Gazeta Transilvaniei, martie 1895 (Anul 58, nr. 47-72)

1895-03-01 / nr. 47

Nr. 47/1895 tare rigurosă în causă, or abusurile even­tuale a­ le pedepsi? Ministrul­ a declarată că din lipsa de date nu poate încă răspunde la acestă interpelare, der spune, că încă înainte­a dispusă să se facă cercetare în causă, și deca se va constata, că s’au făcută abusuri, elă le va pedepsi cu asprime. Sclină, că între muncitorii dela minele din Viora, partea cea mai mare suntă Români. Plângerile lor­ ne suntă cunoscute în parte. —p— I­­şora Bârsescu va da încă acri, Mer­­curi şi Joi representaţiuni. Aflămă cu plă­cere, că la sosirea artistei în Braşov, d-na Eufemia Bertsch i-a oferită cu multă ama­bilitate țină apartamentul în casa d-sale, pe câtă timpă va petrece aici. — p — Logodna principelui de Aosta, piarului vPosta din Berlină i­ se scrie din Roma, că în cercurile curţii italiene se vorbesce multă ■despre logodna principelui moştenitoră ita­liană cu Helena, principesa de Orlean. Principesa Helena de Orlean s’a născută la 13 Iunie 1871 și e a doua fiică a contelui de Parisa Ludovică Filipă. Principele Ema­nuel de Aosta s’a născută în 1869 și e celă mai tinără fiu ală principelui ,Amadeu de Aosta. — p— Leopold de Sacher-Masoch, cunos­­cutulă scriitoră germană, a murită alaltăeri la moşia sa din Hessa. El­ şi-a câşti­gată renume cu scrierea de novele, ro­mane, drame sociale şi comedii. A fostă unulă dintre cei mai populari poeţi ai tim­pului modernă, cunoscută ca realistă pa­sionată. — o— Copilă pusă în terga. In piața săp­tămânală din Giuia, femeia țiganului Lakatos a dusă în tergă spre vendare ună băiată de 8 luni, cerendu dela cumpărătoră pre­țuia de 1 fl. v. a. Mai multoră femei li-a bătută la ochi băiatulă grăsuliu, bine fă- cută și negriciosă, dar n’au cutezată să momită nimică pe elă. In sfirşită o babă ie 60 ani, luându-şî curagiu, a oferita ţi­­rancei 50 or. pentru copilă, dar acesta a declarată, că nu-lă vinde mai josă de 1 fl. Tergulă nereuşindă, afacerea a ajunsă la poliţiă, unde femeia Lakatos a declarată, că ea a căpătată copilulă dela o altă fa­­netă, ca să-lă lăpteze, dar că de 6 luni n’a primită nici o remuneraţia, din care causă ’a adusă la oraşă să-lă venelă cui îi trebue. trenorocitulă băieţelă a fostă dată, în urma acesta, unei femei cinstite pentru îngrijire,­­ contra mamei denaturate s’a pornita in­­instigaţiă. — o — Concertă. Mâne sără va concerta la estaurantulă Fleischer (Sorea) musica d-lui anca Găluşcă şi fiinlă, cari acum s’au re­­ntorsă din Rusia, unde au concertată timpă e vre-o şese luni. Teatru germanii, d- sora Agatha Bârsescu ca G.spe. Când o artistă de talia d-sorei Agatha Bârsescu vine într’ună oraşă ca ală nostru, cesta este în sine ună evenimentă, ce ține în mişcare pe toţi iubitorii de artă. Pentru Românii braşoveni visita marei ar­­iste are însă ună farmecă deosebită, căci eloră mai mulţi li se dă pentru primaa­ oră casiunea de-a vedé şi de-a admira în pres­­iţiunile acestui mărgăritară între actorii ramatici ai timpului nostru, talentulă şi icultăţile eminente, sîrguinţa şi energia de eră a unei Românce. D­aora Bârsescu a adusă cu sine ună enume bine stabilită în lumea mare ger­­mană. Nu noi îi vomă face deră elogiurile,­­ rolul­ nostru este mai modestă, poate şi mai mulţămitoră, să ne bucurămă, că ni­a istă dată a gusta asera rara plăcere, ce-o­feră ascultătorului arta adevărată, fîă ea nbrăcată şi în haina lim­bei germane c­ăci, fatalmente, raporturile teatrale şi dra­­maturgice de dincolo, ori alte împrejurări, ’au permisă ca marele talentă ală elevei e odinioră a conservatoriului din Bucu­­esci să’și potă desfășura strălucirea sa pe cena română. Primula debută ală d-sorei Bârsescu GAZETA TRANSILVANIE­I pe scena de aici a