Gazeta Transilvaniei, martie 1895 (Anul 58, nr. 47-72)
1895-03-01 / nr. 47
Nr. 47/1895 tare rigurosă în causă, or abusurile eventuale a le pedepsi? Ministrul a declarată că din lipsa de date nu poate încă răspunde la acestă interpelare, der spune, că încă înaintea dispusă să se facă cercetare în causă, și deca se va constata, că s’au făcută abusuri, elă le va pedepsi cu asprime. Sclină, că între muncitorii dela minele din Viora, partea cea mai mare suntă Români. Plângerile lor ne suntă cunoscute în parte. —p— Işora Bârsescu va da încă acri, Mercuri şi Joi representaţiuni. Aflămă cu plăcere, că la sosirea artistei în Braşov, d-na Eufemia Bertsch i-a oferită cu multă amabilitate țină apartamentul în casa d-sale, pe câtă timpă va petrece aici. — p — Logodna principelui de Aosta, piarului vPosta din Berlină i se scrie din Roma, că în cercurile curţii italiene se vorbesce multă ■despre logodna principelui moştenitoră italiană cu Helena, principesa de Orlean. Principesa Helena de Orlean s’a născută la 13 Iunie 1871 și e a doua fiică a contelui de Parisa Ludovică Filipă. Principele Emanuel de Aosta s’a născută în 1869 și e celă mai tinără fiu ală principelui ,Amadeu de Aosta. — p— Leopold de Sacher-Masoch, cunoscutulă scriitoră germană, a murită alaltăeri la moşia sa din Hessa. El şi-a câştigată renume cu scrierea de novele, romane, drame sociale şi comedii. A fostă unulă dintre cei mai populari poeţi ai timpului modernă, cunoscută ca realistă pasionată. — o— Copilă pusă în terga. In piața săptămânală din Giuia, femeia țiganului Lakatos a dusă în tergă spre vendare ună băiată de 8 luni, cerendu dela cumpărătoră prețuia de 1 fl. v. a. Mai multoră femei li-a bătută la ochi băiatulă grăsuliu, bine fă- cută și negriciosă, dar n’au cutezată să momită nimică pe elă. In sfirşită o babă ie 60 ani, luându-şî curagiu, a oferita ţirancei 50 or. pentru copilă, dar acesta a declarată, că nu-lă vinde mai josă de 1 fl. Tergulă nereuşindă, afacerea a ajunsă la poliţiă, unde femeia Lakatos a declarată, că ea a căpătată copilulă dela o altă fanetă, ca să-lă lăpteze, dar că de 6 luni n’a primită nici o remuneraţia, din care causă ’a adusă la oraşă să-lă venelă cui îi trebue. trenorocitulă băieţelă a fostă dată, în urma acesta, unei femei cinstite pentru îngrijire, contra mamei denaturate s’a pornita ininstigaţiă. — o — Concertă. Mâne sără va concerta la estaurantulă Fleischer (Sorea) musica d-lui anca Găluşcă şi fiinlă, cari acum s’au rentorsă din Rusia, unde au concertată timpă e vre-o şese luni. Teatru germanii, d- sora Agatha Bârsescu ca G.spe. Când o artistă de talia d-sorei Agatha Bârsescu vine într’ună oraşă ca ală nostru, cesta este în sine ună evenimentă, ce ține în mişcare pe toţi iubitorii de artă. Pentru Românii braşoveni visita marei ariste are însă ună farmecă deosebită, căci eloră mai mulţi li se dă pentru primaa oră casiunea de-a vedé şi de-a admira în presiţiunile acestui mărgăritară între actorii ramatici ai timpului nostru, talentulă şi icultăţile eminente, sîrguinţa şi energia de eră a unei Românce. Daora Bârsescu a adusă cu sine ună enume bine stabilită în lumea mare germană. Nu noi îi vomă face deră elogiurile, rolul nostru este mai modestă, poate şi mai mulţămitoră, să ne bucurămă, că nia istă dată a gusta asera rara plăcere, ce-oferă ascultătorului arta adevărată, fîă ea nbrăcată şi în haina limbei germane căci, fatalmente, raporturile teatrale şi dramaturgice de dincolo, ori alte împrejurări, ’au permisă ca marele talentă ală elevei e odinioră a conservatoriului din Bucuesci să’și potă desfășura strălucirea sa pe cena română. Primula debută ală d-sorei Bârsescu GAZETA TRANSILVANIEI pe scena de aici a fostă