Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1896 (Anul 59, nr. 1-23)

1896-01-03 / nr. 1

Nr. 1—1896 specialiştilor ci şi al laicilor. Vorba este despre lumina cea nouă aflată de profeso­rul Röntgen din Würzburg. Aceasta lumină nu este alt­ceva decât fenomenul luminos, care apare la polul negativ al ţevii lui Geissler (o tavă de sticlă umplută cu vase mai subţiri decât aerul atmosferic), când trece prin ea un curent electric secundar. Lumina aceasta catedrală (de la Kathode-pol negativ) a fost bine studiată de învăţaţi ca Hittorf şi Crookes, însă lui Röntgen i-a fost reser­vat a arăta că unele reche ale ei trec şi prin corpuri prin cari cealaltă lumină nu trece d. e. prin lemn, carne etc. şi că au o influenţă şi asupra hârtiei fotografice. Lumina lui Rönt­gen nu trece prin metale de-o grosime oare­­care şi prin oase. Aceasta împrejurare a fo­­losit-o profesorul Röntgen pentru de-a fo­tografa un lucru, pe care noi nici nu-l ve­dem d. e. obiecte de metal închise intr’o lădiţă de lemn, sau scheletul omului viu. Fotografia manei, pe care Röntgen el în­­su­şi şi-a fotografat’o ne arată numai oasele dimpreună cu inelele de metal, pe cari le avea în degete. Chipul cărnii lipsesce, fiind­că prin ea au trecut ractele ca prin sticlă. Nu putem prevede foloasele, care pot isvori din invenţiunea lui Röntgen. Suntem însă nu drept a­ ne aştepta la lucruri mari, când ne cugetăm, că împrejurări neînsemnate, ca atracţinea hârtiei din partea chihiibarului şi esperimentul lui Galvani cu picioarele de broscă ne-a dat telegraful, telefonul, ■eiectroliss, şi altele. — p— Lela Curia. Curia a decis mai multe procese de interes românesc. Ast­fel Curia a aprobat sentenţa Tablei regesei, prin care d-l George Dordea a fost condamnat la 10 4­10 temniţă ordi­nară, pentru­ ea a fost primit şi salutat la gara din Sibiiu pe d-l Septimiu Albini, care se reîntorcea din temnițele Segb.8- ■dinului. Asemenea a aprobat sentența Tablei prin care părintele George Berariu, a fost condamnat la 4 luni temniță de stat, pen­­tru­ că ar fi agitat printr’o predică ținută în preejiua procesului „Memorandului.“ — p — Proces d­e pressă. Procuratura su­premă de stat a intentat proces de pressă a cfiarului „Budapest“ pentru vătămare de onoare la adresa armatei. Intr’un articol al numitului efiar a stat adecă scris următorul pasagiu: „nu este posibil ca ofițerii aus­­triaci să fi insultat monumentul dela Arad, să pate că numai au produs ceva strică­ciune la el, de ore­ce bestii nu pot insulta pe sfinţi“. —p — Boemii contra unui general austriac. La timpul său am fost anunţat, că gene­ralul de divisiă Succovaty din Brün a in­tens soldaţilor boemi de-a cerceta casina slavă de acolo. Boemii s’au supărat forte mult asupra numitului general, din acesta «causă, și unde numai au putut au demon­­­stat contra lui. Acuma se anunţă, că clu­bul deputaţilor boemi a hotărît a nu lua parte la nici o petrecere și nici o festivi­tate, unde va fi present Luceovaty. — o— (Jum­m­ă. D-1 Georgia G. Şurariu şi d-ra Efrosina N. Bălăşcuţâ s’au cununat erl, in c­iua de anul nou, în biserica română gr. or. din Presmer. — Dorim fericire ti­nerei părechî. — p— Generalul frances Bourbaki, renumit •prin curagiul şi eroismul său, dovedit în luptele cu Abd-El-Kader, şi în resbelul dela 1870—71, zace pe pat de moarte in Bayonne. —o— Cărţi oprite. Ministerul de interna a intercis să se mai cumpere pentru biblio­teci publice şapte din romanele contelui Leo Tolstoi, între cari: „Religiune şi mo­rală“, „Epistolele lui Mazzini şi „Carma“. — o — Mare cutremur de pământ. „Oficiului Reuter“ i­ se depeşază din Teheran, că, în Persia s’au întâmplat în 2 și 5 c. două mari cutremure de pământ. Cel d’întâiu a nimicit cu totul satul Gaudjadbad, omorind­­300 de oameni. Al doilea cutremur sa estins peste un teritor aproape de 100 mile. Ora­șul Choa a fost cu totul nimicit, or satele din împrejurime au suferit mari daune. Singur în Choa au căczut victime 800 de omeni. Jidani în diplomaţia­ ziarului „Neue Fr. Presse“ i­ se anunţă cu mare supărare din Bruxella, că un Jidan dintr’o familiă bogată de acolo se însdiinţase (zilele tre­cute la examenul diplomatic, fu însă res­pins pe motiv, că guvernul belgian nu poate permite ca un Jidan să ocupe un post di­plomatic. —p — Petrecerea cu dans a „Reuniunei fe­meilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace ort. res. din Braşov şi Săcele“, ce s’a dat în presera anului nou în sala nou­lui teatru din loc, a fost una din cele mai frumoase și mai animate. Sala era împodo­bită frumos, publicul forte ales. Mult a contribuit la veselia petrecerei și împreju­rarea, că numărul dansatorilor era mai mare și, prin urmare, potrivit cu al dan­­satoarelor. Bine representat era corpul ofi­­țeresc de toate armele, în frunte cu d-1 ge­neral-major Iohann Fedra. De față era și d-1 Jișpan Maurer. Petrecerea a durat pănă cătră diuă. — p— GAZETA TRANSILVANIEI Călindarul Plugarului pe an. 1896, redactat de d-1 I. Georgescu, se poate căpăta de la Tipografia „A. Mureşianu” din Braşov cu preţul de 25 cr., (trimis cu posta 30 cr.) Dela 10 exemplare comandate da-odată, unul se dă rabat. E unul dintre cele mai bogate şi mai eftine călindare românesci, conţinând material bogat atât economic, cât şi literar, foarte variat şi ins­tructiv şi de petrecere. E întocmit anume pentru trebuinţele plugarilor, cari în acest călindar găsesc o călăuză credinciosâ pen­tru toate trebuinţele lor. Nou abonament la iazita transilvanuii Cu 1 Ianuarie 1896 st. v. »'a deschis nou abonament la care învită şi pe toţi amicii şi spri­jinitorii fetei neatre. Prețul agsora am snit la Bulls Pentru Austro-Ungaria: pe ■u.si. a.aa. ................................. 12 FL. pe sass lvua­i ................................. 3fi. pe trei l­u.rxi ................................. 3 fi. Pentru România și străinătate: pe­­vin. ar. ..................... -©O fra­rreî pe ?ése 1-u.rux...................... 20 „ pe trei 1-vs.nr ...................... IO „ Abonarea se poate face mai uşor prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. Mişcarea poporaţiunii române dlin Braşov în anul 1895 a fost în tot oraşul următorea: Nasceri 314 (161 de sex bărbătesc, 153 de sex femenin); Cununii 76 ; Morţi 254. In special, în parochia română gr. or. din Braşov, cetate, născuţi 8, morţi 5, or cununii 2. In parochia Sf. Nicolae din Prund s’au născut 126, şi adecă 66 de sex băr­bătesc şi 450 de sex femenin. Au murit 116, (62 bărbaţi şi 54 femei). Cununii au fost 40. In parochia Sf. Treimi de pe Tocile nasceri au fost 95, şi anume 44 de sex bărbătesc şi 50 de sex femenin, (1 născut mort). Morţi 50, (33 de sex bărbătesc şi 17 de sex femenin. Intre morţi sunt şi 5 străini din alte parochii îngropaţi din spi­talul civil). Cununii au fost 21. In parochia Sf. Adormiri din Bra­şovul vechi: Nasceri 85, şi adecă 46 de sex bărbătesc şi 39 de sex femenin. Morţi 82. (43 de sex bărb. şi 39 de sex fem­.) Cununii 13. Din Bucovina. — Decemvre. 