Gazeta Transilvaniei, mai 1894 (Anul 57, nr. 96-119)

1894-05-01 / nr. 96

Rehcţim Adiinistraţiiira, şi Tipornia: Braşovii, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancftt« nu se primesc. — Manuscript© nu se re­trim­e­ti. INSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune In Braşovii şi la ur­­matoarele Birouri de anunciurî: în Vioria : M. Bakes, Heirich Scftalek, Rudolf Moste, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelk, J. Douneberg, în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernet, în Bucuresci: Ag­eth­e Sa­les, Suc­­cineale de Roum­nie; în Ham­burg: Károlyi & Lieb­umin. Pretul­ Intuiţiunilor fi: o certă, garmond pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o gem­ă 10 cr. sau 30 banî. Nr. 95.­­Armlt LVII. Brașovii, Duminecă, 1 (13) Mai 1894. o^rxT^AA'cr­edite3 ±e) „Gazeta” iese în lî­care di. AOcuamente neutru Anstro-Dnpris. Pe un anu 12 fl., pe șese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe anu anui 40 franci, pe acae luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se pronu­mera la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. itpamentul­ pentru Brasuri a administration o, piaţa *ziare, Tdrgulu Inului Nr. 30 ofcaglulu X., pe unu anü 10 fl., pa sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou diuculu în casă. Pe unu anü 12 fl., pe b luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 luni. Atâta abonamen­tele cAta ?i inaerţiunile suntri & ao plăti înainte. Procesul Memorandului. Procesulu Memorandului s’a în­­ceput. Lunia trecută înaintea Curţii cu juraţi din Clusiu. Precum dina­inte se putea sei, acesta monstruosa procesă, care nu-şi mai gasesce pa­­recliiă în Intrega istoria poporeloră, a atrasă din nou asupra nóstra pri­virile tuturor­ statelor­ din Europa, în tote cercurile bărbaţilor­ politici, în tote gazetele europene, ba chiar şi în unele parlamente s’au pus­ în discuţiune evenimentele, ce se des­făşura în chilele aceste la Cluşiu, aşa că nu este colţii de ţară, care în aceste momente se nu-şî aibă aţin­tite privirile sale asupra poporului română din Transilvania, Banată şi Ţara­ ungurescă. Şi în nisce momente de atâta însemnătate pentru causa noastra na­ţională, ne servesce spre cea mai mare onoare şi bucurie sufleteasca de-a puté constata, că falniculă nostru popuru română a­solută se se arate înaintea lumei ca ună poporă în ade­­vără bravă, măreţă în sufletul­ său românescă şi consolu de a sa chiă­­mare. Încă în ajunul­ procesului pen­tru Memorandă, când membrii Co­mitetului partidei noastre naţionale plecară la Cluşiu pentru de-a se în­­făţişa ca acusaţi înaintea Curţii cu juraţi, creci de mii de plugari ro­mâni grăbiră a-şî arăta dragostea şi alipirea loră faţă cu cei acusaţi, cari în acestă procesă aveau se repre­­sente la Cluşiu marea causă a po­porului română de sub stăpânirea ungurescu, în totă decursulă călăto­­riei loră spre Cluşiu, sute şi mii de ţărani români îi întimpinară pe la toate gările, presentându-le buchete şi cununi de flori şi făcându-le cele mai însufleţite ovaţiuni. Toate în­cercările gendarmilor­, toate străduin­ţele autorităţilor­ unguresc­, de-a împedeca aceste manifestaţiunî în­­sufleţitore, au rămasă zadarnice. Dela Blasiu pănă la Teuşă, miile de ţe­rani români erau înşiraţi în cordane nesfirşită de lungi pe ambele părţi ale liniei ferate, printre cari trecură membrii din Sibiiu ai Comitetului partidei noastre naţionale, fiindă pre­tutindeni aclamaţi cu nespusă însu­fleţire. Tată atâtă de măreţe şi ri­­dicătore de inimi fură şi manifestaţiu­­nile ce li­ se făcură din partea popo­rului nostru şi celoralalţi membri din Comitetă, ce veniră la Cluşiu pe liniile căii ferate de cătră Jibău şi de cătră Bistriţa. Idilele cele mari însă şi în veci neuitate au fostă şi vor­ fi cele pe­trecute în Cluşiu. Primirea gran­­diosă, ce li­ s’a făcută acusaţilor­ noştri cu ocasiunea sosirei, va forma un­ titlu de cea mai mare onoare pentru Românii Cluşieni. Sute de bărbaţi şi femei, d­om­ne şi domne române, îi întimpinară la gară între nesfirşite strigări de „ura“ şi „zsm­­o.