată Academia (şedinţa dela 24 Sep ULTIME SCIRI. Varşovia, 11 Aprilie. Cercurile politice de aici confirmă scriea despre visita ce-o va face împeratură Francisco Iosifu Ţarului Alexandru. Locula şi timpul nu e încă stabilită. Budapesta, 11 Aprilie. Dezbaterea specială asupra căsătoriei civile se va face în ciilele proxime. Durata desbaterei va fi scurtă, aşa că la începutul lui Maiu proiectulu va ajunge în camera magnaţiloru. Bucurescu, 11 Aprilie. Alteţele Loră Regale principele Ferdinandă şi principesa Maria, voră pleca Vineri diminăţa din Bucurescu la Coburg prin Predealu. Ună trenă specială va conduce pe Alteţele Loră pănă la graniţă. In Sinaia Alteţele Loră se voră opri câteva ore şi de acolo îşi voră continua călătoria. Pagna 3. Tel®1. jart. a „dat Trans.“ Budapesta, 12 Aprilie- In şedinţa de afiș a parlamentului, s’a făcută votarea asupra proiectului de lege pentru căsătoria civilă. Proiectul a fost primita cu majoritate de 200 voturi. NECROLOGU. Dimitrie Bozganu, preotă ces. şi reg. gr.-or. rom. în pensiune după scurtă timpă de bolnăvire, fiindă împărtăşită cu sf. taine, în etate de 73 ani, a încetată din viaţă în 8 st. nou la 11 ore, a. m. Osămintela s’a înmormântată în 10 st. nou, în cimiterulă militară din Timişoara Fie-i ţărîna uşoră. Valeriu D. Bozgană, Teresia Bugariu născ. Bozgană, Ioană Bozgană jun., George Bozgană nepoţi şi nepoate Ioană Bozgană frate. Mariuţa Ivană născ. Bozgană, Nasta Mare născ. Filipescu, Giula Rujană născ. Bozgană nepoate. Ajutoră pentru sculele din Blasiu. Aronă Gerasimă v. prot. Iemptului a colectată: 1.) Din Petrilaca rom. dela: Aronă Gerasimă 10 fl., Laur. Gerasimă cleric 2 fl., George Rusă înv. 1 fi. 38 cr. Alţii cu cr. Totală 17 fi. 38 cr., 2.) Din Chincesă pe 1. Nr. 447 dela: Bis. gr. cat. 2 fl., Nic. Ignată 1 fi., Dela alţii 1 fi. 30 cr. 3.) Din Sâniacobă dela: Valeriu Mărgineană 1 fi., 4.) Din Bobohalma dela Ioană Mărgineană 1 fi., 5.) Din Vidrascu dela: Ioană Viciu 2 fi., Alţii cu cr. Totală 2 fi., 70 cr., 6.) Futacă dela: Sofronă Oprea 1 fi., Emilă I. Frâncu 1 fi., Soru F. Popă 1 fi. 10 cr., Alţii cu cr. Totală 4 fi., 7.) Din Cucerdea rom. dela: Teodosiu Lechinţană 5 fi. Dela poporă 20 cr., 8.) Din Bordu dela: Ioană Bucură 2 fi. 50 cr., Ales. Tămaşă 2 fl., Andr. Vodă 1 fl., Alţii cu cr. Totală 10 fl. 52 cr., 9.) Din Sălcudă: Dănilă Nicolă 1 fl., Bis. gr. cat. 2 fl., Alţii cu cr. Totală 4 fl., 10.) DinAcintişă: Dem. Metea 2 fl., Alţii cu cr. Totală 4 fl. Nicolau Corolă Ponoreană a colectată pe 1. Nr. 718 dela: Bis. gr. cat. Ponorelă 6 fl. 13 cr., Nie. Candrea notară 2 fl., G. Candrea, P. Nicola, Enea I. Gerasimă 2 fl., Hans Binder apat., I. Galderă câte 1 fl., Nie. Corolă Ponoreană 2 fl., Alţii cu cr. Totală 23 fl. 48 cr., Petru Ostate preotă în Ulerite trimite 5 fl., Isidoră Saturnă preotă în Merişoră a colectată dela : Is. Saturn 5 fl. 60 er., I. Rusă Andronică 1 fl., G. Işvană 1 fl., I. Leliugă 1. Leliugă 1 fl., Ioană Davidă 2 fl., Alţii cu cr. — Totală 13 fl. Basiliu Masca par. în Tritulă sup. a colectată pe 1. Nr. 807 dela: Toma Suciu înv. 1 fl., Ioană Suciu propr. 5 fl., Bas. Masca preotă 2 fl., Alţii cu cr. Totală 15 fl. (Va urma») DIVERSE. Numele Spanioliloru. Spaniolii, au ţinută întotdeuna, ca să aibă nume lungi, pe care nimeni să nu le potă pronunţa de câtă numai răsuflândă de mai multe ori. Guvernorulă actuală ală Madridului întrece prin lungimea numelui său pe toţi spaniolii. Elă se numesce Don Jose Angol Mena del Barco y Goyoso de los Cobos Pando Tellez Giron Godinez de Paz due de Tamamez. In peninsula iberică era ună vechiă obiceiă cu oricine trecea peste vreună podă, să plătască ca taxă câte 4 maravedis pentru fiăcare nume, ce portă celă care trece podulă. Urme despre acestă obiceiă se găsescă în mai multe anecdote populare pe la locuitorii dela Pyrinei. Ună Castiliană vanitosă şi încultă, însoţită de ună omă din Asturia, simplu dar forte cultă, să presintă împreună la intrarea unui podă. Celă dintâiă striga cu o voce tare numele și pronumele său; elă a plătită 80 de maravedis. După elă celă din Asturia scote doi maravedis și efi8® cu voce stinsă: „Eu abia mă numescu Pedro“! Acesta farsă devenise proverbială. Decă noulă guvernatoră ală Madridului ară plăti taxă pentru trecerea podului, ar trebui să dea 48 de maravedis.