Gazeta Transilvaniei, iunie 1894 (Anul 57, nr. 120-142)

1894-06-11 / nr. 128

Nr. 128 1894, pentru că pressa acestora ţări a susţinut ei causa Românilor, piarele spune, că demonstraţiunea francofilă a fostă cu deosebire căldurosă şi imposantă. Unele regulamente diplomatice condamnă acesta fela de manifestaţii, însă eşti silita a le tolera, când ele vine, după cum este casala aci, din mişcarea spontaneă a unei ţări întregi. Dacă în aceste demonstraţiuni se află câteva lucruri penibile pentru raporturile diplomatice reciproce, greşăla trebue să cadă de drepta asupra şoviniştilor din Pesta, a cărora aroganţă şi ură nu mai cunoste nici o margine. Se află momente în viaţa popoarelor, când sentimentele lora nu mai pota fi reţinute şi când chiar înşişi streinii nu pota rămână impasibili, să ne aducema aminte de meetingurile strălucite din Marea Britanie, cu ocasiunea ultimelor masacrări din Bulgaria. SOIRILE ORLEI, 5 — 10 (22) Iunie. In prigonirea ce se face tinerimeii române dela gimnasiula de stata din Sibiiu, s’a adusa sentinţă, dice „Telegr. Româna“. Cei trei tineri din cl. VIII, despre cari s’a făcuta amintire sunt: Lazaru Triteanu, Victorii Florianu şi Iacoba Manuila, jertfele şovinismului, care a copleşita acum şi scólele maghiare. Tinerii aceştia, precum ama amintită, au depusu cu sucesă esamenula de cl. a VIII-a şi esamenula de maturitate scripturistica; dela cela verbala au fosta siliţi să repăşăscă, cu ameninţarea, că vora fi eschişî, or acum li s’a publicata sentiţa definitivă, că suntu respinşi pe unii ană de tfile dela depunerea examenului de maturitate, or în atestatura de cl. VIII li se va induce calcula nelegala din purtarea morală, motivată cu „beţia“, ce ara fi făcut-o aceşti tineri, şi care calcula are să trăcă în atestatura de maturitate. Celorlalţi elevi li se va detrage din calculula de moralitate, anume : în clasele inferiore se va da calcula: legala (suficenta); celora din cl. V—VII: nelegala (nesuficenta) motivata acesta calcula cu: cercetare de crîşme, beaiă, etc. Motivarea cu „beţia“ este o mârşăveniă. Lucrula stă astfela: cercetarea s’a făcuta pentru „demonstraţiuni politice“ cu toţi studenţii; pentru aceste pretinese „demonstraţiuni“s’a dat în realitate pedeapsa, dar se motiveză cu „beţia“, care e numai pretecsta,nevoindu a induce în atestate motivuri adevărate, după cum se dice, că s’are fi esprimatun profesoru, pentru că nnu vremii se facenm din ei martiri.“ Etă, părinţi români, cum sunta tractaţi copii voştri la o şcolă, susţinută din sudarea vostră, şi de aceia, cari sunta plătiţi din banii voştri, la o şcolă pusă aici, ca o insulă în mainea de Români şi Saşi, ce-o înconjură. Eiarăşi „Matilda!“ din interiorula apartamentului. înceta îşi întorse ea capula spre locuia de unde venea sunetul. Uni ţipete eşi de pe buzele ei. — „Fiiipa!“ Nu, nu, nu era ela! Era numai umbra sa, care venea să-i aducă aminte despre hotărârea ei. Ea voia să fugă, dar două brațe cuprinse trupula ei tremurânda și sărutări ferbinți ardeau pe buzele ei. — „Matilda, iubita mea, aici sunt!