“ Domnişorele erau toate îmbrăcate în albă. Mulţimea dameloră îi întim­­pina cu buchete şi cununi de flori, cele mai multe îşi smulseră bu­chetele de viorele dela pieptă şi le aruncară înaintea sărbătoriţilor­, a căroră cale dela gară şi pănă la cuartire era acoperită cu flori Curendă după sosirea Comi­tetului, Cluşiu­ă fu năpădită de ne­sfârşită lume de ţerani români din toate unghiurile Ardealului, Bana­tului şi Ţărei unguresc­. Cu inima plină de duioşia alergară ei la Cluşiu pentru de-a fi de faţă la începerea marelui procesă, care prin lupta pen­tru limbă, pe care cu atâta bravură au susţinut’o pănă acum înaintea tribunalului acusaţii şi apărătorii lor­, a devenită celebru în istoria noistră naţională. Nu putemnă şei încă, până când va dura procesulă. Până acum înse lucrurile au înaintată ferfce încetă, aşa că celă mai puţină o săptămână credemă, că are se mai dureze. Lăsămă acum se urmeze rendă pe rendă raporturile speciale, ce ni-au sosită dela Cluşiu în cur­sulă acestei săptămâni, încependă de Luni, 7 Mai n. c., când s’a începută pro­cesulă, şi pănă aciî. Éta­le: CLUSIU, 7 Maiu n. 1894. Afli, la orele 81­., a. m., s’a în­căpută pertractarea finală în mar­ele procesă ală Memorandului în sala cea mare dela Reduta orăşenească. Vă scriu cu inima plină de bu­curiă, sub im­presiunea unei mari şi sfinte însufleţiri naţionale, care în momentele acestea, de cea mai mare însemnătate pentru naţiunea română din Transilvania şi Ungaria, stăpâ­­nesce inimele şi cugetele tuturoră. Plină de bucurie şi de speranţă în viitoră, vină a ne spune, ca Clu­­şiulă, acestă oraşă ungurescă, care în cursul­ luptelor­ noastre naţionale din timpii vechi pănă în efiua de as­­tăcji totdeuna s’a pronunţată cu cea mai mare duşmăniă în contra a totă ce este românescă, acestă oraşă, cjică, este acji, ca nicî-odată pănă acum, loculă de întrunire a (Jecî de mii de inimi românesc!. Piua de ac­i amă salutat’o cu toţii, ca pe una din cele mai mari flire, ce le-a avută naţiunea română asuprită dintre Tisa şi Carpaţî. Desă ele dim­i­neţă pe stradele Cluşiului se vedeau grupe de sute şi mii de ţerani români, cari au alergată aici din cele mai mari depărtări, ca se fiă de faţă la marele procesă. Trenulă dela 6 ore diminaţa a adusă cu sine peste o milă de terani români, în frunte cu preo­ţim­ea şi inteligenţa, în specială amintescă aici pe bravii noştri Ro­mâni şi fraţi din Braşovu şi jurii. La orele 7, pieta duşului era in­­ţesata literalm­inte de lume română. Nu era inimă, nu era sufletă românescă, care rec­en­dă acesta massă colosală de omeni, se nu resimtă cu îndoită putere mândria naţională şi consci­­inţa vitalităţii poporului română. Bătrâni şi tineri aşteptau cu mare încordare ora pertractării. Mulţimea se înşiruise pe „Strada Podului“, unde suntă încuartiraţi membrii Comite­tului in hotelulă „Hungária“, apoi prin pieţă, pe strada Mănăşturului, pe dinaintea Redutei orăşenesc­, unde se ţinea pertractarea, şi pănă de­parte spre eşirea oraşului cătră Mâ­ni­ştură. Comitetulă împreună cu apără­torii au pornită din oielă „Hungá­ria“ la orele 8, încependă dela porta „Hungariei,“ pănă la Redută, acu­­saţii, însoţiţi de aperătorii lorii, au fostu obiectulu unoru grandiose ova­ţiuni şi manifestaţiunî ale poporului, pos­tata de ambele părţi ale stradeloru. Ca vuietulă unei furtuni se înălţau spre ceriu strigările de „vivat­u şi „se tră­­esc­­u eşite din pepturile a celu mai puţinu 15 mii de omeni; şi cei mai bă­trâni spună, că o manifestaţiune aşa de grandiosă nu s' a vedţutu decâtu pe „Câmpulu libertăţii“ la 1848. Cu lacrămile în ochi şi cu ini­mile înălţate cătră Dumnecreală po­­porelora amă simţită, mai multă ca totdeuna, că ală nostru şi cu noi este poporulă. Repetămă acésta cu multă mândriă şi consciinţă de sine, şi o strigămă în lumea largă, ca­re audă şi să înţelagă cu toţii, că noi, Ro­mânii dintre Tisa şi Carpaţî, trăimă, şi încă trăimă cu speranţa înteme­iată într’ună viitoră mai bună, mai fericită şi mai demnă de noi şi de oth­eaime. După ce Comitetul­ şi cu ape­rătorii au intrată pe porta Redutei, poporulă, ca ună oceană pusă în mişcare, alerga după iubiţii lui frun­taşi cu pălăriile şi cu manile ridi­cate spre ceriu strigândă : „ Domne ajută!