Gazeta Transilvaniei, mai 1895 (Anul 58, nr. 97-120)

1895-05-02 / nr. 97

Pagin­­a 2, cele două proiecte bisericesci politice vin spre desbatere în camera magnaţilor Marţi în 14­1. o. Recepţiunea israelită a căd­ut de tot, or proiectul despre liberul eserciţiu religionar a putut învinge numai­­ prin eliminarea unei însemnate părţi din el. Cum aşa­dară ar puta guvernul­ Bánffy să se presente de nou în camera magnaţilor cu aceste proiecte, când primirea lor nu numai că nu întrunesce nouă garanţii, dar în afacerea, care preocupă acum şi străină­tatea, guvernul a ajuns în situaţii umili­­toare şi satisfacţia a primit-o partea care a vătămat, or nu cea vătămată. Acestea au fost motivele în urma cărora, guvernul a­­ trebuit să pună alternativa extremă.“ „Keleti Értesítő“ vorbind de călătoria lui Bánffy la Viena, cppii că îi va cere, ca domnitorul să decidă acum în cauză. Punc­tul da vedere al guvernului este, ca pasul diplomatic, pe care de bună voiă şi l’a oferit ministrul de externe, sâ se întâmple, adecă nota referitoare la acesta să se tri­mită la Sf. Scaun, aşa încât să se potă ra­porta despre acesta încă înainte de­ a se începe în camera magnaților desbaterea asupra celor două proiecte bisericesci. Tot odată Bánffy va cere satisfacţia într’o formă, care să eschidă ori­ce îndoială, la cas con­trar el va da dimisia guvernului subscrisă deja în consiliul de ministru de toţi membrii ca­binetului. De altfel în consiliul de miniştri s’a hotărît şi aceea, ca răspunsul la interpe­laţia lui Helfy să se dea acii, cel mult mâne (Marţi). La cas, când Bánffy n’ar scoate-o bine la Curte, atunci eo ipso nu se va mai da nici un răspuns, fiind destul răspuns di­misia guvernului. Se cjice, că deja Vineri guvernul a urgitat trimiterea notei, dar n’a primit nici un răspuns. * Corespondentul din Roma al lui „Neue Freue Presse“ scrie, că în Vatican se aşteptă cu cea mai mare încordare resolvarea con­flictului Kálnoky-Bánffy. Papa a rămas forte deprimat în urma întorsăturei neaş­teptate a lucrurilor şi a spus cu multă amă­răciune cardinalilor, că de secuii, acum se întâmplă prima dată, ca un representant al St. Scaun să fi fost tractat atât de stân­gaci din partea unei puteri străine. Când a­­cis acestea Papa nu cunoscea nota lui Kálnoky adresată cătră Bánffy. * Kreuzzeitung“ primesce din Viena ur­­mătorea scrie: Pe cum se anunță din is­­vor acreditat, nunciul Agliardi va rămâne negreşit la locul său. Deci însă se va face demarsa cerută cu atâta neruşinare depressa jidovască, Agliardi va fi făcut îndată cardi­nal, şi postul de nunciu papal din Viena va rămâne neocupat. Agliardi a lucrat în de­plină consonanţă cu Papa şi cu Rampolla. * Asupra opiniunei, ce-o are Vaticanul în acăstă afacere, se telegrafiază din Roma următorele: Isteţimea cu care principele Windisch­­grătz s’a scitit scote din impasul în care era să-i aducă interpelaţia lui Dipauli în parlamentul central din Viena, a făcut bună impresiune în Vatican. In oficiul secretariatului papal nu voesc să pună piedeci împăcărei dintre Kálnoky şi Bánffy. Deci se va face din partea lui Kálnoky re­­clamaţiune la Roma, acesta va fi primită şi se va resolva în mod conscienţios. Vatica­nul doreşte pacea cu atât mai vârtos, că ea ar lăsa neatins pactul, pe când repășirea lui Kálnoky ar ave urmări, cari ar provoca întărirea elementelor radicale din Un­garia. Contele Ferdinand Zichy a publicat în „Fejérmegyei Lapok'­ un articol forte in­teresant asupra „cestiunei nunciului“, pe care l-a reprodus și „ Vaterland11. In articolul acesta Zichy 4'°®! c& *n‘ trega afacerea a fost dela început o intrigă contra lui Kálnoky, înscenată la sfatul lui Tisza și Csoky, căci altfel Tisza ar fi des­­fătuit pe Bánffy cu privire la