Gazeta Transilvaniei, aprilie 1894 (Anul 57, nr. 73-95)

1894-04-01 / nr. 73

Nr. 73—1894. Una casă de coloni în Bucurescî. Acum vr’o trei cjile, dice „Naţionalul­“, uni negustorii de vinuri, Costinescu, fosta intendentă la spitalul­ Filantropia, a sosit­ din Galaţi în Bucurescî cu nisce dureri de stomaci şi dese vărsături. A fost a­dusă imediată la spitalul­ Colţei şi internată în secţia d-lui dr. Stoicescu. Costinescu a mu­rită peste nópte. Din cercetările microsco­pice făcute, s’a găsită baccilula colerei şi în urma autopsiei, ce s’a făcută, s’a con­dusă, că Costinescu a murită de coleră. . S’au luată imediată măsuri de desinfectarea şi isolarea camerei în care a sucombată Costinescu. Trebue să adaugemă, că la în­trebările, ce s’au pusă d-lui Costinescu, dân­­sulă a răspunsă, că a mâncată nisce scoici şi fiindă apucată de durere de stomachă, a beată o ţuică, care însă i-au mărită du­rerile. —o­­Anunţii de concertă. După cum au­­crimă, cântăreţulă de curte ală operei reg. săsesc­ d-la Albert Stritt, care de presenţă petrece în Braşovă, are de gândă a arangia ună concertă, la rugarea număroşilor­ săi amici. Ţinerea concertului s’a fixată pe 3 I Maiu în sala otelului centrală „Nr. 1“ şi doritorii de a luată parte la elă se potă deja însciinţa în librăria d-lui Hiemesch. Se crede, că renumele artistului, care nu­mai de curândă a concertată în academia din Berlină şi a obţinută ună succesă stră­lucită mai alesă prin cântarea baladelor­ lui Löw, va produce şi aci interesulă tu­turora amatoriloră de artă. Din Bucovina. II. Aprilie 1894. Ca nu cumva să c­ică cineva, că sunt fantastică, voiu documenta prin dovedi des­tulă de eclatante. In sătulă Mahala, lângă Cernăuţi, era ună cooperatoră cu numele G. Boca, bună Română, eşită şi elă din talpa ţării. Coo­­peratura era bunișoră și de multă pusese parochulă ochială pe dânsa, ca să aducă pe ună ginere de-ală său, căci de multe­­ori se întâmplă, că unii parochî făgăduescă gineriloră cooperatura din locă, numai ca să-și mărite fetele, pare c’ar fi ale loră cooperaturile și n’ar mai fi Metropolită şi Consistoră. Parochulă trăgea la oala lui, dar alţii eră şi trăgeau la oala loră, şi sărma­­nulu­i. Boca a trebuită să devină victima uneltiriloră meschine. Boca a făcută multă bine pentru să­tulă Mahala. A înfiinţată cu învăţătorulă de acolo ună cară de plugari, a mărită scola, a scăpată sătulă de patima beţiei, a... a... adecă n’a fostă conţelesă cu ceea ce voia parochuilă bătrână, şi pentru aceea, fără de a-lu vedé cu vre-o vină, ci numai cu merite, a fostă permutată la o altă pa­­rochiă. Sic! Aşa se statorescă esemple pentru preoţii cei tineri, cari voră dori ■cândva să lucre pentru binele poporului. Dar nici celui bătrână nu i-a fostă more, trebue să fi avută multe păcate, căci l’au suspendată pe timpă nedeterminată și parochia au dat’o pe mâna unui preotă tâ­nără, nemți c’ună archimandrită, sub cu­vântă, că și acestă preotă B. (Bucevschi) a lucrată în Ostrița contra rachiului. Lumea însă nu vrea