ca „Magda“ în piesa „Heimath“, scrisă de celebrulă dramaturgă modernă Sudermann. „Magda“ este eroina, împrejurulă căreia se desfăşură totă acţiunea acestei piese. Ea ne presentă tipulă şi caracterulă unei femei, care, părăsindă ca fată casa părintescă, umblă prin lume şi după multe neajunsuri şi aventuri ajunge a-şi câştiga renume şi avere ca celebră cântărăță. In mijloculă triumfuriloră ei ea își aduce aminte de familia sa, din sânulă căreia fusese isgonită, pentru că n’a voită să se supună voinței de feră a tatălui său. Se decide a visita orașulă ei natală condusă mai multă de ună sentimentă de răsbunare; s’arate ea ce s’a făcută din fiica urgisită. Tatălă ei, ună locotenentă-colonelă în neactivitate cu principii severe morale, se opune mai întâiu a o primi în casa sa. Dar intervie preotulă din locă, care ceruse odini- ară mâna Magdei, însă respinsă de ea se resignase și nu voi a se mai căsători, căci o iubia numai pe ea. Acesta stăruesce acuma în modă desinteresată pentru a împăca pe Magda cu familia ei şi reuşesce a mijloci primirea ei în casa părintescă. Aici însă Magdei tote ’i se pară prea strimte, ea obicinuită la viaţă de oraşă mare, cu alte vederi despre lume, nu se mai poate înţelege cu părinţii săi, numai pentru sora ei mai tânără are o deosebită atracţiune, se face protectarea ei şi îi promite a-i da cauţiunea de lipsă, pentru ca să se potă mărita după ună sub-locotenentă. Tatăl Magdei, care suferise multă din causa ei, mereu preocupată de onoarea casei sale, voia să-i cunoscă trecutul, dar ea evita de a i-’l descoperi. Atunci apare pe scenă ună consiliară guvernială, cu care cântăreţa avuse relaţiuni. Majrda se vede silită a descoperi tatălui ei, că are şi o fiică dela acelă bărbată, care a părăsit-o cu necredinţă, lâsându-o în cea mai mare miseriă. Bătrânulă colonelă se decide a cere satisfacţia de la seducătorul fiicei sale. Atunci intervine din nou preotulă dezinteresata şi înduplecă pe „Magda“ a salva liniştea tatalui ei, primindă să se căsătorescă cu consilierulă, care se vede asemenea silită a-i cere mâna. Asupra unui punctă însă nu se potă învoi. Consilierulă se opune a primi pe copila loră în casă, ca să nu dea lumei ocasiune de a cârti; atunci sentimentulă de mamă ală Magdei se revoltă și’lă dă pe uşă afară. Urmază o scenă forte agitată între Magda şi tatălă ei, care pentru repararea onoarei insistă ca totuşi să se mărite, pănă ce fiica lui îi mărturisesce, că n’a avută relaţii numai cu consilierulă. Atunci bătrânulă colonela se repede c’una revolvere asupră-i, în momentulă acela însă cade mortă lovită de apoplexiă. D-sora Bârsescu ni-a făcută să vedemă o „Magdă“, pe care nici autorulă nu şi-a putut’o dori mai perfectă. Cu-o măiestriă admirabilă asolută să dea viaţă acestui rolă pănă în cele mai fine nuanţări ale lui. Cu-o virtuositate neîntrecută sărea dintr’o lume de idei şi de sentimente într’alta, înfăţişândă luptele sufletesc! ale femeii, care se depărtase aşa de multă de moravurile casei părintesce, dâră a căreia inimă se lupta necurmată cu simţură de datoriă şi cu iubirea de mamă. Toate însuşirile bune şi rele ale Magdei, firea ei uşoră şi totuşi neînduplecată, mândria şi capricieîe artistei resfăţate, energia ei în luarea de hotărîrî grabnice şi desperaţia, ce-o cuprindea vădendu-se ea, cântăreţă adorată, în cătuşele convenienţelor casei părintesc!, bunătatea foimei, ce a dovedit’o mai alesă faţă cu sora sa şi admiraţiunea ce-o păstra pentru desinteresatură ei amică, din toate acestea-sora Bârsescu a făcută ună întregă, prestându ne ună caracteră de femeiă, aşa cum în adevără se găsesce în lumea mare de acil. Cu cea mai mare încordare publiculă urmărea fiăcare mişcare