1895. Stăm rău, mai rău nici nu se poate, şi acesta numai din causă, că n’avera omcul la locul lor. Fiă-oare se îndesa a se că­ciuli streinului, şi devin streini în ţara lor. Rutenisarea merge cu paşi gigantici, ajutată în mare parte de cătrâ. Români. Să luăm districtul Cernăuţilor. Am vorbit despre trei sate din acest district în N-rul 285 al „G. T.“ Am vorbit insă prea puţin si ca să fiu deplin, am se spun încă multe. Ia acest district în multe parochii ar trebui alţi omeni, cari să opresca curentul colosului de la Nord. O indolenţă ne mai autruta din partea unor parochi pentru tot ce este românesc ajută la peirea Români­lor. Așa într’o parochiă curat românâscă, ce-am citat-o în N-nul 285 al „G. T.“, unde ar trebui să fie o scala cu patru clase, de vre-o 15 ani tot numai cu două clase a rămas. A cui este vina? — A ace­­luia, căruia i-a­­zis pre-când episcopul Hacman: „Am vrut să te fac om şi te-am denumit profesor la institutul teologic, dar văd că nu eşti bun decât numai de muls oi.“ Şi apoi precum îi lauda, aşa şi mantaua. Paroohul nu vru să spie nimic de şcolă, şi învăţătorul tot aşa. Guvernul îşi alege omenii săi pe sprmcana. De câţi­va ani el a pus ca con­ducător al şcelei pe­ un învăţător, vestit în arta udării gâtului, care pe lângă aceste este şi pensionat. Resultatul este aşa de „îmbucurător“, că încă nici un copil n’a eşit din acea comune la soalele medii, cu toate că sătenii sunt cu dare de mână. Pa­­rochul nu şi-a bătut nici când capul cu seara, ci tot la aceea s’a gândit numai, cum ar persecuta mai bine pe cooperator. Trecutul şi presentul său ne dau destule probe eclatante. Ce-a făcut cu Morăraş, Popuşor şi Doboş ? Urmarea păstorirei păcătose este, că poporenii nu mai au respect de parochul lor. Drept probă, cu câţî­va ani în urmă comitetul comunal i-a oprit­ a umbla de Crăciun cu naşterea pe la oase. Şi con­­sistoriul cu doi ani în urmă a şi trimes pe la protopresviteri să stăruescâ a nu se lăsa acest obiceiut strămoşesc. Obiceiurile se pierd, limba se pierde şi Jidanii îşi fac crâşme în vatra saturu, şi încă tocmai lângă şcolă, ca copiii mer­gând şi eşind dela şcolă, să se deprindă de mici cu rachiul. Parochul este conţinu în harţă cu cooperatorul respectiv şi toţi din ţară o sein acosta. Consistoriul însă nici când n’a avut bună-voinţa de-a lua un scut pe cooperator, şi prin aceasta a con­tribuit, ca poporul român din acest sat să merga calea racului. Dar şi inspectorul şcolar districtual din Cernăuți nu se intereseaza de fel de progresul scoalei din acest sat, pentru­ că-i neam cu învățătorul şi-apoi vru să placă lui Barbeon. De­ altcum de mult ar fi pus con­curs pe postul de învăţător superior şi altul ar lucra poate cu mai mult z91. Dar unde să sa facă ceva pentru Români? Ei au să plătască birul şi sunt ţinuţi de sus să trăască şi mora în prostie. Pentru Ruteni sa fac şcoli cu 2—4 clase pe la sate, pe când pentru Români de cele cu câte-o clasă şi li­ se dau învăţă­tori streini: Ruteni, Polaci şi Nemţi, — şi asta se chemă egală îndreptăţire! De aceea prin scólele din prejurul Cernăuţilor precum şi ’n scólele din Voloca, Cuciur mare şi Corovia nu se face ispravă. Căletorescu. SCIRI ULTIME. Budapesta, 13 Ianuarie. Z­iarul „Magyarország“ e informat, cum cjice el, din isvor sigur, că minis­trul de finance­are se introducă cât de curând mai multe reforme privitore la date. Londra, 13 Ianuarie. Se susţine, că guvernul engles a primit de la ministerial german un oficios, în care se notifică, că împăratul Wil- I­helm în depeşa trimisă preşedinte­ Pagina 3 lui republicei Transvaal n’a intenţio­nat nici­decum o înrlurire asupra politicei Angliei, ci întreg inciden­tul este a se ascrie iritaţiunii momen­tane împăratului Wilhelm. Telep. specială a „Gaz. Trans.