să credă toate, ci crede, că aici nepotismulă a întinsă mâna de ajutoră. Ori cum ar fi, opiniunea publică nu adoptă acestă procedură, și mai alesă din causă: ■că Consistoriulă n’a avută atâta putere de a crea ună modus vivendi între parochă şi cooperatoră, ca pe de-o parte onoarea celui bătrână să nu fie jicnită, — căci a fi sus­pendată când ai 60 de ani, nu este uşoră de suportată, — pe de altă parte însă coo­peratorului să-i fi impusă a lucra mai de­parte cu îndoită zelă şi abnegaţiune, şi atunci toţi ar felicita acestă condusă demnă de Inaltulă Consistoră. Prin faptulă însă, că i-a despărţită, s’a dată ansă la scanda­luri şi ea mâne va fi necesitată Consisto­­rulă a face altă nespălată, căci toţi pa­­rochii, cari nu-şi potă suferi cooperatorii, se voră deplânge asupra loră şi aceştia Orăşî, se înţelege, nu voră tăca şi voră de­masca pe parochii loră. Voră veni plângeri drepte şi nedrepte şi Consistoriulă va ajunge într’o încurcătură, din care nu se va des­curca, şi finea va fi, că regimulă vădândă atâta nepotismă, simoniă şi placulă ochi­­loră vercji şi negri, cari încă jocă rolă la unulă şi altulă — va fi forţată să combată Consistoriulă prin armele, ce-i dă de ună timpă îndelungată. A cui va fi isbânda şi a cui ruşinea, trebue s’o cugete seriosă aceia, cari facă nedreptăţi. Lumea-i recu­­nosce, a tăcută, dar pănă când pre va ţine ea căluşii în gură de dragulă naţionalităţii, or matadorii voră abusa de acestă pre­rogativă sântă şi-şi voră face mendrele loră după placă ? ! Aceşti matadori, — dacă voră voi, îi putemă numi pe nume, — caută a se în­­cunjura cu colone de efialţi din timpulă lui Pino şi Pace. Şi ce face Mitropolitulă, — au nu scie, sau nu voesce să scie, că toţi aceia, cari odată l’au pîrîtă la Pino şi Pace, astăcil află hard şi milă la unii din Consilieri, la supuşii Prea Sânţiei Sale. Aceşti omeni infernali, înfieraţi cu sigilulă trădării, suntă ei temuţi de cătră consilieri, că le facă toate pe placă şi-apoi se mân­­drescă şi strigă susă şi tare, că consilierii lupră cum ei le poruncescă? Să fiă acesta dreptă şi să se crâdă ei îndreptăţi a mur­dări astfelă starea consilierilor­, şi ei de ce să tacă la casă, dacă se simţescă, că n’au luată nimică şi nu li-au făcută nici o pro­misiune? Voiţi desluşiri? Una la mână. In oraşulă Siretă, mare preotulă Pis­­trovschi. Ună preoţelă, Sbiera, de origine dubie, luată de sufletă de mama Balaşa, — după dreptulă canonică, nevrednică de-a fi preotă — merge la Pino şi-lă pîrăsce pe Mitropolită şi Consistoră, şi dreptă răsplată capătă parochia Şiretă. Aşa ceva era pe atunci la ordinea zilei, şi mai­ suntă mulţi de aceştia prin ţeră, pe cari la rendulă loră îi vomă da publicităţii. Acestă preoţelă, cum a venită la Şi­retă, a începută a introduce limba ruténa în biserică, conformă angajamentului luată dela Pino. Cine crede contrarulă, să întrebe pe S. cine a introdusă limba rutână, — şi va crede atunci adevărulă. Măritândă o fată, promite­­jestre gi­nerelui cooperatura. Ce