Gazeta Transilvaniei, aprilie 1895 (Anul 58, nr. 73-96)
1895-04-01 / nr. 73
Nr. 73—1895 serica Albă). După terminarea serviciului divin, noulă archireu P. S. Nifonă Ploeşteanu, împreună cu I. P. S. Mitropolita Primată, P. S. Episcopă ală Huşiloră, d-nu Nitzulescu decanulă facultăţei de teologie, d-nii Dobriceanu şi Pascală, epitropii bisericei Albe, precum şi uă numără însemnată de preoţi, profesori şi prietini, au mersă în palatură metropolitană, unde P. S. Nifonă Ploeaşteanu, îmbrăcată fiindă cu mantia şi avândă cârja archierescu în mână, a pronunţată cuvântare mişcătore cătră Metropolitulă. La cuvântarea P. S. Nifonă Ploeşteanu, a răspunsă I. P. 8. Mitropolitulă Primată în scurte cuvinte, dar bine simţite, — constituindă acestea pentru noulă arohiereu ună adevărată, sinceră şi părintescă stată. — o— Permutare. Cetimă în „Sentinela Dobrogei“. D. Ioana Sântu, şefulă vămii din ■Constanţa, este permutată pe dliua de 1 Aprilie ca șefă ală vamei din Sulina. D. Sântu ori pe unde a fostă a lăsată cele mai bune impresii. — o — ■4 Una medicamentă de casă foarte întrebuinţată. Cererea crescândă după Moll’s Franzbrantwein şi sare dovedesce, că e ună mijlocă forte bună și alinătoră de dureri contra reumatismului Sticla HO cr. Se poate căpăta zilnică prin poştă dela farmacistulă A MOLL, k. u. k. Lreferantă ală curţei, Viena Tuchlauben Nr. 9. In depourile din provinciă se seceră preparatele lui Moll, provedute cu marca şi subscrierea. Dela comună. In şedinţa de Mercuri a representanţei comunei Braşov, ţinută sub preşedinţa locţiitorului de primară Jakobi s’au pertractată vr’o 16 puncte din ordinea de cji. Au premiesă câteva interpelări, dintre cari amintimă pe aceea a d-lui V. Bologa privitoare la construirea unei şosele în Blumena din gonglă cu strada fântânii în interesulă lărgirii oraşului, care cestiune la cererea interpelantului, s’a decis a se pune la ordinea cifrei într’o şedinţă viitore. S’a acordată ună adausă la salatele amploixdilor, dela oficiultî de amanetare, ca ajutoră din causa scumpetei, de 844 îl., cu 265 fl. mai multă ca în anulă trecută. — A urmată actulă solemnelă ală depunerei votului şarjeloru pompierilor voluntari. Preşedintele le ţină o alocaţiune, ce au ascultat pe membrii adunării stândă în piciore. Pompierii Kreutz şi Vargyasi au fostă distinşi pentru serviciulă de 10 ani cu medalia orăşănescă. — La propunerea d-lui Bologa s’a desbătută de urgenţă asupra cererei Eforiei române şcolare gr. or., ca se i se vândă de cătră oraşă 441 metri pătraţi din teritoriilă învecinată cu aşa numita fabrică de oleiu, care este proprietatea Eforiei, oferindă a plăti 50 cr. de metru pătrată. Primăria a propusă să se cară prețulă de 1 fl. de metru pătrată. Contra acestei propuneri au vorbită d-nii advocaţi Strevoiu şi directorulă Bologa, arătândă, că Eforia vra sâ cumpere acelă pămentă pentru a-lă folosi în interesă culturală școlară, și că aceasta trebue să se ia în deosebită considerație la stabilirea prețului. In urmă a hotărâtă adunarea, ca Eforiei să i-se cedeze acelă locă cu preță de 50 cr. m. p. Cererea firmei Fried. Csell, ca tată în acea parte din Blumena să i se cedeze din pământul comunei 761 metri pătraţi cu 1 fl. de metru, s-a primită asemenea fără modificare. Membrii români ai congregaţiei din Sibiiu. Publicăm şi aici, după listele oficiale, numele membrilor români ai representanţei comitatului Sibiiu: 1. Membrii aleşi. 1. Ioană Bechnitz. 2. Leontină Simonescu. 3. Mateiu Voileanu. 4. Dr. Remus Roşea. 5. Ioană Piso. 6. Zevedeiu Mureșană. 7. Sergiu Medeanu. 8. Dr. Pompiliu Isacă. 9. Ionă Bojiţa. 10. Nicanoră Fratesă. 11. Avramă Păcuraru. 12. Ionă Streuha. 