“ Și șopti o voce bine cunoscută. — — — Principele agrațiase pe Roller, schimbând pedeapsa cu morte în esiliu. Minciunade nevoiă a Matildei devenise adevara. Ela avefise dela mine acesta și mulțămi din inimă. „Gândulă la durerea ta și la chinurile, la cari te espuneau, m’ar fi desperata cu ■totula, dise ela. Așa însă credendu in solia ta, au trecuta toate fără urmă. Și chiar de puneau puşcile în peptura mea, totii nu credeam in morte. Iţi multumeseu pentru „uragiul tău“. Oraşula întregă se bucura de sartea lui Filip, şi principele ori unde se arăta în publica, era primita cu entusiaste ovaţiuni. Cu deosebire iluminaţiunea, ce se dase pentru sărbătorirea evenimentului — numita: împăcarea între principe şi poporu — a fosta forte splendidă. Toţi erau încântaţi, numai preşedintele Winterberg clătina din capă şi profeţea, din incidentul dimisionării sale, multe lucruri rele, cari din fericire nu s’au întâmplata. După ce s’a retrasu ela, armonia între principe şi popora nu mai fu turburată, şi când acela dede poporului constituţia dorită, atunci putu şi Roller să se întorcă în patriă şi să mărască numărulă fericiţilor din miculă stată. Cu aceste cuvinte ’și încheia abatele Hellmann naraţiunea sa, şi apoi făcu observaţiunea, că minciunile de nevoe numai rară devină adevăra şi că de aceea nu trebue să ne folosimă de ele, nici chiar spre scopula cela mai nobila. Corneli. Limba maghiară în biserici. In şedinţa dela 20 Iunie a dietei, deputatul kossuthista Iosifa Madarász şi-a repetata interpelaţia adresată în 18 Octomvre 1893 ministrului de culte, cu privire la acei preoţi, cari nu sciu unguresce. Interpelaţia stă din 3 puncte: 1) Sunta preoţi, coopeperatori şi capelani, cari nu sciu bine unguresce, la cari confesiuni sunta, câţi şi unde sunta ? 2) La cari confesiuni şi unde nu se ţine predici în limba maghiară, şi în ce limbă se ţină ? 3) La cari confesiuni, unde şi în ce limbă se portă matriculele ? Fiindcă ministrula de resort, de atunci s’a schimbată, ’mi ţină de datorinţă a atrage atenţiunea d-lui ministru de culte actuala asupra cestiunei şi a-la întreba: aplecata este a dispune redactarea unei consemnări privitoare la cele 3 puncte ale interpelaţiei mele şi a-o presenta câta mai în grabă dietei? — Ministrula de culte nefiinda de faţă, Madarász n’a primita răspunsa la interpelaţia sa. — o— Procesur ii Memorandului şi agricultura. In şedinţa comisiunei comitatense din Solnoca-Dobeca, vicespanula Dr. Nicolau Torma a raportată, că din incidentul procesului Memorandului, agitatori necunoscuţi ară aţîţa poporaţia valahă din comitată. Din causa acesta a trebuita să se sporescă gendarmeria. Spiritele numai la aparență suntă liniştite — cjice vicespanula — şi nu e de locă motiva, ca să nu se urmărască lucrurile cu mare atențiune. Din pricina aceasta dă Indereta agricultura, industria şi comerciala. — o — Din Bucurescu ni se scrie, că la concursulă pentru catedra de profesore definitive din cjilele trecute, s’a presentata şi d-ra Maria Popovici din Braşov, şi d-ra Alexandrina Cristu, care de asemenea şi-a făcuta studiile în oraşul nostru. Ambele au reuşită cu bună succesa. Intre 9 concurente, d-ra Alexandrina Cristu, care şi în colonele Ziarului nostru a publicată diferite lucrări literare ale sale, a reuşită cea dintâi, obţinendă media cea mai bună (8.50), ce nu se dă, decâta forte rara. — Ne bucuram de acesta strălucita succesă şi le adresamu domnişorelora de mai susa relitări cordiale! —o — Pentru forul ii europeană. Cetimfi în „Tribuna“ de adl, că mai mulţi amici din România ai causei nóastre, voră scote într’o broşură voluminosă una felă de Memoriu asupra procesului Memorandului, cu scopu de-a se arăta întregei lumi culte chipulă cum s’a făcutu instrucţia şi judecata procesulu Memorandului. Cartea va apără în mai multe limbi şi cererea de nulitate se va da în totă estensiunea. Se vor alătura şi opiniunile, ce se vor cere dela cei mai eminenţi jurisconsulţi ai Europei, cărora încă în zilele acestea li se va înainta istoricul, amănunţita ală