“ Era consignată totă poliţia din Cluşiu cu baionete pe puşcă, apoi mul­ţime de gendarmî, cari păziau intrarea Redoutei. Dar n’a fostă lipsă nici de poliţişti, nici de gendarmî, căci po­porulă, consolu de demnitatea sa, a manifestată în modulă celă mai paci­­nică, în ordinea cea mai perfectă şi cu cea mai mare pietate faţă de causa sfântă şi mare, representată de fruntaşii sei. Deca Ungurii Clu­­şenî n’au fostă convinşi pănă acum, că Românulă este iubitoră de or­dine şi de disciplină, au putută se se convingă acţi mai multă ca tot­deauna. Şedinţa I, dela 7 Hain­a. După intrarea în sala de per tractare, preşedintele a deschisă şe­dinţa la ora 8­2. S’a dată apoi ce­tire numeloră acusaţiloră şi apă­­rătoriloră, cari suntă următorii: Dr. Ioană Raţiu are de aperătoră pe Dr. Amosă Frâncu; George Popă de Băsescu pe Dr. Aurel Isacu; Dr. Va­sil­e Lucaciu pe Dr. Miloş Ştefanovici; D. Comşa pe Dr. Aurelă Mureşianu; Dr. P. Barcianu pe Mateiu Bula; Sept. Albini pe Dr. St. Popă; Cri­stea pe Ios. Crişană; I. Coroiană pe Dr. August. Bunea; P. Barbu pe Dr. Emil Gavriil­a; Dr. G. Triponu pe Dr. Val. Brănişce­, Aur. Suciu pe I. Roşu; Ve­­lici pe Dr. St. Pe­tr­ovici; R. Patiţa pe Ştefană Faynor; Basiliu Raţiu pe Fr. H. Longihă ; G. Domide pe Dr. Al. Trossu; 1. Munteană pe Simeona Da­­miană; Dion. Romană pe Dr. G. Bea, şi Ioană Duma pe Coriolană Bredi­­ceanu. Acusatulă Romulu de Crainică do­­vedesce cu atestată medicală, că fi­indă bolna­vă la băi, nu se poate pre­­senta la procesă. Procurorulu: cere se se sus­­pindă de­ocamdatâ față de densulă procedura penală. Dr. T. Mihali: cere cuventă și spune, că a fostă citată la per­tractare, dar n’a fostă cetită din lista acusațiloră. Făcendu-se corectura, acusatulă Mihali își designeaza de aperătură pe Petru Truţa. Pănă a nu intra în amănuntele acestui raportă, ce însemnă şi câte­va din­­fiarele, cari sunt­ represen­­tate. Éta­le: 15 chiare italiene, representate prin publicistulă italiană Roberto Fava. Piarele românesc­ din patriă: „Ga­zeta Transilvaniei“ (Traiană H. Popă), „Dreptatea“ (Dăiană), „Tribuna“ (Liv. Albini), f­iarele din România: „Lupta“ (I. Bacalbaşa), „D’Independance Rou­­main“ (Rubin), „ Adevărulu“ (C. D. Angel), „Naţionalulu“ (E. G. Ogenide), „ Evenimentul ău “ Iaşi (Levin), „Tribuna liberă“ Craiova(G. Târnoveanu), „Cu­­rierul­ Olteniei“ (I. Vrăbianu), „Munca“ (D-ştm Angelă), „Gazeta Săteanului“ (D-şora­ Grghidană). Aperătorul, BrediuCiu­lu, cere curentă şi întrebă pe preşedinte, că cu a cui scrie şi cu alu cui or­dinii stau gendarmii lângă acusaţi şi apărători? Pretinde de la preşedinte, ca gendarmeria se fie depărtată din sala de pertractare. Preşedintele: In tonă bruscă şi emfatică declară, că gendarmeria e postată aici din ordinul ă seu şi pe răspunderea sa — pentru sigu­ranţă, acestă disposiţiune a lui însemnă atâta, câtă legea! Brediceanu: vrea să protesteze din nou în contra acestei măsuri, dar retrăgendu-i-se cuventulă, insinua casă de nulitate. Apărătorul­ Dr. Stefanovici, cerendă cuventulă declară, că acu­saţii şi apărătorii se simtă vătămaţi în libertatea lor, personală prin aceasta disposiţie a preşedintelui şi se alătură la protestul­ lui Brediceanu, de­­asemenea Coroianu şi Lucaciu. Preşedintele însă nu dă ascul­tare protestului unanimă alu acusaţi­­loru şi alu aperătoriioru. După acesta scenă agitată, se cetesce lista completă a juraţilor, în numără de 36 şi preşedintele pro­­voca pe acusaţi şi apărători să-şî facă observările. Dl I. A. Frâncu, luândă curentă declară instituţiunea juriului presentă de ilegală şi protesteza în contra func­ţionării şi constituirei unei curţi cu juraţi, care e compusă din membri, cari facă, parte din partidele politice maghiare esistente. Se începe apoi o vină şi agi­tată discusiune asupra tălmaciului. Dr. A. Mureşianu, curendă cu­­vântulă, ca apărătorii, arată marea anomalie, ce consistă în aceea, ca Curtea cu juraţi să desbată şi să ju­dece prin medial­ unui translatură sau tălmaciu. Este o absolută impo­sibilitate, ca acuzații și apărătorii.

Next