13. Ionă Oncescu. 14. Ionă Maximă Vulcu. 15. Ionă Măcelăria. 16. Nicolae Ivană. 17 .Eugenă Brote. 18. Dr. Nicolae Maierfi. GAZETA TRANSILVANIEI 19. Nicolae Cristea. 20. Septimiu Albini. 21. Nicolae Henţiu. 22. Dr. Nicolae Calefară. 23. Dr. Daniilă Barcianu. 24. Petru Floriană. 25. Ionă Cândea. 26. Constantină Popoviciu. II. Membrii virilişti. 1. Mironă Romanulă. 2. Dr. Aurelă Brote. 3. Partenie Cosma. 4. Dr. Octaviană Russu. 5. Ionfi Popa. 6. Nicolae Vidrighină. 7. Dumitru Vidrighină. 8. Constantină Bugarsky. 9. Ionă Hania. 10. Ionă Preda. 11. Alexandru Lebu. 12. Zahariă Boiu. 13. Ionă Răcuciu. 14. Onoriu Tilea. 15. Dr. Ionă Nemeşă. 16. Elcă Popă. 17. Ionă Ohniţu. 18. Ionă Vidrighină. 19. Ionă Micu. 20. Oprea Burza. 21. Stană Iona Banciu. 22. Ionă Iuga. 111. Membrii suplenţi: 1. Avramă Adrienescu. 2. Ionă Dreganu. Dela Academia Română. Publicămă aici textulă scrisorii, ce a adresat’o doamna Elena Turnescu preşedintelui Academiei Române, în care îi face cunoscută donaţiunea d-sale : Domnule Preşedinte, Subsemnata, văduvă a răposatului doctoră Niculae Turnescu, rogă Academia, să primescă o rentă anuală de două mii lei, ce mă obligă a-i vărsa la 15 Mai ale fiecărui ană, prin domnulă Ionă Kalinderu, membru ală acestui cârpă, cu esplicaţiunea urmatoare: O mie de lei să fie la complecta disposiţiune a Academiei române, care-i va pute întrebuinţa precum va crede cu cale. Cealaltă mie să o întrebuinţeze în întregul ei, la sporirea fondului de dotaţiune, ce se va înfiinţa conformă testamentului fundatorului la Institutul de fete Ionă Otteteleşanu, care în urma donaţiunei făcute de d-la Ionă Kalinderu, este acum sub înalta conducere a Academiei române. Acestă rentă o voiu servi în amintirea multă regretatei mele fiice Maria Turnescu, morta la Horea vârstei şi spre a lega memoria ei, care mi-a rămasă aşa de scumpă, de ună aptă, care va folosi mai cu samă la îmbunătăţirea sortei maltoră tinere române. Voiu lua la timpă măsuri pentru-ca continuarea acestui venită anuală să fie asigurată Academiei, în orice eventualitate, şi după încetarea mea din viaţă, neîndoindu-mă, că voiu fi astfel în conformitate de sentimente cu scumpii mei copii. Primiţi Vă rogă, domnule preşedinte, încredinţarea prea osebitei mele stime. Bucuresci, 8 Martie 1895. Elena Dr. N. Turnescu. Eră şi răspunsulă Academiei la acesta scrisoare: Nr. 7036. Prea stimată doamna! In şedinţa solemnă a Academiei române dela 11 al unei curente, ţinută sub preşedinţia Maiestăţei Sale Regelui, s’a dată cetire scrisorei, ce ce aţi bine-voită a adresa acestui Institută la 8 Martie curentă. Donaţiunea unei rente anuale de două mii lei, ce o faceţi Instituţiunei noastre prin acestă scrisoare, a umplută de recunoscinţă inimile membrilor Academiei; dar simţămintele de recunoscinţă se voră reînoi anuală mai alesă în inimile fragede ale copilelor române sărace, a căroră crescere şi instrucţiune se face sub îngrijirea Academiei în Institutur, fundata de simţămintele nobile şi generose ale lui Ionă Otteteleşanu, ale Elenei Otteteleşanu şi ale lui Ionă Kalinderu. Fapta de pietate şi de generositate, precum este a domniei Vostre, suntă cea mai reală mângăere adusă dureriloră şi suferinţeloră pământesc!, căci ele răspândescă rodulă bine-faceriloră preste cei mulţi şi preste cei slabi. Prin acăstă donaţiune V’aţi înscrisă numele între generoşii donatori ai Academiei române, ai celei mai înalte Instituţiunî de cultură a neamului nostru. Academia Română a primită donaţiunea domniei voastre cu atâtă cu mai mare bucurie cu câtă aceasta este — după donaţiunea princesei Alina Ştirbei — a doua donaţiune făcută Academiei de o