fostă ca „Magda“ în piesa „Heimath“, scrisă de celebrulă dra­­maturgă modernă Sudermann. „Magda“ este eroina, împrejurulă că­reia se desfăşură totă acţiunea acestei piese. Ea ne presentă tipulă şi caracterulă unei femei, care, părăsindă ca fată casa părin­­tescă, umblă prin lume şi după multe nea­junsuri şi aventuri ajunge a-şi câştiga re­nume şi avere ca celebră cântărăță. In mijloculă triumfuriloră ei ea își aduce aminte de familia sa, din sânulă căreia fu­sese isgonită, pentru­ că n’a voită să se su­pună voinței de feră a tatălui său. Se de­cide a visita orașulă ei natală condusă mai multă de ună sentimentă de răsbunare; s’arate ea ce s’a făcută din fiica urgisită. Tatălă ei, ună locotenentă-colonelă în neac­­tivitate cu principii severe morale, se opune mai întâiu a­ o primi în casa sa. Dar inter­­v­ie preotulă din locă, care ceruse odini- ară mâna Magdei, însă respinsă de ea se resignase și nu voi a se mai căsători, căci o iubia numai pe ea. Acesta stăruesce acuma în modă desinteresată pentru a îm­păca pe Magda cu familia ei şi reuşesce a mijloci primirea ei în casa părintescă. Aici însă Magdei tote ’i se pară prea strimte, ea obicinuită la viaţă de oraşă mare, cu alte vederi despre lume, nu se mai poate înţelege cu părinţii săi, numai pentru sora ei mai tânără are o deosebită atracţiune, se face protectarea ei şi îi pro­mite a-i da cauţiunea de lipsă, pentru ca să se potă mărita după ună sub-locotenentă. Tatăl­ Magdei, care suferise multă din causa ei, mereu preocupată de onoarea casei sale, voia să-i cunoscă trecutul­, dar ea evita de a i-’l­ descoperi. Atunci apare pe scenă ună consiliară guvernială, cu care cântăreţa avuse relaţiuni. Majrda se vede silită a descoperi tatălui ei, că are şi o fiică dela acelă bărbată, care a părăsit-o cu necredinţă, lâsându-o în cea mai mare miseriă. Bătrânulă colonelă se decide a cere satisfacţia de la seducătorul fiicei sale. Atunci intervine din nou preotulă dezinteresata şi înduplecă pe „Magda“ a salva liniştea tatalui ei, primindă să se căsătorescă cu consilierulă, care se vede asemenea silită a-i cere mâna. Asupra unui punctă însă nu se potă învoi. Consilierulă se opune a primi pe copila loră în casă, ca să nu dea lumei ocasiune de a cârti; atunci sentimentulă de mamă ală Magdei se revoltă și’lă dă pe uşă afară. Urm­ază o scenă forte agitată între Magda şi tatălă ei, care pentru repararea onoarei insistă ca totuşi să se mărite, pănă ce fiica lui îi mărturisesce, că n’a avută relaţii numai cu consilierulă. Atunci bătrânulă colonela se repede c’una revolvere asupră-i, în momentulă acela însă cade mortă lovită de apoplexiă. D-sora Bârsescu ni-a făcută să ve­­demă o „Magdă“, pe care nici autorulă nu şi-a putut’o dori mai perfectă. Cu-o măiestriă admirabilă a­solută să dea viaţă acestui rolă pănă în cele mai fine nuan­ţări ale lui. Cu-o virtuositate neîntrecută sărea dintr’o lume de idei şi de sentimente într’alta, înfăţişândă luptele sufletesc! ale femeii, care se depărtase aşa de multă de moravurile casei părintesce, dâră a căreia inimă se lupta necurmată cu simţură de datoriă şi cu iubirea de mamă. Toate însuşirile bune şi rele ale Mag­dei, firea ei uşoră şi totuşi neînduplecată, mândria şi capricieîe artistei resfăţate, ener­gia ei în luarea de hotărîrî grabnice şi des­­peraţia, ce-o cuprindea văd­endu-se ea, cântăreţă adorată, în cătuşele convenien­­ţelor­ casei părintesc!, bunătatea foimei, ce a dove­dit’o mai alesă faţă cu sora sa şi admiraţiunea ce-o păstra pentru desintere­­satură ei amică, din toate aceste­a-sora Bârsescu a făcută ună întregă, pres­­­­tându ne ună caracteră de fem­eiă, aşa cum în adevără se găsesce în lumea mare de acil. Cu cea mai mare încordare publiculă urmărea fiă­care mişcare a