Gazeta Transilvaniei, iulie 1895 (Anul 58, nr. 145-169)

1895-07-01 / nr. 145

Betetüm Aâiiiisîrapisj, îi TpgraSa: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nofrano&te un ac primesc, — Manuscripte nu se re­trimet, INSERATE se primesc la Admi­­sletraţiune în Braşov şi la ur­­matoarele Birouri de anuaclurî: în Viena : M. Dukes, Heinrich Schalck, Rudolf Mosse, A. Oppeilks Nachfolger: Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. Z. Goldbergerg, Eckstein Berned, In Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursale de Roumanie; In Ham­burg: Karolyi & Liebm­ann, Preţul Inserţiunilor, o seria garmond pe o coloana 6 er. şi 80er. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 8-a o seria 10 cr. sau 80 bani. „gazeta“ iese in fla­care­­I. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Festin România si străn­ătați: Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiei© poştale din întru și din afară și la dd. colectori­lîx'îaienml pestru Brasoi acm­inistratiunea, piața mare, T6rgul Inului Nr. 30 etaglu I., pe un an 10 fl., pe aése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. an exemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 145. Braşov, Vineri-Sâmbătă, 1 (13) Iulie 1895. Nou abonament la Cu 1 Iulie 1895 st. v. se deschide nou abonament la care invităm pe toţi amicii şi spri­jinitorii felei noastre. Preţul abonamentului I Pentru Austro-Ungaria: pe­­ah­aja. ................................. 12 fl. pe şose b­a-xs­î. ................................. 6 fl. pe trei 1.O.n.I ................................. 3 fl. Pentru România și străinătate: pe la-ao. a,aa. ..... -3:0 franci pe şese 1-u.ia.i...................... 20 „ pe trei 1-a.n.î. ...................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe un an .......................................... 2 fl. pe șese luni .......................................... Ifi. Pentru România și străinătate: pe un an .................................... . franci pe sásé luni............................... 4 ,, Abonarea se poate face mai ușor prin mandate poștale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. ■1 Deputăţia bulgară. C’un interes deosebit urmăresce lumea politică şi diplomatică debu­tul deputaţiunei bulgare, ce s’a dus la Petersburg cu misiunea de a câş­tiga bră şî bunăvoinţa Ţarului şi a restabili bunele relaţiunî dintre Bul­garia şi Rusia. Sâmbăta trecută deputăţia bul­gară a fost primită de ministrul de externe rusesc principele Lobanoff- Rostovsky, care a asigurat-o, că cu toate că s’au întrerupt raporturile di­plomatice între guvernul rusesc şi bulgar, Rusia tot­deauna a nutrit bu­năvoinţă şi simpatiă pentru Bul­garia. Eri deputaţiunea bulgară a de­pus o cunună pe mormântul împă­ratului Alexandru III şi din inci­dentul acesta s’au ţinut în catedrala din Sofia şi în tote localităţile din Bulgaria parastase în memoria ră­posatului împărat. Se nasce acum întrebarea, că­tre dobândi­ va deputaţiunea bulgară iertarea Rusiei? Şi dacă demersul ei, făcut la iniţiativa sinodului bul­gar, şi sprijinit de guvernul din So­fia, va avea un resultat practic, în ce condiţiuni se va încheia pacea între principat şi Rusia ? Ce instruc­ţiuni a primit deputăţia, condusă de Metropolitul Clemente de la principele Ferdinand şi de la guvern? Asupra acestor întrebări se fac diferite combinaţiunî în pressa eu­ropeană. Pentru moment însă este de un deosebit interes ceea ce rela­­tază foile rusesce cu privire la mi­siunea deputaţiunei bulgare, Ziarul rusesc „Novosti“ pretinde, că deputăţia trimisă la Petersburg a primit instrucţiuni politice foarte în­semnate. Principele de Coburg ar sta sub influinţa sfaturilor ducelui de Aumale, care l’ar fi convins, că fără de concursul Rusiei el nu se poate ţine pe tronul Bulgariei şi l’ar fi îndemnat de-a face cele mai mari concesiuni. Una din aceste conce­siuni ar fi trecerea întregei dinastii la religiunea ortodoxă re­sariteana. Cam de ce feliu ar fi concesiu­nile bulgare, ce le au în vedere Rușii, se poate vedea din următorele puncte înșirate de numita foaia: 1) Politica esterioră bulgară să fie în viitor condusă de guvernul rusesc? 2) Bulgaria să încheie o convenţiune militară cu Rusia, în puterea căreia Rusia să potă dispune asupra oşti­­rei bulgare. 