faimosului proces, desbătuta la Clusiu. GAZETA TRANSILVANEI. Alegere de presidentă în Francia. împrejurarea, că la tomnă se va face alegerea de presidentă ală republicei francese, a adusa pe paruda „Libre Parole“ la idea să facă o alegere de probă pe calea plebiscitului. Este interesanta, că la acestă plebiscită de probă, din 18.515 bilete, câte s’au deschisă pănă acuma, s’au dată 11.508 voturi prințului Napoleonă, 2718 generalului X., 1461 contelui de Paris, 374 lui Casimir Perier, 163 lui Cavaignac, 262 lui Carnot, 214 lui Dupuy, 264 lui Constans şi 21 lui Brisson. — o — Pertractare amânată. Procesul de pressă ala „Tribunei“, care avea să se ţină la 26 Iunie înaintea Curţii cu juraţi din Clusiu, s’a amânată pe cfiua de 3 Iulie. — o — Cununia Ţareviciului va fi, după cum se aude, la tomnă, şi voră lua parte la ea George, regele Greciei, principele de Wales, prinţulă de coroana Friderică din Danemarca, prinţulă de Saxa-Coburg-Gotha, marele duce de Hessa, principele Danila din Muntenegru şi alţi mulţi principi şi principese. —o— Sultanulu o dată a înţelege Chedivului Egiptului să vină în 3 iulie la Constantinopole, deoarece vru să-i primească deodată cu regele Serbiei. —o— Ţarulă în Austria. Din Londra se telegrafiază, că o informația sosită din Petersburg spune, că Ţarulă ar ave de gândă să margă la băile din Karlsbad pentru cură. — o — Cununia. D-ra Nicolae Andreescu și d-ra Elena Tocanie faca cunoscută cununia loră, ce se va săvîrşi Duminecă, la 12 (24) Iunie c., orele 4 p. m. în biserica Sf. Treimi din Scheiu. — Dorimă fericire tinerei părechi! — o — Concertă în biserica. Duminecă în 24 i. c., se va da în biserica evangelică mnă concerta cu concursulă: d-rei Leontina Gärtner, virtuosă de violoncelă, reuniunei de cântări din Braşovă şi reuniunilor din Bartholomeiu, Cristiană, Măgheruşă, Preşmera şi Codlea. Dirigenţi: d-ni Rudolf Lassel şi Frideric Schiel. Bilete a 20 cr. se pota căpăta în farmacii. Inceputulă la 5 ore d. a. Programa vomă publica-o în numărula de mâne. Corespondenţa „Gaz. Trans“. ORADEA-MARE, 20 Iunie st. n. On. Domnule Redactoră ! Alegerea de capelană gr. or. în V e l e n ț a, suburbială Orariii-Mari, unde din causa adâncelora bătrâneţe a păr. protopopă G. Neteu s’a văzută lipsă de a-i tinde ajutoră, s’a ţinuta Luni, a doua cji de Rosalii sub presidiula d-lui protopopă ala Orădii-Marî, Toma Păcală. După „chemarea Duchului st.“ d-lă preşedinte deschide alegerea. Interesulă pentru alegerea aceasta era atâtă de mare, Incâta luase parte la ea chiar şi una frumosă numără de inteligenţi români din Oradea-Mare. Dintre 4 candidaţi, toţi omeni cualificaţi pe deplina, învingătoră e şi bravură nostru tinără Andreiu Horvată, care întruni aproape toate voturile şi pe carele entusiasmatură poporă l’a ridicata pe susă şi dusa la faţa locului (în s-ta biserică), unde i s’a comunicat, din partea preşedintelui, prin cuvinte frumoase, resultatul alegerei. D-tă Horvată apoi mulţămi alegătorilor şi conducătorului alegerei prin o vorbire adevărată clasică, însufleţirea poporului era la culme. Ceilalţi candidaţi, cari au fostă present, se depărtară cu buzele umflate, între dânşii „harniculă“ şi „frumosulă“ (frumóse calităţi — nu-i vorbă! — Culeg.) preotu alfi Sân-Miclăuşului română Nicolae Popoviciu, care cu ajutorulă perciunaţiloră din Velenţa (e de notata, că numitula domnă a apucata a cortesi pentru densula prin cei mai afurisiţi jidani) a căpătata şi ela 9 voturi, toţi omeni de aceia, cari erau deobligaţi mai multu sau mai puţini, bieţii de ei, jidanilor. Biletele