matronă română. Interesulă astfelă arătată instituţiunei noastre de femei, este pentru noi cea mai vie dovadă, că întrega societate românescă bine simţitore şi bine cugetătore pentru progresul culturei naţionale, s’a pătrunsă de însemnătatea şi de foloasele culturale aduse de acestă Instituţiune. Avem o onoare a Vă esprima, prea stimată domnă, simţămintele de cea mai profundă recunoscinţă şi cele mai vii mulţămiri ale Academiei române, pentru generoasa donaţiune, pe care aţi binevoită a i-o face. Primiţi, Vă rugămă, prea stimată domnă, încredinţarea prea înaltei noastre consideraţiuni. Bucuresci, 16/28 Martie 1895. Vice-preşedinţi: I. C. Negruzzi, V. A. Urechiă, Dr. D. Brândză. Secretarulă generală: D. Sturdza. Articolii de resboiu japonezi. Astăciî, când decurge în Ostala îndepărtată resbelula dintre cele doue state asiatice, China şi Japonia, nu va fi neinteresantă a cunosce articolii de resboiu, cari trebue se fiă credenlă fiăcărui soldată japonesă. Imperatură Mutsujuto vorbesce în introducere, precum şi în articolii următori, în persona întâin cătră oficierii şi soldaţii sei. Dămu aci în reasumată conţinutulă aceloră articol! : Armata patriei noastre în fie-care perioda trebue să fiă ţinută laolaltă şi condusă de împăratură. Eu conducă deci în personă totală, ce aduce cu sine puterea cea mai înaltă, fără de-a lăsa acesta conducere supuşiloră. Eu sunt celă mai mare domnă ală armatei şi vă privescă pe voi ca pe ratjimulă meu celă mai însămnată. Deci pretindă dela voi următorele: 1. Datorinţa de căpetenie a soldatului este, să fie credinciosă. Armata în care nu domnesce fidelitatea la ună incidenţă neaşteptată, samănă cu o câtă de omeni, cari ca şi corbii, sbara din toate părţile făr’ de nici o ordine. Gândiţi-vă totdeuna, că credinţa e mai grea, decâtă ună munte, cr moartea mai uşoră, decâtă o până de cocoră. 2. Soldatulă trebue să aibă o purtare cuviinciosă. Fiăcare soldată, dela mareşală pănă la ultimulă gregară, îşi are rangulă său, şi celă de rangă mai mică e supusă celui de rangă mai mare, chiar ca şi mine. Superiorului nu trebue să se porte cu dispreţă şi cu fală faţă cu inferiorulă. 3. Soldatulă trebue să fie viteza. Vitejia din veci a fostă o însuşire nobilă a imperiului meu, şi ea e de două specii: vitejiă mică şi vitejiă mare, după cum o manifestă soldatulă. Vitezulă are să fiă blândă în purtare, căci de altcum e urgisită, ca şi ună lupă turbată. 4. Soldatulă trebue să fiă omă de onoare. Elă adecă trebue să-şi ţină cuventul ei şi să nu promită, ce nu pote împlini, căci de altă-mintrelea căinţa vine prea târejiu. 5. Soldatul trebue să fie simplu. Să nu se înveţe cu comodităţi şi fuduliă şi să nu prădeze, căci aşa devine slăbănogă şi imorală. Aceşti cinci articoli să-i aveţi totdeauna înaintea ochilor. Pentru realizarea lor, e de lipsă o inimă adevărată, care împlinesce orice lucru. Articolii aceştia suntă morala publică a naturei şi datorinţa vieţii omenesci. Decă fiăcare soldată ii va urma, cu fiăcare dintre voi voiu fi mulţămită. Dată, în 4 Ianuarie din a 15 Mâră, turnată de furtună, şi nu de securea mea, mă făcu să n’am linişte şi să nu potă de locă dormi, înainte de a serări de cjiua mă sculai, grăbii în grădină şi cu toate că viscolulă urla încă, mă apucai de lucru şi nici mă succesă din vieţa mea nu mă umplu mai multă cu bucuriă, decâtă momentulă, în care arborele puternică cădu cu mare sgomotă la pământă.