3) Corăbiile de răsboiu rusesc­ să aibă liberă intrare în por­turile bulgare. Nu-i vorbă, în asemeni condi­­ţiunî cum să nu primăscă Rusia a strînge ărăşî la sînul ei pe „Bulgarii nerecunoscători11 ? Dar, cu totă afir­marea­­Ţarului „Novosti“ este încă forte îndoios dacă în adevăr instruc­ţiunile date deputăţiei de principele de Coburg se estind aşa departe. Din chipul şi tonul, în care se pronunţă alt­­Ţar rusesc forte influ­ent, „Grrajdanin“, se pare însă, că greutăţile ce se opun împăcării Bul­gariei cu Rusia vor fi forte greu de delăturat. Nu cu­ o misiune politică — cace numitul­­Ţar — are vină la noi deputăţia bulgară, ci numai şi numai pentru a se ruga de ier­tare şi a se supune sentinţei Rusiei; dacă nu se va manifesta pe deplin caracterul modest şi umilit al depu­tăţiei, acesta nu va avea nici un succes. Preţul, ce se cere Bulgariei pen­tru recunoascerea dinastiei sale din partea Rusiei, este aşa­dară nespus de mare şi o întrebare, deci în cele din urmă celelalte puteri sem­natare şi în deosebi Anglia, — care este tocmai acuma atât de mult acu­­sată de foile rusescî, că intrigeza în peninsula balcanică, — vor fi învoite cu el. Mişcarea română şi presa maghiară. Acum în ajunul Congresului interpar­lamentar de la Bruxella, pressa maghiară se ocupă arăşi de mişcarea română în ge­nere. Mai ales două dintre foile unguresci sunt, cari consacră articole lungi acestei mişcări. „Hazánk“ de la 11 iulie scrie sub tit­lul „Mişcările române“ un prim articol, pe care îl dăm aici în estras. Pe terenul mişcărilor române de na­ţionalitate este relativ tăcere, ace feia niş­­mită. Se pare, ca şi când şi in străinătate şi acasă, încetând agitaţiunile, mişcarea încă e aproape de încetare. Dar totuşi ochiul ager vede, că e vorba acum de­ o organisare sistematică, mai ales de când s’a început o contra acţiune succesa. Înainte cu doi ani nime nu afla de necesar a răspunde din parte maghiară în­vinuirilor, ce le aduceau Românii în străi­nătate contra Maghiarilor; au însă nu mai apare nimic în pressa din străinătate, la care să nu se răspundă din partea maghiară, scoţându-se la ivealu adevărul şi primind adeseori respunsuri energice (­ la Chelard — Culeg.) Acestă neaşteptată apărare (?) a in­­fluinţat în mod zăpăcitor asupra factorilor esecutivi ai „agitaţiunei“ române, şi când aceştia au văcuit, că noi, desbrăcându-ne de indiferentismul tradiţional, păşim pe arena de luptă, ei (Valahii) încă s’au gândit l­a o organisare mai concentrică, nu cumva ostenelele de pănă acum să le meargă în pagubă şi arma cu care ni-au rănit pe noi (Maghiarii) să se întorca contra lor. De altă parte încă nu se poate nega, că reacţiunea, care se arată în opinia publică română în urma nesucceselor de pănă acum, a înflu­­inţat în mod neplăcut asupra oamenilor Li­­gei culturale. Acesta s’a dat pe faţă şi la ultimul Congres anual al Ligei, de când focul certelor a isbucnit şi în pressa de dincolo. Intre aderenţii guvernului român, şi între oposiţia liberală din Rom­ânia şi matadorii Ligei, decurge o luptă desperată. Flăcările acestor certe au trecut şi dincoce de Carpaţi, şi pe când pe un an înainte toate nuanţele de naţionalitate română spuneau cu fală, că e solidaritate, a­ se portă o luptă la cuţit între Ţarele române de din­­coace. Multora li-ar place să facă ceva, sim­ţind, că deci şi mai departe va merge tot aşa, e neîncungiurabil un fiasco. Multă bătaie de cap le fac corifeilor mişcărilor române şi sărbările mileniului din anul viitor. Ei îşi ac, că guvernul şi naţiunea maghiară vor folosi momentul acesta de-a da străinătăţii informaţiuni eşacte despre stările din Ungaria, pari informa­ţiuni să ştergă pănă şi urmele efectului ne­favorabil, ce le-au avut pănă acum în străi­nătate „calomniările“ române la adresa Ma­ghiarilor. Mare supărare le face Românilor — continuă „Hazánk“ — şi împrejurarea, decă congresul din Bruxella ar primi invitarea Maghiarilor de a-şi ţine în 1896 şedinţele în Budapesta. Preşedintele Ligei culturale face tot posibilul, ca Congresul să nu pri­­mescă invitarea, spre care scop a trimis şi o scrisere cătră toţi membri Congresului. Românilor li-ar plăcea ca cestiunea română să se pună la ordine , fie în Bruxella, chiar şi numai în formulare generală. Decă Maghiarilor le va succede