împărţite de cătră Pagina 5 d-la Nicolae Popovici pe la alegători erau astfel: — Popovics Miklós. — Au nu e caracteristică?! Unu preota română, care își schimosesce astfelu numele lui, nu e unu adevărata monstru? Rușine ! Poporulu indignată i-a ruptă mai toate biletele, er ela s’a depărtata rușinată. Domnulu Andreiu Horvata, noulu capelana alu Velenției este unuia dintre cei mai distinşi tineri ai noştri, care a şi documentata deja pănă acuma, că e Română adevărată. Altmintrea creda, că e bine cunoscută înaintea cetitorilor „Gaz. Trans.“ încă de pe timpul vandalismului comisă în Arad, când d-la Horvath, ca teologii, a păşită cu atâta energie contra neruşinaţilor „patrioţi“. Suferit’a atunci dela ei d-la Horvata huiduială, batjocură, ba ca adausu a şi fosta condamnată din partea „autorităţilor“ jidano-maghiare la o amendă de 100 fi’. Alegătorii din Velenţa potu fi mândri, că au alesu de păstora ala lora sufletescă pe una omă, ca d-la Horvata, care va fi totdeuna la culmea misiunei sale, carele îi va înţelege sublima sa chemare şi carele nici unu momentu nu va întârdia a se apuca de munca cea grea, cela aştaptă, ca misionara ală naţiunei, limbei şi religiunei nóastre, într’o parochiă cum e Velenţa, unde maghiarismul deja şi-a băgată hîdosele lui ghiare. Poftim d-lui Andreiu Horvată putere şi perseveranţă, îi dorim, ca bunul Dumnezeu să-lă trăiască la mulţi, mulţi fericiţi ani pentru binele şi prosperarea poporului nostru din Velenţa, ameninţată cu desnaţionalisarea totală, îi gratulămă totodată şi-i urma una puternica : „Să trâiască !“ Chisindanulă. SCIRI ULTIME. Budapesta, 21 iunie. înainte de votare a vorbit: Garzago Salamon pentru proiecte, conte Paul Zichy contra, br. Bela Vai pentru, contele Nicolau Zay contra, conte Antoniu Szécsen pentru, Palavicini contra, cjicendu, că numai Jidanii vor trage fölese din căsătoria civilă; conte Emerica Szecheny contra, ministrulu Desid. Szilagyi pentru, cjicendu între altele, că cu ocasia desbaterilor, pentr’una compromisă, oposiția cerea modificări, ce nu însemnau, decâtu o formă complicată a căsătoriei civile facultative. A crisa apoi, că forma facultativă a căsătoriei civile este mai rea, decâtu forma obligătore, atâta din punctă de vedere bisericescu, câtu şi din punctă de vedere ale statului, prin urmare guvernul, nu se putea dimite la concesiuni. După votare a luatu cuvântulu şi primatele Vaszary, care a declarato, că se pleca înaintea voinţei majorităţii în speranţa, că la desbaterea specială, reala se va face mai puţină reu şi mai puţină vătămătorii. DIVERSE. Unu duru nostimă D. Siegfried Wagner, fiulu ilustrului compositoru germana, a împlinită mai de unării 26 de ani. Cu ocasia aniversărei fiului său, d-na Cosima Wagner i-a dăruita unu pavilionu de musică nou, construită în grădinile vilei Wahnfriedt, la Bayreuth, și destinată a sluji ca sală de studii pentru elevii şcolei Wagneriane. Darurile nu s’au mărginită aci. D-na Cosima Wagner, spre a plăti fantasia fiului său, mare amatoru de câni, a compusa, pentru 5 pe care ’i posedă, 5 poesii, pe care le-a tipărită, lipita pe cartene mici, și le-a ataşata la gâtula celor 5 câni. Unulu după altuia, în cliua aniversărei nasperei lui Siegfried, ei fură introduși în pavilionulu musicalii, și fiulu, transportată de fericire, vedéndu, că iubiții săi câni vinu să ’la felicite, putu să cetească la gâtula fiăcărui câne favorită urările pe care i le ofereau.... versificate de văduva Wagner. Proprietara: ör. Húréi iüHiaresiaüís»,, Reăactom resDoisaMli: SregoHu áusiori.