rîdeţi? întrebaţi la Consistoră, câte jalobe n’a făcută asu­pra cooperatorului Dlujanschi. Cetitorulă să fiă obiectivă şi să cugete, din care causă pănă ce n’a măritată fata, n’a trebuită în S­­ală treilea preotă, îndată după nuntă însă, a şi poftită ună ală treilea, şi anume pe ginerele său, Consistoriulă în timpulă dintâiu a fostă puţină obiectivă, apoi — se dice prin stăruinţa unui archimandrită — a mai șovăit și-i crede parochului toate câte le spune. Ba ceva mai mult, tatălă ginerelui, păr, parochă, spune susă și tare și fără sfiela, că archimandritulă i-a promisă, că va în­lătura pe cooperatorulă actuală și va face pe fiulă său cooperatoră la tatălă fetei. Poate să fiă adevărată şi noi vomă crede, abia când l’ar împinge păcatulă să facă aşa ceva, ca să vadă lumea, că elă lucră contra Mitropolitului, aliându-se cu Efialţii din timpulă lui Pinopocea. Spre a nu cu­funda lucrurile, archimandritulă din chestiă nu-i rudă cu ginerele parochului. Noi sfătuimă pe toţi preoţii tineri, cari ori câte funcţiuni facă şi câte neajun­suri au de a suferi din partea celoră bă­trâni, să le noteze, căci li­ va sosi când­va cjiua cea de judecată, şi aşa mulţi bătrâni voră da cinstea pe ruşine — şi voră fi sus­pendaţi ca celă din Mahala, — cu toate că Consistoriulă ţine parte celoră bătrâni, ne­legiuirile însă trebue să fiă vădite şi sortea loră trebue să primască o ameliorare, pro­babilă, că chiar guvernulă va trebui să vorbescă ultimulă cuvântă. Atunci notiţele basate pe argumente adevărate voră fi mo­torii, cari vor­ croi cooperatorilor­ o stare mai bună decum au astăzi, când au ajunsă mulţi a fi slugă la dârlogă şi a locui prin nisce locuinţi numai cu trei păreţi. temvre­ a participa la congresulă său in­ternaţională, care se va ţine la Bruxella, în luna Augustă viitoră. De asemenea, Congresulă internaţională ală Orientaliş­­tilor, a invitată Academia, să participe la a 10-a sesiune, care se va ţine la Geneva la 3—12 Septemvre. D-lă G. Weigand, membru corespon­dentă, cunoscută prin cercetările şi scrie­rile sale asupra Românilor­ Macedoneni şi a dialectului lor”, a comunicată, la 28 Mai, o relaţiune despre începutul­ funcţionării seminariului de filologie română, deschisă de d-sa, pe lângă Universitatea din Lipsea, cu ajutorul­ guvernului română. Acelaşi învăţată a arătată Academiei, la 11 Februarie, că a terminată scrierea despre călătoriile sale în Turcia, spre a studia pe Macedo-Români, şi a cerută mnă ajutoră pentru tipărirea ei. Cererea se află în studiulă secţiunei literare, or decisiunea asupra ei este aşteptată dela votulă d-vestre. D-lă profesoră Enea Hodoşă, dela Caransebeşă, a presentată Academiei, la 14 Ianuarie, tomulă I ală publicaţiunei sale Poesii poporale din Bánatu­l şi a cerută aju­toră, pentru a continua publicaţiunea. Ce­rerea se află, ca şi cea precedentă, în stu­­diul­ secţiunei literare, care ne va pre­­senta propunerile sale asupra ei, D-l. I. Popă-Reteganulă, vechia în­­văţătură în Transilvania şi cunoscută prin bogatele sale