“ Cum suntă plătiţi ijiariştii în America. diarulă „Forum“ publică ună interesantă articolă asupra lefurilor diariştilor din America. „In America“, 4i°e numitulă diară, „apară 20.000 djiare, dintre cari 200 de di. Aceste 20.000 diare represintă ună capitală de 700 milioane fl. şi cuprindă ună materială preţuită cu 200 mii. fl. Profitul anuală se urcă la 900 mii. fl. şi editorii plătescă ca lefuri 350 mii. fl. In New-York sesistă măseră-redactoră care agonisesce 120.000 fl., chiar suma cu care plătescă Statele Unite pe preşedintele lor, apoi suntă mai mulţi redactori, care câştigă 30—39.000 fl., adecă mai multă, decâtă miniştrii. Peste totă şefu-redactorii diarelor mari americane capătă 12—21.000 fl., scriitorii articolelor de fonda 12.000 fl., criticatorii şi cronicarii locali 7200—9000 fl., şi raportorii 2100— 7800 fl. lefa anuală, aceştia din urmă după cum aducă solri mai mici sau mai însemnate, sau după cum descriu crime şi publică intervievuri valoroase. In Saint-Louis asemenea suntă bine plătiţi diariştii, treptată dela 1800- 19.000 fl. In Boston ei câştigă pe ană 5400—14.000 fl. anuală. In Washington, Philadelphia şi Baltimore raportul fi e totă acelaşi, or în Chicago chiariştii suntă şi mai bine plătiţi, decâtă în numitele oraşe.“ Mutsuhito. NECROLOGYI. Olga Maria Maager, fiica notarului publică reg. Iosifă Maager, a răposată alaltăeri sora în etate de 11 ani, după o bilă grea, şi va fi îmormântată azil. Vineri, după ameeri la 4 ore, în cimiterul evang. din locă. OSVEHSE. Ce a causat lui Gladstone o noapte nedormită. Bătrânulă Gladstone, fostul ministru-preşedinte ală Angliei, ală cărui simnţă de umanitate îlă cunosce întreaga lume, se bucură de ună somnă forte sănătosă. „îmi aducă aminte numai de o singură nópte“, fuse eră cjhele trecute cătră ună intervievatoră, „în care n’am putută dormi. Iucepusem adecă înfina precedentă a tăia ună stejară puternică și voiamă să-mi finescă lucrulă a doua efi dimineța. Peste nópte se ispaună viscolă îngrozitoră, şi frica, că arborele va fi răs Pagina 1 O Literatură. Au apărută „Convorbiri literar©“ anula 29 Nr. 4 cu următorulă sumară: V. Alexandri: Scrisori din 1869; C. Radulescu-Motru: Crisa sciinţifică contemporană ; Duiliu Zamfirescu: Viaţa la ţară — Romană — (urmare); Mihailă Dragomirescu: D-nii Gherea-Dobrogeanu şi A. Densuşianu faţă de Eminescu; Henrik Ibsen: Copilulă Egolf, dramă în 3 acte (actură III); Teresa Stratilescu : Scrisori din Anglia; Duiliu Zamfirescu: Pe mare (poesie); N. Basilescu: Ad Lesbiam (după Catullus); Dumitru Evolceanu: Cronica literară ; Ionă C. Bacalbaşa, „De focu birului“; C. Lusica: Dare de semă despre „Noţiuni de istoria limbii şi literaturii românesci, alcătuite de Gh. Adamescu“. M: Ună neerlandez filoromână. Revista publicaţiuniloră. Preţulă unui esemplară 2 lei. * A apărută Nr. 15 şi 16 din al doilea ană ală interesantei reviste „Amicala Progresului Românii“, având ună sumară forte variată, conţinând diferite articole referitoare la medicina populară, sciinţe medicale, higiena animalelor, agricultura, viticultura, avicultura, sciinţe şi psichologie, arte, literatură, industria moritoră, industrieie naţionale, economia casnică, bibliografie etc. etc. După cum vedemă Revista „Amicula Progresului Românii“ este o publicaţiune instructivă şi amusantă, ună felă de encclopedie, dândă ună resumată ală mişcărei intelectuale a spiritului omenescă, desvoltândă situaţiunea sciinţelor şi artelor lor în România. Abonamentul de lux 30 lei pe ană, ediţia simplă 15 lei pe ană. Numere de probă gratis şi franco. Administraţia Bucuresci 140, Strada Ţeranilor. A PJT“ Domnii abonenţî, cari încă nu şi-au reînoitit abonamentul, sunt ei rugaţi a grăbi cu reînoirea, ca espedarea dracului să nu sufere întrerupere. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Proprietarii: Op. Aurel Mureşianu. Redactorii responsabili: Gregoriu Maiori.