interpelare. Mai' întâiu a fost provocat calvinul Hor­váth Gyula să facă interpelarea, acesta însă a respins ofertul şi a fost că interpelaţia s’o facă un catolic. Astfel a fost însărcinat Terényi să interpeleze. Demonstraţia din par­tida liberală a arangiat’o Fodmaniczky, ca să facă se apară, că contra lui Kálnoky nu stă numai Bánffy, ci întragă partida libe­rală. Tisza a voit simplu să facă un scan­dal politic, ca să răstărne pe Bânffy, și astfel se cadă și Kálnoky, în care Tisza vede piedeca domniei familiei sale. * „Osservatore Romano“ publică o des­­mințire din partea nunciului Agliardi, care declară de false toate cele scrise despre vor­birile lui private şi despre toastele sale ţi­nute cu ocasiunea călătoriei sale prin Un­garia. Desminţirea aceasta a fost trimisă mai întâiu la o fotă semi-oficiosă litografată din Pesta, care însă a refusat publicarea ei. In acastă desminţire nunciul Agliardi declară, că el n’a împuternicit pe nimenea, ca să-i publice vorbirile și toastele sale din Un­garia, și că prin urmare, tot ce s’a publi­cat despre acelea, este un întreg falsificat. * Un corespondent al ziarului „Magya­­rorszâg“ a avut de curând o convorbire cu nunciul papal Agliardi. La întrebarea co­respondentului, că pre trimisu-s’a nota la Roma, nunciul a răspuns: — După cunoscința mea, până acum nu s’a făcut nicî o reclamaţiune în Viena, sau la Itema cu privire la călătoria mea în Un­garia. — In ce raport stă Escelenţa Vostră cu ministrul de esterne? — Relațiile bune, care au fost între noi de când mă aflu aici, peste tot aia nu sunt turburate. — Când aţi vorbit mai în urmă cu contele Kálnoky ? — Sunt câteva zile de când nu ne-am întâlnit. La întrebarea, cum își închipueste re­solvarea crisei, nunciul a răspuns, că el crede într’o resolvare pacînică a crisei şi că petrecerea lui în Viena nu va întâmpina greutăţi, deau slujbe 49ifcăţilor duşmane căsătoriei, mai ales 4®iţei Artemis, apoi 4®ităţilor apă­­rătore şi scutitoare, Zeus, Hera, Afrodita, Hymen etc. Cununia (Garaos) se serba mai cu semă crna în Ianuarie (Gamelion); în seara zilei de cununiă mirele își ducea soția, pe un car cu boi sau mult, acasă. La in­trare, miri, erau primiți cu smochine și alte fructe, simbolul prisosinței, cr­osia carului, pe care au venit, se ardea în semn că mi­­roasa nici­odată să nu mai gândească la o întorcere în casa parintească. Ajunşi în odaia de dormit, mireasa trebuia să-şi spele picioarele şi să mănânce împreună cu soţul o turtă. Diminaţa mirii erau treziți de mu­­sică şi serbarea cununiei dura încă câte­va zile. Darurile, pe cari le primea mireasa, se numiau Anakalypteria, deoarece ea acum se arăta de întâia­ oră desvălită bărbatului. Mai simple erau cununiile Spartanilor, la cari nu era permisă căsătoria păn’ce băr­batul nu ajungea etatea de 30 ani, ci fe­meia etatea de 20. Asupra datinelor mai usitate dă desluşiri detailate Plutarch în opul său „Viaţa lui Lykurg“. La Romani se serbau ceremonii nup­ţiale numai atunci, dacă se încheia o că­­sătorie strictă, când adecă femeia intra în drepturi comune cu bărbatul şi devenea „mater families“ ; nu însă când se încheia numai o căsătorie liberă, şi femeia purta numai numele de „uxor“. In c­iua cununiei, de regulă sărbată în luna lui Iunie şi nici­odată în Mai, miresa aducea jertfe 40iţei Juno, şi lăsa să i­ se frişeze părul ca la matrone. Vechii Germani observau forte strict împrejurarea, ca să nu se întâmple căsă­torii înainte de etatea de 20 ani, şi între rudenii, precum şi aceea, ca să fie egalitate în rang. Nu numai miresa, ci şi părinţii şi rudele trebuiau să-şi dea învoirea. Legă­tura se încheia cel puţin înaintea a patru martori, după­ ce mirii de trei­ ori trebuiau să încungiure o vatră cu