a artistei şi se delecta la jocul ei plină de spirită şi de temperamente, aplausele lui sgomotoase şi însufleţite o rechiămară pe scenă de repeţite ori după fiecare actă. Teatrală era îndesuită. Multă lume din societatea română. Când a apărută pe scenă, artistei i s’a oferită din partea domnelor române de aici o liră frumosă de flori naturale, de cari atârnau pandici tricolore, şi i s’au aruncată mici buchete de flori. Raporturile sanitare şi mişcarea populaţiunei în braşova, în anulu 1894, înaintea nostră avem o raportulă despre starea sanitară şi mişcarea populaţiunei din oraşul Braşovă, în anul trecuta 1894, din care raportă estragemă urnătorele date : Raporturile sanitare şi mortalitatea în jumătatea întâiu a anului au fostă nefavorabilă, dar cătră finea anului s’au îmbunătăţită. In luna lui Februarie s’au ivită corii (Maseni), cari în Aprilie au luată caracteră epidemică şi au durată pănă în Septemvre, fără ca să fiă mortalitatea însă considerabilă. Cu încetarea corilară s’a ivită crupulii însă nu în modă epidemică, şi puţini copii au murită în acestă bolă. Anulă trecută s’a finită lucrarea apaductului, care are o influinţă bine-făcătore, din punctă de vedere sanitară, asupra poporaţiunei, mei alesă s’a micşorată prin acesta numărulă casuriloră de tifus, cari în 1893 au fostă 110, or în 1894 numai 26, şi şi dintr’acestea 4 s’au importată din afară. Conformă statisticei generale în anul trecută s’au bolnăvită : în cori 527, în difteritis 23, scarlat. 9, crupă 77, vărsată 51, tifusă 26, friguri de nasceri 10 şi în influenţă 28 de individi; au murită : în diferitis 10, scarlat. 2, cori 37, crupă, 46, tifus 10, friguri 6, aprindere de plămâni 41, tuberculosă 96, catară de intestine 80 de persoane. Deci au murită de toţi 791 de persoane, dintre cari 415 de genulă bărbătescă şi 376 de genulă femeiescă. Dintre cei morţi 82 au fostă străini. Copii născuţi morţi au fostă 41. Astfelă totă pe 1000 omeni se vină 25.7 caşuri de decesă. In viaţă s’au născuta 887 copii, dintre cari 456 de genulă bărbătescă și 431 de genulă femeiescă, așa că pe 1000 de locuitori se vină 28,8 cașuri de nascere. Suma totală a locuitorilor este 30.739. Făcendu-se calculă după singuratice confesiuni, au murită: rom-catolici 195 (98 bărb. 97 femn.), evangelici-luterană 141 (72 b. 69 f.) helveţieni şi unitari 56 (35 b. 21 f.), greco-orientali 303 (114 b. 159 f.) israeliţi 149 b. 5 f.); s-au născută în viaţă: rom.-catolici 243 (132 b. 111 f.), evang.luth. 232 (115 b. 117 f.) elveţieni şi unitari 55 (30 b. 25 f.), greco-orientali 332 (168 b. 164 f.) israeliți 25 (11 b. 14 f.). Luândă în considerare amendoaue marginile vieții, reiese, că în cei dintâiu ani ai vieții au murită 198 (112 b. 86 f.) indivizi, oi în etate de peste 80 ani 32 (16 b. 164). Imprmentări din oficiu sau făcută 10 dintre cari 6 caşuri se referă la sinucigaşi, ori la nenorociţi. Câtu se cheltuesce cu fumatuiu? Pe când representanţii poporului în parlamentulă ungară se plângă, că poporulă sărăcesce şi se ruinâză economicesce, şi că anulă 1894 a fostă forte nefavorabiă din punctă de vedere financiară, direcţiunea reg. ung. a regiei de tutună vine şi constată cu date nerăsturnabile, că poporaţiunea Ungariei în anulă 1894 a consumată mai multă, ca patru dexi şi şese mlioane florini în tutună şi ţigări. Venitele din tutună în anulă trecută au fost cu 2 milioane fl. mai mari, ca în 1893. Astfel, doar în Ungaria pe fiăcare omă cadă, ca spese pentru tutună, pe ună ană 2 fl. 70 cr., luândă şi aceea în considerare, că aci încă nu s’a lăţită între dame fumatură, ca în alte părţi. Conformă dateloră statistice, în Ungaria s’au fumată anulă trecută 530 milione ţigări şi 670 milione