“ Arad, 1 (13) Ianuarie. Impăre­­chierile dintre Românii aradanî în­cetate, întruniţi sub presidiul părin­telui Episcop în adunarea generală de erî a Asociaţiunei, Românii desbinatî şi-au dat solidar mâna de înfrăţire, sub stindardul culturei naţionale. Entu­­siasm mare. Producţiuni şi petreceri. Reuniunea femeilor Române din Abrud, Abrud­sat şi jur, în­vită la balul ce se va arangia joi la 11/23 Ianuarie 1896 în sala hotelului orăşenesc din Abrud în favorul şcolei române de fetiţe din Abrud. * Reuniunea femeilor Române din Blasiu invită la balul ce îl va arangia în 25 ia­nuarie 1896 st. n. în sala de la „Hotel Uni­vers“. Venitul curat este destinat în favo­rul reuniunii. Comitetul reuniunii. NECROLOG. Valeria Tanco năsp. Pavelea ca soţie; Petru Tanco, parooh gr. cat. in Monor şi soţia sa Elena năsp. Mi­­hailaşiu ca părinţi; Ludovica Pavelea ca lacră; Simeon, preot, Grigore, învăţător, ca fraţi; Rafils, Maria şi Paraschi­va ca surori; precum şi alte multe rudenii şi afini anunţă cu adâncă întristare şi durere, că scumpul şi neuitatul lor soţ, fiu, ginere şi frate Ioan Tanco, fost profesor la gimna­­siul superior din Năsăud, după un morb îndelungat, şi a finit cursul neobositei sale vieţi, Mercur­ în 8 ianuarie n. 1896 la 11 ore sora, în al 46-lea an al etăţii, în al 20-lea an al activităţii sale ca profesor şi al 9-lea an al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământesc­ ale scumpului de­cedat s’au înmormântat Sâmbătă în 11 Ia­nuarie st. u. 1 ore p. m. în cimiterul gr. cat. din Năsăud. — Fiă-i țărâna ușoră și memoria neuitată. DIVERSE. Jertfele din Monte Carlo. Intr’o sta­tistică din principatul Monaco despre per­sonale, cari au cădut jerfă acolo patimei jocului de hazard de 22 de ani încoce de când s’a înfiinţat acel principat, se scrie că de atunci pănă acum numărul victime­lor nu e mai mic ca de 5000 persone, ast­fel pe an se vin 227 de sinucideri. In acesta ,statistică înfiorătore însă, nu sunt înscrişi şi acei nefericiţi, cari s’au sinucis afară de principat după­ ce și-au pierdut întreaga lor avere în casina din Monte Carlo, Velocipedista Margareta. Foile ita­liene vorbesc despre un incident intere­sant ce s’a petrecut de curând cu regina Italiei, Margareta. „Prin parcul dela Monza trecu nu de mult pe o cale, ce era oprită, o damă pe un velociped, însoţită de un băr­bat îmbrăcat în vestminte de lucrător. De­odată se auroi un strigăt puternic: „Staţi“ şi numai­decât îi opri un poliţist, şi întreba mai întâiu pe bărbat: „Cum te chiamă?“ „Luggiero Mattei, mechanic“, zise bărbatul. „Şi al d-tale?“, efica poli­ţistul cătră damă. „Margareta de Savoia!“ disc regina. Poliţistului de spaimă era p-aci să-i cadă din mâni notiţul şi era să cadă în genunchi dinaintea reginei, dacă ea nu i­dicea: „Nu, d-ta ţi-ai făcut numai datoria. La revedere“. Două ore mai tarefiu, poli­ţistul fu chiemat de sublocotenentul său, care îi dise: „D-ta ai oprit pe Regina prin parc“. „Da... eu... eu...“. „Ei bine, D-ta n’ai cunoscut pe Regina?“ Nu... eu...“, gângăvi nefericitul, care deja simţea pe­­depsa ce avea să-’l ajungă. „Bine“, d­ise sublocotenentul, „şi ca să nu se mai în­tâmple acel lucru, aici îţi trimete Regina fotografia sa şi aceşti­au020 franci“, şi-i predete poliţistului aceste suveniri plă­cute. Nici n’a fost în ziua aceea om mai fericit ca poliţistul. Proprietar: Dr. Aurel Mureşrianu« Redactor respon­sabil: Gregoriu

Next