focul aprins în ea. Serbarea cununiei dura 3—8 zile. In diua a doua capul miresei se îmbrăca într’o căpţă şi tot timpul se petrecea în dans şi voiă bună. Nu e lipsă de a­ se aminti, că în toate timpurile au esistat, ca şi astăzi, prietini de 4®stre şi pentru cei mai mulţi miri era cea mai plăcută dintre toate datinile, ob­servate la încheierea căsătoriei, predarea zestrei. F. S. GAZETA TRANSIVANIEI CRONICA POLITICA. —­1 (18) Mai. Din incidentul conflictului Bânffy- Kálnoky, ziarul budapestan „Magyarország“ face o destăinuire interesantă. Numitul 4iar adecă spune, că ministrul-președinte Bânffy la timpul său ceru prin ministerul de esterne intervenţiunea Scaunului Sânt contra formărei partidei poporale, la care cerere însă Papa răspunse negativ. Şi acum după câte­va săptămâni, tot acel Bánffy face mare svon din faptul, că representan­­tul Papei s’a amestecat în cestiunile poli­tice interne ale Ungariei. După acestă con­­trazicere evidentă, cum mai poate Bánffy da faţă cu oameni de omenie, girându-se ca representantul independenţei ungare contra amestecului Romei? * Foia engleză „Times“ se ocupă într’ unul din numerii mai recenţi cu situaţia lui Kálnoky în faţa deschideriii delegaţiu­­nilor. Faia englesă 4i°ei că chiar la cas, dacă delegaţiunea maghiară nu va vota în­credere lui Kálnoky, el nicî atunci n’ar trebui să dimisioneze, presupunând, că el întrunesce toate voturile delegaţiunei austri­ace. Dacă singuraticele delegaţiunî se de­clară într’o zi pro, într’altă 4i contra, atunci va hotărî monarchul într’o parte, sau alta. „Times* se provocă la Iuliu Andrássy, care cu ocasia desbaterei asupra ocupaţiunei Bosniei a declarat, că nu va dimisiona, deeâ delegaţia ungară va vota pentru el. Că ce va face Kálnoky — 4'ce «Times“ — nu scie nici el însuşi. Bánffy încă nu-şi va părăsi postul pănă-ce îl sprijinesce partida dela putere şi pănă când nu va cere însuşi monarchul demisia lui. Tot aşa ar fi şi cu Kálnoky. * ţfiarul vienes „Parlamentar“ în numă­rul său dela 10 i. c., provocă pe Slavii din monarchia Austro-Ungară la un congres al tuturor Slavilor, dicând următorele: „Printr’o procedere comună, chiar şi o par­tidă mică poate ajunge la resultate mari; cu cât mai mult poate efeptui o partidă mare consolidată, constând nu numai din mii, ci chiar din popoare întregi. Princi­piul esistenţei proprie ne demandă, ca toţi slavii din monarchie să stăm într’o înţele­­legere strînsă. S’a încercat acesta şi mai înainte, însă s’a dat de mari piedeci, mai ales din partea raporturilor din Ungaria. Deci însă acum voim să ajungem la ceva, atunci necondiţionat trebue să lucrăm în co­mun, pentru­ ca să ne asigurăm viitorul. Un congres al tuturor Slavilor ar ave o însemnătate istorică şi chemarea lui ar fi de-a ridica stegul păcei şi al libertăţii pen­tru toate popoarele Austro -Ungari­ei. Stim că şi acum ni­ se vor pune mari piedeci, însă cel ce vre să îndeplinescă un lucru mare şi bun, trebue totdeauna să fie gata de-a lupta contra oposiţiei şi contra pie­­decilor extra-ordinare“. —p— Sosirea reginei Natalia la Belgrad. Regina Natalia a sosit la Belgrad în 10 Mai diminaţa. Ea a fost primită la gară de către regele, de către toţi miniştrii şi înalţii demnitari şi de o mulţime enormă, care a salutat-o cu entusiasm. I s’au făcut onorurile militare. Cristicl a salutat-o în numele guvernului, şi preşedintele Scupştinei a cetit adresa Camerii. Regina, însoţită de regele Alexandru, a străbătut oraşul, care era decorat în mod splendid; de o parte şi de alta a drumului se aflau înşirate aso­­ciaţiunile şi şcolile. O mare mulţime se îngrămădise în faţa palatului; ea a acla­mat pe regina şi pe rege, cari au eşit la balcon. In timpul drumului de la gară la palat, s’au