ţigarete. Dăcă luămă, că în întregă ţera furnază 4 milioane indivizi atunci pe fiecare dintre ei cadă pe ună ană 132 ţigări şi 163 ţigarete şi la acestea mai suntă încă de a se adăoga tutunulă importată, tutunulă de lulea şi celă de specialitate, cami asemenea furneză ună cuantă considerabilă. Consumulă ţigărilor a crescută forte multă faţă cu anulă 1893, astfelă încâtă în a. 1894 s’au trecută 28 milione ţigări. De cea mai mare popularitate se bucură „Scurtele“, din cari anulă trecută s’au consumată 232 milione. Urmază npoi vPortoricou cu 65 milioane, „ Verginia“ cu 36 mii. ,, Cuba-Portolicou cu 71 mii , „Britanica“ cu 31 mii. şi vTrabuccou cu 15 milioane. De aci se poate deci vedea câţi bani se prefacă în Ungaria într’ună ană în lumă. Dare de samă şi mulţămită publică. Braşov, 26 Februarie 1895. Cu ocasiunea petrecerei cu dansă aranjată în 4. c. de Reuniunea femeilor române din lopă, au bine-voită a contribui peste taxa biletului de 1 fl. 50 cr. următorii P. T. Domni: Aurelii Barcianu din Orăştia 1 fl. 50 cr., Căpitanulă Biju 50 cr., Căpit. Cernocrac 50 cr., N Henţu Selişte 1 fl., Alexandru Klenk 2 fl., Gerö László 1 fl 50 cr., Prefectură Braşovului Michailă de Maurer 8 fl. 50 cr., Laurenţiu Maximiliană 2 fl., Steli Mihalovici 2 fl., Silviu Moldovană Orăştie 1 fl. 50 cr., Diamandi Manole 50 cr., Dr. Adolf Mandl 50 cr., Valeriu Popă din Bănată 3 fl. 50 cr., Niculae Popovici 3 fl., Dr. Dumitru Popă 1 fl. 50 cr., Dr. Ștefană Popă din Arad 1 fl. 50 cr., Dr. Arpad Papp 50 cr., Iorgu Stănescu Ploesci 8 fl. 50 cr., Mihailă Stănescu 5 fl. 50 cr., Dumitru Stănescu 4 fl., Constantin Sasu Bucurescu 8 fl. 26 cr., Rusu Sirianulă Sibiiul fl. 50 cr., Comerciantulă Schütz 8 fl. 50 cr., Dumitru Vulcu din Seliște 1 fl., Căpitanulă Visovia 50 cr. Prin D-na Elena A. Popovici s’au colectată dela Maria A. Popovici 10 fl. 50 cr. Prin D-na Elena Săbădeanu s’a colectata : Familia Bancotescu din Brăila 10 fl, Ioană R. Petcu din Brăila 6 fl., D-na Aurora Perlea din Brăila 20 fl., Gheorghe Bidu Bucuresci 9 fl., D-na Aneta Ciulei 7 fl. 20 cr., Neculae Senius 5 fl., D-na Maria T. Ioană 1 fl. 50 cr. Suma tuturoră întrăriloră pănă acuma a fostă de 369 fl. 72 cr. Cheltuielile au fostă 271 fl. 92 or. Așa, că venitură curată este de 97 fl. 10 cr. Subscrisulă birou ală Comitetului Reuniunei femeilor române din locă îşi înpîinesce o plăcută datoriă, esprimândă adâncă simţită mulţumită a Comitetului în prima liniă Comitetului arangiatoră, care a ostenita pentru asigurarea acestui resultată frumosă ală petrecerei; apoi tuturoră P. T. Domni şi Domne, cari prin participarea şi contribuirea lor, au făcută posibilă ună succesă aşa de frumosă ală acestei petreceri românesc!. Agnes Duşoiu, Lazarfi Nastasi, preşedintă, actuală. DIVERSE. Uite anunţă nostimă. Pe tote anunţurile de căsătorie etc. le întrece următorulă inserată, apărută 70 00 trecute în „Berliner-Tagblatt“ . „Titlu de prinţă, pe cale regală cu permisiunea guvernului (Europa de Suda) se vinde pe lângă ună preţă convenabilă. Ofertele au de a se înainta sub adresa „preţă convenabilă“. — Este întrebarea acum, ce guvernă din Sudul Europei permite se se vândă o titulă de prinţi pe bani ? Celă mai frigurosă Februarie ală seculului al- XIX-lea. Luna lui Februarie a acestui ană a fostă cea mai frigurosă dintre toate lunile lui Februarie din secolulă ală 19 lea in totă Europa, dar mai alesă în Elveţia. Numai în secolulă trecută se Zice, că au mai fostă două erni, în cari frigulă din Februarie a fostă —8° Celsius și —8.5° C., va să Z’că mai mare și ca celă din Februarie a.c., care n’a trecută pe —7° Celsius. Pagina 3 Proprietara: Dr*. &sar*ei 33u?De^ianu. Redactori responsabili: Gregari*« Galeră.