artistei şi se de­lecta la jocul­ ei plină de spirită şi de temperamente, aplausele lui sgomotoase şi însufleţite o rechiămară pe scenă de re­­peţite­ ori după fiecare actă. Teatrală era îndesuită. Multă lume din societatea română. Când a apărută pe scenă, artistei i s’a oferită din partea dom­­nelor­ române de aici o liră frumosă de flori naturale, de cari atârnau pand­ici tri­colore, şi i s’au aruncată mici buchete de flori. Raporturile sanitare şi mişcarea populaţiunei în b­raşova, în anulu 1894, înaintea nostră avem o raportulă des­pre starea sanitară şi mişcarea populaţiu­­nei din oraşul­ Braşovă, în anul­ trecuta 1894, din care raportă estragemă urnăto­­rele date : Raporturile sanitare şi mortalitatea în jumătatea întâiu a anului au fostă nefavo­rabilă, dar cătră finea anului s’au îmbună­tăţită. In luna lui Februarie s’au ivită corii (Maseni), cari în Aprilie au luată caracteră epidemică şi au durată pănă în Septemvre, fără ca să fiă mortalitatea însă considera­bilă. Cu încetarea corilară s’a ivită crupulii însă nu în modă epidemică, şi puţini copii au murită în acestă bolă. Anulă trecută s’a finită lucrarea apaductului, care are o influinţă bine-făcă­tore, din punctă de vedere sanitară, asu­pra poporaţiunei, mei alesă s’a micşorată prin acesta numărulă casuriloră de tifus, cari în 1893 au fostă 110, or în 1894 nu­mai 26, şi şi dintr’acestea 4 s’au importată din afară. Conformă statisticei generale în anul­ trecută s’au bolnăvită : în cori 527, în dif­­teritis 23, scarlat. 9, crupă 77, vărsată 51, tif­usă 26, friguri de nasceri 10 şi în influenţă 28 de individi; au murită : în dife­­ritis 10, scarlat. 2, cori 37, crupă, 46, ti­fus 10, friguri 6, aprindere de plămâni 41, tuberculosă 96, catară de intestine 80 de persoane. Deci au murită de toţi 791 de persoane, dintre cari 415 de genulă bărbă­­tescă şi 376 de genulă femeiescă. Dintre cei morţi 82 au fostă străini. Copii născuţi morţi au fostă 41. Astfelă totă pe 1000 omeni se vină 25.7 caşuri de decesă. In viaţă s’au născuta 887 copii, dintre cari 456 de genulă bărbătescă și 431 de genulă femeiescă, așa că pe 1000 de locuitori se vină 28,8 cașuri de nascere. Suma totală a locuitorilor­ este 30.739. Făcendu-se calculă după singuratice confesiuni, au murită: rom-catolici 195 (98 bărb. 97 femn.), evangelici-luterană 141 (72 b. 69 f.) helveţieni şi unitari 56 (35 b. 21 f.), greco-orientali 303 (114 b. 159 f.) israe­­liţi 14­­9 b. 5 f.); s-au născută în viaţă: rom.-catolici 243 (132 b. 111 f.), evang.­­luth. 232 (115 b. 117 f.) elveţieni şi uni­tari 55 (30 b. 25 f.), greco-orientali 332 (168 b. 164 f.) israeliți 25 (11 b. 14 f.). Luândă în considerare amendoaue mar­ginile vieții, reiese, că în cei dintâiu ani ai vieții au murită 198 (112 b. 86 f.) indi­vizi, oi în etate de peste 80 ani 32 (16 b. 16­4). Imprmentări din oficiu s­au făcută 10 dintre cari 6 caşuri se referă la sinucigaşi, or­i la nenorociţi. Câtu se cheltuesce cu fumatuiu? Pe când representanţii poporului în parlamentulă ungară se plângă, că po­­porulă sărăcesce şi se ruinâză economi­­cesce, şi că anulă 1894 a fostă forte ne­­favorabiă din punctă de vedere financiară, direcţiunea reg. ung. a regiei de tutună vine şi constată cu date nerăsturnabile, că poporaţiunea Ungariei în anulă 1894 a consumată mai multă, ca patru­ dexi şi şese ml­ioane florini în tutună şi ţigări. Venitele din tutună în anulă trecută au fost­ cu 2 milioane fl. mai mari, ca în 1893. Astfel, doar în Ungaria pe fiă­care omă cadă, ca spese pentru tutună, pe ună ană 2 fl. 70 cr., luândă şi aceea în considerare, că aci încă nu s’a lăţită între dame fumatură, ca în alte părţi. Conformă dateloră statistice, în Un­garia s’au fumată anulă trecută 530 mili­one ţigări şi 670 milione