colecţiuni de literatură po­porală, a trimisă Academiei, spre publi­care, o culegere de poveşti. De asemenea preotulă T. Bălăşelă, învăţătoră la Ştefă­­neşti (jud. Vîlcea), a trimisă, spre acelaşi scopă, o colecţiune de poesii poporale. Secţiunea literară vă va aduce propunerile sale asupra acestor­ cereri. Academia, dimpreună cu întrâgă ţara, s’a bucurată, când a vă­lută consolidându-se Dinastia prin căsătoria A. S. R. Principelui Ferdinandă, moştenitorul­ tronului, pe care suntemă fericiţi a-lă număra între membrii onorari ai instituţiunei nóstre, cu A. R. S. Principesa Maria. Colegii noştri D. C. Ollă­­nescu şi N. Quintescu, au dată cu acea ocasiune espresiune simţămintelor­ nóastre, prin compunerile lor­ poetice, cetite în şedinţele dela 15 Ianuarie şi 5 Februarie. Harulă de susă a binecuvântată acâstă căsătoriă, dândă Dinastiei, Ţărei şi Naţiunei odrasla multă dorită, pe Principele Carolă, născută în sînulă Carpaţilor, la 3 (15) Oc­­tomvre 1893. Academia s’a asociată, şi cu acesta ocasiune la bucuria generală a Na­ţiunei, esprimândă M. S. Regelui simţă­mintele sale şi urările de viitură fericită pentru Dinastia Sa şi pentru nemulă ro­­mânescă, printr’o adresă subscrisă de toţi membrii presenţi. Adresei noastre M. S. Re­gele a bine­voită a răspunde cu acele sim­ţăminte de dragoste, pe cari totdeuna le-a arătată Academiei. D-lă colegă D. C. Olănescu, în şe­dinţa dela 5 Noemvre, a cetită o Odă cu prileghea nascerei Principelui Carolii al A­llo­­mâniei. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Academia Română. Sesiunea generală din anulă 1894. ( Urmare). Asociaţiunea belgiană a chimiştilor) a invitată Academia (şedinţa dela 24 Sep­ ULTIME SCIRI. Varşovia, 11 Aprilie. Cercurile politice de aici confirmă scriea des­pre visita ce-o va face împeratură Francisco Iosifu Ţarului Alexandru. Locula şi timpul­ nu e încă stabi­lită. Budapesta, 11 Aprilie. Dezbate­rea specială asupra căsătoriei civile se va face în ciilele proxime. Du­rata desbaterei va fi scurtă, aşa că la începutul­ lui Maiu proiectulu va ajunge în camera magnaţiloru. Bucurescu, 11 Aprilie. Alteţele Loră Regale principele Ferdinandă şi principesa Maria, voră pleca Vi­neri diminăţa din Bucurescu la Co­burg prin Predealu. Ună trenă spe­cială va conduce pe Alteţele Loră pănă la graniţă. In Sinaia Alteţele Loră se voră opri câte­va ore şi de acolo îşi voră continua călătoria. Pagna 3. Tel®1. jart. a „dat Trans.“ Budapesta, 12 Aprilie- In şe­dinţa de afiș a parlamentului, s’a făcută votarea asupra proiectului de lege pentru căsătoria civilă. Proiec­­tul­ a fost­ primita cu majoritate de 200 voturi. NECROLOGU. Dimitrie Bozganu, pre­otă ces. şi reg. gr.