a împiedeca acesta, atunci ei bine sciu (Românii), că cestiunea română va pierde în străinătate; la cas con­trar însă devine cestiune de caracter inter­naţional. „Hazánk“ încheie acend, că ori se va desbate, ori nu la Buxella cestiunea ro­mână, guvernul maghiar are datoria de­ a resolva aceasta cestiune, prin o politică de naţionalitate în tot înţelesul cuvântului mai nobilă şi mai înţeleptă. „Budapesti Hírlap“ de la 11 iulie încă se ocupă într’un lung articol de Congresul interparlamentar, şi în legătură cu acesta de mişcarea şi cestiunea română. Anul acesta — ace­saia maghiară — vor merge la Bruxella Apponyi, Jokay, Páz­­mándy şi alţi membrii ai parlamentului ma­ghiar, cari se bucură de renume europen şi vorbesc limbile lumei. Merg mai ales din două cause principale: Intâiu, ca să paraliseze uneltirile anti-maghiare ale Li­gei române ; al doilea, ca să învite pe parla­mentele din Europa, oa­­speţi în Buda­pesta, la serbările mileniului maghiar. Organul apponyist se ocupă apoi cu congresul din anul trecut dela Haga şi Tce, că acolo nu s’a dat loc învinuirilor române contra Maghiarilor. „Anul acesta încă li-ar fi plăcut, să foloseasc­ Congre­sul de pace spre scopul propagandei va­lahe, dat fiind­că dau de greutăţi, încep a vorbi, că nici nu se duc la Bruxella. Dar totuşi se vor duce, căci Urechiă ştie bine, că acolo au părtinitori; acesta o seim­e noi, şi de aceea vom fi şi noi acolo“. „Budapesti Hírlap“ spune apoi, că Ungurii nu se tem, de ce se va hotărî la Bruxella, căci bărbaţii maghiari numiţi vor da o iconă fidelă a raporturilor maghiare şi a purtărei Românilor; vor spune străi­nătăţii de cel fel este asuprirea de care se plâng Românii înaintea lumei etc. etc. Tulburările din Macedonia. Privitor la stările din Macedo­nia sosesc orăşî sciri neliniştitore. Reproducem aici, după foile streine, aceste scrii: Sofia, 10 Iulie. Cu toate desminţirile, se poate constata, că în cercurile vecinaşe cu graniţa turceasca, continuă mobilisarea parţială. S’a numit o comisiune pentru recrutarea de cai în Ku­s­­tendsil. Reserviştii au fost consign­aţi. Re­­gimentul 3 de cavalerie a plecat din inima ţării cătră graniţă. Semioficiosul „Mir“ scrie, că la or­dinul autorităţilor turcesci din vilaietul Veskueb şi Saloniki, o mulţime de învăţă­tori bulgari au fost arestaţi; procederea grăbită a autorităţilor turcesci a potenţat foarte mult iritaţia poporaţiunei din Mace­donia. Din Sofia a fost trimis un escadron de cavalerie, ca să împiedece la graniţe trecerea de cete înarmate în Macedonia. Cavaleria a dat numai peste cete nearmate, cari au declarat, că vreau să se reîntorcă din Bulgaria în patriă. Macedonenii, pen­tru siguranţa proprie, nu se înarmează în Bulgaria, ci se adună în mici cete near­mate, crectend, că ast­fel pot trece neîm­piedecate graniţa. Călătoria principelui, întâmplată fără de veste, a causat mare mirare în toate paturile societăţii, dând prilegiu la fel şi fel de combinaţiuni. Foile oposiţionale pun într-o lumină foarte tendenţiosă călătoria principelui, apusând guvernul cu slăbiciune şi falsitate, şi declarându-l de incapabil pentru apărarea intereselor Bulgariei în aceste timpuri critice. Londra, 10 iulie. Lui „Times“ i­ se anunţă următorele din Constantinopol: Toate semnele arată, că mişcarea macedonenă cresce peste ca­pul guvernului bulgar. Mai mulţi oficeri macedoneni, cari servesc în armata bul­gară, au fugit peste graniţă în Mace­donia. Constantinopol, 10 Iulie. Porta s’a adresat cătră guvernul bul­gar cu dorinţa, ca frontiera turco-bulgară să fiă părtă cât se poate de strict, căci pe la Cresna-Tenitze (?) au dispărut nouă bande. Pe lângă acestea Porta intenţionază a­ se adresa încă odată cătră puteri, cu ru­­garea, ca să avertiseze pe guvernul bul­gar la observarea datorințelor. Se­­ce, că Francia încă se va alătura la acest pas. Ultimul consiliu de miniștri s’a ocu­pat cu cestiunea împlerii scaunelor epis­­copesci bulgare în Macedonia, dar n’a luat nici o hotărîre. Marele vezir este aple­cat a ceda în parte, însă în cercurile Tur­­cilor bătrâni cestiunea întâmpină oposiţia. Dacă punctul de vedere al marelui­ vezir se va primi, atunci situaţia va fi mai liniştită şi în privinţa politică. Călătoria principe­lui bulgar din Sofia, e privită aici ca semn bun.

Next