ţigarete. Dăcă luămă, că în întregă ţera furnază 4 mili­­oane indivizi atunci pe fie­care dintre ei cadă pe ună ană 132 ţigări şi 163 ţigarete şi la acestea mai suntă încă de a­ se adă­oga tutunulă importată, tutunulă de lu­lea şi celă de specialitate, cami asemenea furneză ună cuantă considerabilă. Consumulă ţigărilor­ a crescută forte multă faţă cu anulă 1893, astfelă încâtă în a. 1894 s’au trecută 28 milione ţigări. De cea mai mare popularitate se bucură „Scurtele“, din cari anulă trecută s’au con­sumată 232 milione. Urmază npoi vPorto­­ricou cu 65 milioane, „ Verginia“ cu 36 mii. ,, Cuba-Por­tolicou cu 71 mii , „Britanica“ cu 31 mii. şi vTrabuccou cu 15 milioane. De aci se poate deci vedea câţi bani se prefacă în Ungaria într’ună ană în lumă. Dare de samă şi mulţămită publică. Braşov­, 26 Februarie 1895. Cu ocasiunea petrecerei cu dansă aran­jată în 4­­. c. de Reuniunea femeilor­ ro­mâne din lopă, au bine-voită a contribui peste taxa biletului de 1 fl. 50 cr. urmă­torii P. T. Domni: Aurelii Barcianu din Orăştia 1 fl. 50 cr., Căpitanulă Biju 50 cr., Căpit. Cernocrac 50 cr., N Henţu Selişte 1 fl., Alexandru Klenk 2 fl., Gerö László 1 fl 50 cr., Prefectură Braşovului Michailă de Mau­rer 8 fl. 50 cr., Laurenţiu Maximiliană 2 fl., Steli Mihalovici 2 fl., Silviu Moldovană Orăştie 1 fl. 50 cr., Diamandi Manole 50 cr., Dr. Adolf Mandl 50 cr., Valeriu Popă din Bănată 3 fl. 50 cr., Niculae Popovici 3 fl., Dr. Dumitru Popă 1 fl. 50 cr., Dr. Ștefană Popă din Arad­ 1 fl. 50 cr., Dr. Arpad Papp 50 cr., Iorgu Stănescu Ploesci 8 fl. 50 cr., Mihailă Stănescu 5 fl. 50 cr., Dumitru Stănescu 4 fl., Constantin Sasu Bucurescu 8 fl. 26 cr., Rusu Sirianulă Si­­biiul fl. 50 cr., Comerciantulă Schütz 8 fl. 50 cr., Dumitru Vulcu din Seliște 1 fl., Căpitanulă Visovia 50 cr. Prin D-na Elena A. Popovici s’au co­lectată dela Maria A. Popovici 10 fl. 50 cr. Prin D-na Elena Săbădeanu s’a colec­tata : Familia Bancotescu din Brăila 10 fl, Ioană R. Petcu din Brăila 6 fl., D-na Aurora Perlea din Brăila 20 fl., Gheor­­ghe Bidu Bucuresci 9 fl., D-na Aneta Ciu­lei 7 fl. 20 cr., Neculae Senius 5 fl., D-na Maria T. Ioană 1 fl. 50 cr. Suma tuturoră întrăriloră pănă acuma a fostă de 369 fl. 72 cr. Cheltuielile au fostă 271 fl. 92 or. Așa, că venitură curată este de 97 fl. 10 cr. Subscrisulă birou ală Comitetului Reu­­niunei femeilor­ române din locă îşi în­­pîinesce o plăcută datoriă, esprimândă adâncă simţită mulţumită a Comitetului în prima liniă Comitetului arangiatoră, care a ostenita pentru asigurarea acestui resultată frumosă ală petrecerei; apoi tuturoră P. T. Domni şi Domne, cari prin participarea şi contribuirea lor, au făcută posibilă ună succesă aşa de frumosă ală acestei petre­ceri românesc!. Agnes Duşoiu, Lazarfi Nastasi, preşedintă, actuală. DIVERSE. Uite anunţă nostimă. Pe tote anun­ţurile de căsătorie etc. le întrece următo­­rulă inserată, apărută 70 0­0 trecute în „Berliner-Tagblatt“ . „Titlu de prinţă, pe cale regală cu permisiunea guvernului (Eu­ropa de Suda) se vinde pe lângă ună preţă convenabilă. Ofertele au de a­ se înainta sub adresa „preţă convenabilă“. — Este în­trebarea acum, ce guvernă din Sudul­ Europei permite se se vândă o titulă de prinţi pe bani ? Celă mai frigurosă Februarie ală seculului al- XIX-lea. Luna lui Februarie a acestui ană a fostă cea mai frigurosă din­tre toate lunile lui Februarie din secolulă ală 19 lea in totă Europa, dar mai alesă în Elveţia. Numai în secolulă trecută se Zice, c­ă au mai fostă două erni, în cari frigulă din Februarie a fostă —8° Celsius și —8.5° C., va să Z’că mai mare și ca celă din Februarie a.­­c., care n’a trecută pe —7° Celsius. Pagina 3 Proprietara: Dr*. &sar*ei 33u?De^ianu. Redactori responsabili: Gregari*« Galeră.

Next