aruncat flori în trăsura regală. S’a observat mult la gară presenţa mai multora din foştii membri ai cabinetelor radicale, printre cari Pasid etc. Regina a primit după amiadi o deputaţiune a scup­ştinei. Sera au fost iluminaţii şi retragere cu facle, o mulţime enormă a venit în faţa palatului, ca să aclame pe regina şi pe regele, cari s'au arătat de mai multe ori la balcon. Adresa scupstinei 4fe®, că ea este interpretul întregei populaţiuni, când ureza bună venire Reginei şi când esprimă o adâncă părere de râu pentru faptul, că regina ale cărei elogii le face adresa, a fost nevoită să rămână departe de ţară. Ziarul „Srbska Novine“ face elogiul re­­g­iei Natalia şi declară, că regele Ale­­sandru a lucrat ca un rege şi ca un fiu, înlăturând obstacolele, cari îl despărţiau de părinţii săi. SCIRILE SILEI»­ 1 (13) Maiu. Intronisarea noului Mitropolit. „Uni­rea“ de ieri scrie: Aproape toate foile noastre de dincoace şi unele de dincolo au lăţit scirea, că intronisarea I. P. Sale Dr. Victor Mihályi ar fi în 19 Maiu. Nu stim, de unde şi-au primit numitele foi acea scire. La lo­curile competente din Blaş nici până aci nu se suie diua, în care va sosi în Blaş şi îşi va serba intronisarea noul nostru Mitro­polit. Pe cum suntem noi informaţi, I. P. Sa încă cu 10 zile înainte de a pleca din Lugoş spre Blaş va avisa despre acesta pe V. Consistor mitropolitan, ca astfel să potă notifica clerului şi poporului archidie­­cesan ciua mult dorită a venirii iubitului nostru archipăstoriu. După ce nici pănă adi (11 Maiu, nu s’a notificat, acea di, cu dreptul putem afirma, că In P. S. D. Mi­tropolit va veni în Blaş mai târejiu de 18 şi respective 19 Maiu. Când va veni, nu seim încă, dela cât ce vom sei, vom co­munica şi petitorilor noştri. — o— La procesul abiturienţilor din Braşov. In 10 Maiu n., studentul în technică din Mün­chen Iosif Şchiopul a fost citat în causa procesului pentru „agitare“ contra consti­­tuţiunei (Staatsverfassung?) la judele Dr. Engelman. In urma cetirei repereărei ju­delui de instrucţia din Braşov, Dr. Engel­man a pus mai multe întrebări d-lui Șchio­pul. Engelman s’a purtat foarte prevenitor față de tânărul român. Nr. 97 — 1895 Monumentul Diaconovici-Loga, unul din contimporanii lui Gichindeal, se va ri­dica în cimiterul din Caransebeş, unde dân­sul este înmormântat. In privința asta, „Fata Diecesană“ scrie, că d-l referent con­sistorial Ion Ionaş şi d-l architect Adrian Diaconovici, constatând locul unde este mormântul lui Const. Diaconovici-Loga, au şi concredat definitiv executarea lucrărilor de pietrărie şi sculptură firmei Ion Bibel. Monumentul de marmoră albă, înalt de ceva peste 3 metri şi lat la masă de 1­­70 m, se va înălţa pe o ridicătură şi se va pre­­senta forte satisfăcător, căci şi locul este ca ales spre acest scop. Acesta se află nu departe de intrarea în cimitir, la stânga drumului principal, ce duce de la portă spre biserică, în oblongul unde sunt înmormân­taţi răposaţii membri ai familiei Mihaiu, cu care Constantin Diaconovici-Loga era înrudit. Pănă în August esecutarea monu­mentului se va termina, şi apoi desvălirea se va întâmpla cu ocasiunea jubileului de esistenţă de 25 ani ai reuniunii învăţători­lor gr. or. români din diecesa Caranse­beşului. Serviciul telegrafo-postal şi telefonic român. Camera română a votat în 10­­. c. proiectul de lege pentru modificarea unor articole şi complectarea unor disposiţiuni din legile administraţiei telegrafelor şi poş­telor, relative la legile de exploatare a ser­viciului telegrafe-poştal şi a serviciului tele­fonic. Principalele modificări sunt cele ur­­mătorele: Taxa telegramelor se reduce la 5 bani de cuvânt, cu o supra­ taxă, de 25 bani pentru fie­care telegramă şi 5 bani

Next