-or. rom. în pensiune după scurtă timpă de bolnăvire, fiindă îm­părtăşită cu sf. taine, în etate de 73 ani, a încetată din viaţă în 8 st. nou la 11 ore, a. m. Osămintela s’a înmormântată în 10 st. nou, în cimiterulă militară din Ti­mi­şoara Fie-i ţărîna uşoră. Valeriu D. Bozgană, Te­­resia Bugariu născ. Bozgană, Ioană Boz­gană jun., George Bozgană nepoţi şi ne­­poate Ioană Bozgană frate. Mariuţa I­­vană născ. Bozgană, Nasta Mare născ. Filipescu, Giula Rujană născ. Bozgană nepoate. Ajutoră pentru sculele din Blasiu. Aronă Geras­imă v. prot. Iemp­­tului a colectată: 1.) Din Petrilaca rom. dela: Aronă Gerasimă 10 fl., Laur. Gera­­simă cleric 2 fl., George Rusă înv. 1 fi. 38 cr. Alţii cu cr. Totală 17 fi. 38 cr., 2.) Din Chincesă pe 1. Nr. 447 dela: Bis. gr. cat. 2 fl., Nic. Ignată 1 fi., Dela alţii 1 fi. 30 cr. 3.) Din Sâniacobă dela: Valeriu Mărgineană 1 fi.,­­ 4.) Din Bobohal­­ma dela Ioană Mărgineană 1 fi., 5.) Din Vidrascu dela: Ioană Viciu 2 fi., Alţii cu cr. Totală 2 fi., 70 cr., 6.) Futacă dela: Sofronă Oprea 1 fi., Emilă I. Frâncu 1 fi., Soru F. Popă 1 fi. 10 cr., Alţii cu cr. Totală 4 fi., 7.) Din Cucerdea rom. dela: Teodosiu Lechinţană 5 fi. Dela po­­poră 20 cr., 8.) Din Bor­du dela: Ioană Bucură 2 fi. 50 cr., Ales. Tămaşă 2 fl., Andr. Vodă 1 fl., Alţii cu cr. To­tală 10 fl. 52 cr., 9.) Din Să­lcu­dă: Dă­­nilă Nicolă 1 fl., Bis. gr. cat. 2 fl., Alţii cu cr. Totală 4 fl., 10.) DinAcintişă: Dem. Metea 2 fl., Alţii cu cr. Totală 4 fl. Nicolau Corolă Ponoreană a colectată pe 1. Nr. 718 dela: Bis. gr. cat. Ponorelă 6 fl. 13 cr., Nie. Candrea notară 2 fl., G. Candrea, P. Nicola, Enea I. Ge­rasimă 2 fl., Hans Binder apat., I. Galderă câte 1 fl., Nie. Corolă Ponoreană 2 fl., Al­ţii cu cr. Totală 23 fl. 48 cr., Petru Os­­tate preotă în Ulerite trimite 5 fl., Isi­­doră Saturnă preotă în Merişoră a co­­lectată dela : Is. Saturn 5 fl. 60 er., I. Rusă Andronică 1 fl., G. Işvană 1 fl., I. Leliugă 1. Leliugă 1 fl., Ioană Davidă 2 fl., Alţii cu cr. — Totală 13 fl. Basiliu Masca par. în Tritulă sup. a colectată pe 1. Nr. 807 dela: Tom­a Suciu înv. 1 fl., Ioană Suciu propr. 5 fl., Bas. Masca preotă 2 fl., Alţii cu cr. Totală 15 fl. (Va urma») DIVERSE. Numele Spanioliloru. Spaniolii, au ţi­nută în­totdeuna, ca să aibă nume lungi, pe care nimeni să nu le potă pronunţa de câtă numai răsuflândă de mai multe ori. Guvernorulă actuală ală Madridului întrece prin lungimea numelui său pe toţi spani­olii. Elă se numesce Don Jose Angol Me­na del Barco y Goyoso de los Cobos Pando Tellez Giron Godinez de Paz due de Tama­­mez. In peninsula iberică era ună vechiă obiceiă cu ori­cine trecea peste vre­ună podă, să plătască ca taxă câte 4 maravedis pentru fiă­care nume, ce portă celă care trece podulă. Urme despre acestă obiceiă se găsescă în mai multe anecdote popu­lare pe la locuitorii dela Pyrinei. Ună Cas­­tiliană vanitosă şi încultă, însoţită de ună omă din Asturia, simplu dar forte cultă, să presintă împreună la intrarea unui podă. Celă dintâiă striga cu o voce tare numele și pronumele său; elă a plătită 80 de ma­ravedis. După elă celă din Asturia scote doi maravedis și efi8® cu voce stinsă: „Eu abia mă numescu Pedro“! Acesta farsă de­venise proverbială. Decă noulă guvernatoră ală Madridului ară plăti taxă pentru tre­cerea podului, ar­ trebui să dea 48 de ma­ravedis.

Next